caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Zece argumente împotriva alegerilor repetate (II)

de (18-5-2009)

\”Depinde de cum bate vântul. Dacă e puternic, (opoziţional) se mai clatină. Dar principalul e să reziste\”.

(Mihai Ghimpu, preşedintele PL)

\”O să se găsească. Noi nu căutăm. Va veni el\”. (Vladimir Voronin, preşedintele PCRM)

Scriam în numărul trecut că cele trei partide de opoziţie se află în faţa unei decizii cruciale, iar opţiunea pentru alegeri repetate (prin necedarea „votului de aur”) pare să fie un veritabil „a fi” sau „a nu fi” pentru viitorul european al republicii. Am inventariat atunci argumentele posibile pentru alegeri repetate. Să încercăm acum să le trecem în revistă pe cele ZECE care ar înclina balanţa spre menţinerea ierarhiilor politice consemnate la 5 aprilie.

1. Argumentul semnalelor externe.

După un debut timorat, instanţele internaţionale au reacţionat tot mai dur la adresa prestaţiei postelectorale a regimului Voronin, culminând cu Rezoluţia Parlamentului European, catalogată prompt de către un proaspăt ales vicepreşedinte al Parlamentului drept „o insultă la adresa poporului moldovean”. Totuşi, niciunde nu pare a se încuraja repetarea alegerilor, documentul considerând „că singura cale pentru a depăşi actuala situaţie din R. Moldova o reprezintă un dialog constructiv cu partidele din opoziţie, cu societatea civilă şi cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale”.

2. Argumentul etichetelor postelectorale

În discursul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Parlamentului, decanul de vârstă al deputaţilor a reluat linşajul la adresa Opoziţiei, vorbind – pe urmele acuzelor deja lansate de către Vladimir Voronin – despre „puci” şi „minciuna falsificării alegerilor”, „duşmanii interni şi externi” care „luptă împotriva statalităţii RM” şi pregătesc „diferite variante de lovitură de stat, având ca scop… distrugerea statalităţii Moldovei şi anexarea ei la altă ţară”. După 5 aprilie, Opoziţia mai are acum de înfruntat şi puzderia de acuze – nedovedite! – care au căzut asupra ei, fără să poată evalua, deocamdată, efectul acestora în electoratul R. Moldova.

3. Argumentul blocajului mediatic

Situaţia postelectorală a confirmat cine e „stăpânul televiziunilor” în R. Moldova. Controlul asupra mass-media nu numai că nu s-a diminuat, dar s-a întărit. Situaţia este azi mai dificilă decât înainte de 5 aprilie: acuzele Puterii se înteţesc direct proporţional cu controlul spaţiului mediatic de către comunişti. Opoziţia a făcut faţă cu greu contextului de blocaj preelectoral. Ce ar putea face acum, în contextul alegerilor repetate?

4. Argumentul listelor de alegători

În condiţiile în care listele de alegători vor rămâne neschimbate, fraudarea alegerilor va fi, iarăşi, aproape o certitudine. Iar din moment ce principalele argumente pentru incorectitudinea alegerilor au fost legate de problema listelor, ce sens mai are repetarea alegerilor în aceleaşi condiţii administrative?

5. Argumentul guvernului care organizează alegerile

Nu doar listele electorale vor fi identice, dar şi orientarea politică a celor care vor organiza alegerile repetate. Spicherul Vladimir Voronin a declarat deja că noul guvern va fi format, indiferent dacă vor fi sau nu anunţate alegeri repetate. Opoziţia se va confrunta de data asta cu aceleaşi feţe, dar pe alte scaune, plus un guvern comunist şi mai agresiv şi lipsit de scrupule, dată fiind miza electorală mult amplificată de evenimentele recente.

6. Argumentul resurselor materiale precare

În ciuda unor declaraţii relativ optimiste, declanşarea unor noi alegeri va pune la grea încercare resursele fizice şi morale pe care Opoziţia le mai are. De fiecare dată, guvernarea este avantajată, pentru că are la dispoziţie cel puţin resursele statului. Mai mult, în actualele condiţii de control strict din R. Moldova, orice ajutoare pentru Opoziţie, de orice fel şi de oriunde ar veni ele, vor fi suspecte şi riscante.

7. Argumentul contextului economic nefavorabil alegerilor

Deşi criza economică va lovi republica, momentul actual nu este cel mai propice pentru anunţarea alegerilor repetate. Conform ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică (BNS), preţurile de consum au scăzut în primele patru luni. Apare fenomenul deflaţiei, respectiv scăderea preţurilor, ceea ce, pe termen scurt, este în avantajul incontestabil al consumatorului. Pe termen lung, însă, deflaţia generează venituri mai mici la buget (taxe şi impozite diminuate) şi poate pune o economie pe butuci, pentru că, în realitate, producătorii vând sistematic în pierdere, obligaţi de o piaţă care a devenit, de fapt, nefuncţională. Dar, în acest moment, percepţia publică este alta – apare iluzia că guvernarea începe să înfrângă criza.

8. Argumentului „vacanţei de vară”

Alegerile repetare se vor desfăşura în plină vară. Asta înseamnă perioadă de concedii, ceea ce se traduce prin demobilizările politice obişnuite. Vacanţa studenţilor şi a cadrelor didactice nu este nici ea un semn foarte bun pentru Opoziţie, căci creşte nivelul de dispersie al electoratului său, cel puţin potenţial. Vacanţă va fi şi în Europa, iar instituţiile europene vor fi şi mai greu de urnit în eventualitatea unor evenimente electorale grave. Iar pe timp de vară toată lumea vrea altceva decât agitaţie electorală…

9. Argumentul gestionării crizei economice

Chiar dacă, pe termen scurt, criza nu a „muşcat” încă decisiv, semnele devin tot mai evidente şi palpabile (scăderea salariilor, de exemplu). Este clar că dificultăţile vor fi majore în a doua jumătate a anului şi nu numai. Opoziţia trebuie să se gândească de două ori înainte de a-şi asuma eventuala guvernare în condiţii de criză economică severă şi fără garanţii internaţionale. În plus, fără acces la mass-media cu acoperire naţională, cel puţin în prima fază, va fi o pradă sigură pentru comuniştii, care vor acredita pe televiziunile controlate (încă) de ei scenariul crizei de la finele anilor ‘90.

10. Argumentul lipsei de patriotism în problematica trasnistreană

Fraza cea mai importantă pe care a rostit-o noul preşedinte al Parlamentului este aceasta: „Nu vom bate pasul pe loc. Pentru a ne putea integra în UE, urmează să soluţionăm problema unificării ţării”. Idee crucială. Voronin a fixat jaloanele politice ale republicii şi a indicat primul pas. Orice blocaj perceput din partea partidelor liberale, inclusiv repetarea alegerilor, va fi taxat ca trădare a intereselor naţionale şi lipsă de patriotism. Opoziţia va fi forţată să explice de ce se opune unei „soluţionări” a chestiunii transnistrene, care ar putea să fie, eventual, agreată şi de unele instanţe internaţionale (cazul „federalizării” de la începutul anilor 2000).

Morală versus pragmatism

Alegeri repetate sau status-quo? Iată întrebarea. După înşiruirea celor 20 de argumente pro şi contra, un lucru se conturează cu acuitate. Argumentele pro pivotează mai ales în jurul unei opţiuni morale, pe când cele contra – cu precădere în jurul uneia pragmatice. Ce criterii va alege Opoziţia?

Vom vedea. Una dintre slăbiciunile ei evidente este lipsa de omogenitate, indiferent de unanimitatea clamată public. Însă majoritatea politicienilor Opoziţiei sunt tineri şi/sau aflaţi la începutul carierei politice. Ghinionul lor enorm – sau şansa lor! – este că tocmai acum sunt puşi în faţa unei dileme – morală versus pragmatism -, care le va marca, ulterior, toată cariera politică, atâta câtă va mai fi.

Aceasta este o miză care nu trebuie ignorată. Repetarea sau nu a alegerilor devine astăzi testul major al unei noi generaţii de politicieni în stânga Prutului. Iar unii dintre ei riscă să moară politic chiar înainte de a se naşte…

Articolul a apărut inițial în cotidianul Timpul

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.194.80