Răsfoind (vorba vine) pe net câteva ziare occidentale mi-au căzut ochii pe o ştire, urmată apoi şi de un articol în “New York Times”, potrivit cărora postul de televiziune din Qatar, faimosul “Al Jazeera”, intenţionează să intre pe piaţa de televiziune din… Statele Unite. Pentru mine, şi bănuiesc că şi pentru alţii, postul şi-a câştigat notorietatea prin transmiterea, după 11 septembrie, a unor mesaje ale celor mai periculoşi terorişti care incitau la atentate, reportaje despre cum se poate fabrica artizanal o bombă şi alte materiale de acest gen inclusive propagandă antiisraeliană. Cu atât mai mult am fost stupefiată când am înţeles cum îşi va realiza intenţia. “Al Jazeera” a cumpărat un post de televiziune care a aparţinut fostului vicepreşedinte al SUA, Al Gore, cel care a pierdut cu câteva sute de voturi alegerile prezidenţiale din 2000 în faţa lui George W. Bush, cel care a primit premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa din domeniul ecologiei.
“Current TV”, achiziţionat de arabi, este o reţea de televiziune prin cablu, cu o audienţă destul de scăzută dar fiind o reţea prin cablul posibilitatea de a pătrunde în casele americanilor este destul de mare. De altfel, “Al Jazeera” speră la o audienţă de 40 de milioane de telespectatori. Mai mult decât atât, Al Gore se va afla în Board-ul noului canal de televiziune care va emite în engleză. Succesul postului, menţionează comentariile legate de preluare, depinde de disponibilitatea marilor societăţi care retransmit emisiuni prin cablu sau prin satelit, de a prelua emisiunile “Al Jazeera”. Canalul există pe piaţa americană din 2006 dar cu o audienţă mică deoarece , cu excepţia Washingtonului şi New Yorkului, cabliştii au refuzat să retransmită emisiunile postului arab. Împotriva unor argumente de discriminare, ei vorbeau despre “lipsa de interes a publicului”.
Dacă parcurgem ecourile la articolele care anunţă viitoarea prezenţă a postului în SUA, ajungem la o imagine neaşteptată. Neaşteptată pentru mine deoarece, recunosc, niciodată nu l-am căutat – se poate asculta pe internet – astfel că, în afara acelor materiale despre care am vorbit, nu am ştiut nimic despre conţinutul emisiunilor. Deşi ar fi trebuit să-mi dea de gândit un interviu interesant al unei ziariste şi scriitoare, dacă nu mă înşel saudite, care a fugit de familie în SUA şi care a vorbit despre situaţia umilitoare a femeilor din lumea arabă. Dar ca să revin: cea mai mare parte a ecourilor erau favorabile lansării “Al Jazeera” în SUA, se aprecia calitatea emisiunilor, mai ales performanţele jurnalistice din timpul “primăverii arabe”, obiective şi echilibrate, scriau unii. Mulţi parlamentari americani au recunoscut că în timpul “primăverii arabe”, “Al Jazeera” le-a furnizat cele mai bune informaţii.
Curioasă, am început să caut şi alte articole despre post şi am găsit multe elogii la adresa profesionalismului jurnaliştilor, la deschiderea postului, afirmându-se că “Al Jazeera” se poate compara calitativ cu BBC sau CNN. De fapt, intenţia conducerii postului care va transmite în Statele Unite din New York şi din Doha, este de a concura CNN-ul. Am citit şi despre premiile internaţionale pe care postul le-a obţinut datorită calităţii emisiunilor.
Îmi vine greu să trag nişte concluzii în condiţiile în care, personal, nu cunosc orientarea emisiunilor. M-am uitast puţin la la ele, am văzut multe materiale din Africa şi Orient, din Israel se prezenta un reportaj despre gardul de securitate şi consecinţele pentru palestinieni, rupţi de familie, de posibilităţile de muncă. Nici un cuvânt despre cauzele care au determinat Israelul să ridice gardul. Mă întreb: oare cei care s-au bucurat că “Al Jazeera” a intrat pe piaţa de televiziune americană, sunt musulmani sau simpatizanţi palestinieni? Sau au apreciat emisiunile doar jurnalistic, fără conţinutul lor politic. Sau, poate că, într-adevăr postul încearcă să adopte o poziţie cât de cât obiectivă asupra evenimentelor şi atunci, noi, respectiv eu, ar trebui să fim mai puţin subiectivi şi să acceptăm ideea că o diversificare a pieţei de televiziune este benefică şi pentru publicul american.
Poate că, dacă Al Gore a acceptat să vândă lui “Al Jazeera” canalul său de televiziune şi să şi intre în conducerea acestuia, nu a fost numai din cauza celor 100 de milioane de dolari pe care i-a primit (el deţinea 20 la sută din acţiuni), ci şi a convingerii lui că nu va fi în defavoarea americanilor, că nu va incita la antipatii faţă de alte etnii. Nu-mi dau seama şi, de fapt, am scris articolul ca să aud şi opiniile altora, ale celor care au urmărit din când în când emisiunile canalului. Sigur că răspunsul nu se poate limita la un da sau la un nu categoric. Aş dori să obţin o imagine mai nuanţată a ceea ce reprezintă acest post, ce efecte ar putea avea asupra publicului american. Şi poate, până la urmă, îmi voi schimba şi eu prejudecăţile. Mi-ar părea bine!.