Citeam intr un articol de provincie romaneasca, o persiflare la adresa Americii cum ca locuitorii acestei tari au pana si hartia igienica imprimata cu insemnul drapelului. Nu mi se pare absolut derizoriu sa iti respecti tara unde traiesti, si mai ales drapelul arborat in fata casei pentru ceea ce ti se ofera de dincolo de simbol.
Valoarea ofertei e la aprecierea celor ce traim aici, in tara unchiului Sam, cu rele si bune. America nu e tara perfectiunii, insa de bine de rau pretul benzinei mai si scade, exista alternative pentru buzunarul fiecaruia.
De ziua Americii doresc ca aceasta tara sa isi mentina titlul de poarta deschisa, cei carora nu le convine steagul cu cele cinzeci de stele sa nu isi intoarca privirea catre Statuia Libertatii din New York, ci catre Piata Rosie, catre turnul din Dubai, catre alte statui mai stralucitoare.
Ma asez la masa zilei de 4 iulie, ma bucur ca traditia culinara a reusit sa creeze torturi, prajituri cu insemnele drapelului american. Conspirationistii mi-ar arunca o grimasa sarcastica !
Nu afisarea in sine ma atrage, ci faptul ca ar trebui sa avem motive ca macar o zi din an, daca nu in fiecare zi sa cinstim o tara ce ne-a inpamantenit. Daca ar fi atat de rau aici, de ce cozile pentru vize nu se muta la ambasada Rusiei.
Ma uitam la circoteca politica de pe Dambovita, dezbateri intre numaratori de voturi, plagiatori, un fost prim ministru sinucigas, bisnitari, si ma gandeam, ca acestia nu inspira cofetarilor si consumatorilor apetitul unui tort cu insemnele nationale, o mica trimitere la mandria de roman.
Sigur, suna ridicol ceea ce spun, insa astazi americanii celebreaza sincer o zi nationala, si nu le e rusine, nici jena sa cinsteasca victoria confederatiei, a unei tari imense in care inca se traieste mai bine decat in alte locuri.
La Multi Ani, America !
