Aproape 2000 de tineri din Republica Moldova studiaza in liceele si universitatile iesene. De mai bine de zece ani, structura invatamintului preuniversitar si universitar din Iasi a devenit un punct de atractie pentru adolescentii si tinerii din Republica Moldova. Calitatea studiilor, apropierea de Republica Moldova dar si un standard de viata mai putin costisitor decit in Bucuresti, acestea par a fi motivatiile familiilor care isi trimit copiii la studii in Iasi.
Intre doua lumi….
Putini dintre oficialii sistemului de invatamint din Iasi par a fi preocupati de problemele elevilor de liceu si studentilor veniti din Republica Moldova. Cum se acomodeaza tinerii? Am adresat aceasta intrebare mai multor studenti care au dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
* “Prima impresie? La inceput, despre toti basarabenii, prima impresie a fost mai delicata. E vorba de prima impresie. Ei vorbind o alta limba, raminind in grupurile lor. Necolaborind. Cele mai mari dificultati: mentalitatea omului mai ales cel din Iasi. Neaceptind si nevrind sa-l integreze pe noul venit. La un pahar, studentii se imprietenesc cel mai bine dar cred ca bisericutele trebuie sa dispara. Majoritatea moldovenilor sunt dispusi sa aiba alaturi la un film, la o conversatie, la un joc, romani” .
* “ Eu sunt studenta la drept si am avut cazuri in care, la un examen, cind am vrut sa incep sa imi expun subiectul de pe bilet am fost intrerupta brusc. Profesorul mi-a reprosat ca nu vorbesc gramatical corect si nu ma exprim asa cum se exprima un roman. Mi-a mai spus si ca noi moldovenii cind venim aici nu stim nici limba si ar trebui sa invatam limba romana si apoi sa venim aici. Si dupa ce nu am mai spus nici un cuvint, mi-a pus cinci pentru ca nu mi-am expus tot subiectul. Adica, este o discriminare pe fata. Si am mai avut cazuri in care profesorii dupa un examen scris citeau lucrarile – in special ale moldovenilor- pentru a le arata toate greselile gramaticale. Si le accentuau uite aici se scrie asa. Dar de fapt cred ca vroiau sa arate cit de analfabeti sunt moldovenii Solutia? Studentii din Repuiblica Moldova ar trebui sa interactioneze cu romanii, sa isi rezolve problemele, sa…. nu stiu ar fi ridicol sa facem cursuri de limba romana pentru ca tot limba romana vorbim. Ar trebui sa acumulam cunostinte de limba romana mai bune ca pina acum, sa ne integram sa mai citim o carte in plus, sa incercam sa iesim din cercul nostru strimt de moldoveni\”.
“De aceea nu pot trece prin viata fara sa zimbesc”
Interviu realizat de Rodica Cretu, studenta la Departamentul de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul facultatii de Litere a Universitatii “Al.I.Cuza” Iasi
Tatiana I. este studentă la facultatea de Litere, specializarea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. E al patrulea an petrecut la Iaşi, la „cea mai prestigioasă Universitate din România”, „Al.I.Cuza”. A ales Iaşul pentru că este primitor şi că se află mai aproape de casă, de Balti. Peste Prut, Iaşul este „fosta capitală a Moldovei”.
Reporter (R) : Care este motivul pentru care ai ales să-ţi continui studiile în România ?
Intervievat (I) -Motive au fost mai multe…Mai întâi, Universităţile din România au un prestigiu recunoscut şi peste hotare. Să studiezi la o universitate cu prestigiu este visul oricui. Având în vedere faptul că posibilităţile basarabenilor de a studia în Franţa, Anglia…sunt mai reduse, m-am gândit că-mi pot „materializa” visul în România.
R: Vezi România ca un „tărâm al tuturor făgăduinţelor” ?
I: Văd în România viitorul meu. Bineînţeles, un viitor care trebuie cucerit. Spun asta pentru că nimeni nu-ţi oferă „viza” viitorului. În momentul în care îţi doreşti ceva foarte tare, nu te rezumi doar la simpla dorinţă, încerci să faci tot posibilul ca acea dorinţă să devină realitate.
R: Să privim şi dincolo de această idee: România este un spaţiu al „escapadelor”, al refugiului, având în vedere realitatea din Republica Moldova ?
I: Pot spune că am făcut o „escapadă” într-un spaţiu care atrage prin noutate, prin necunoscut. Mă întrebam ce este dincolo de orizont. Pentru mine această schimbare a însemnat o provocare, şi chiar mai mult decât atât. Acum mă pot gândi la ideea de identificare, iar să am libertatea de a spune lucrurilor pe nume e ceva la care am aspirat. În Moldova sunt sigură că nu aş fi reuşit această performanţă, poate peste sute de ani, când nu va mai exista nici o urmă a mentalităţii comuniste şi limbii de lemn…Aici încă se mai păstrează, cu părere de rău, acea „jenă” legată de statutul etnic al basarabenilor…Studenţii care-şi fac studiile în românia sunt „români” la ei acasă, unde toţi sunt „moldoveni”. Faptul că suntem identificaţi aici, în România, cu ruşii, e partea a doua a lucrurilor…Prejudecăţi există în orice societate..
R: Au reuşit să influenţeze aceste prejudecăţi comportamentul basarabenilor ?
I: Fiecare fir de iarbă se deosebeşte de un altul…Sunt oameni şi oameni. Unii se supun acestei imagini deformate. Din cauza asta au rămas mereu în urma complexului pe care eu nu-l înţeleg. De multe ori sunt gata să-şi renege trecutul pentru a scăpa de acest complex. Nimic nu este bătut în cuie…Lucrurile trebuie văzute din altă perspectivă. Capacitatea de integrare într-o societate trebuie cultivată. În primul rând, statutul de student presupune o implicare amplă în diferite activităţi unde poţi stabili relaţii cu ceilalţi, poţi cunoaşte alte perspective…Eu, personal, conştientizez că Iaşul mi-a oferit o şansă deloc de neglijat, un avantaj pe care voi încerca să-l exploatez la maximum…
R: Crezi în destin ?
I: Într-o lume care abia de-şi găseşte referinţele nu poţi neglija nici hazardul şi nici destinul, însă cred că factorul esenţial care determină realizarea cuiva este, în primul rând, încrederea în propria persoană.
R: Care sunt şansele de realizare pe plan profesional a absolventului basarabean ?
I: Întotdeauna există şanse. Misiunea noastră e să le cunoaştem, mai mult chiar, să le descifrăm. Trebuie să ştim să ne „pregătim terenul” încă din facultate. Facultatea nu pregăteşte profesionişti, ci oameni capabili să se descurce în viaţă.
R: O viaţă în România ?
I: De ce nu ? Nu cred că ar mai avea sens să mă întorc din drum. Aici îmi petrec cei mai frumoşi ani din viaţă – studenţia, aici mi-am cunoscut prietenii. Pot să spun că aici mă simt aproape ca acasă…
R: Care a fost cel mai frumos moment pe care l-ai trăit aici ?
I: Cel mai bun lucru e că am luat o decizie de care mă simt mulţumită. Fiecare zi încerc s-o trăiesc din plin: citesc ziare scrise în limba română, cumpăr cărţi vechi de la anticariat, mă delectez cu muzica preferată…deseori întâlnesc oameni pe care îi cunosc cel puţin din vedere. Iaşul e uimitor, ai impresia că toată lumea înţelege ce simţi. De aceea nu pot trece prin viaţă fără să zâmbesc…..
In loc de concluzii:
Desi exista cel putin doua organizatii non-guvernamentale care reprezinta interesele studentilor din Republica Moldova, ele par a fi divizate si spun multi dintre elevi si studenti ar fi nereprezentative. Deocamdata, nu exista statistici si studii care sa ofere date despre insertia profesionale a absolventilor de instititutii de invatamint superior din Iasi, cetateni ai republicii Moldova. Tocmai de aceea, tema e dificil de abordat intr-un demers sistematic si sustinut stiintific. Citi posesori de diplome s-au intors in Republica Moldova, numarul celor care au ramas in Romania, citi au ajuns sa lucreze in tari ale Uniunii Europene? Intrebari la care deocamdata nu se poate oferi un raspuns. Problemele legate de cuantumul mic al burselor, folosirea studentilor, cetateni ai Republicii Moldova in economia subterana sau problemele legate de gasirea unui loc de munca au fost punctate in capitolele anterioare. Am incercat, intr-un demers empiric sa surprindem o stare de spirit, nedublata de date concrete care subliniem inca o data nu exista deocamdata.