La 11 septembrie 2005 se inaugura Muzeul Holocaustului din Ardealul de Nord, menit să salveze singura sinagogă care mai rămăsese în judeţul Sălaj şi împreună cu ea memoria evreilor trăitori pe aceste meleaguri, spulberaţi de Holocaust.
Proiectul iniţiat de Fundaţia pentru moştenirea arhitecturii evreieşti din New York şi Asociaţia Memorială Hebraica din Nuşfalău a demarat cu o sinagogă părăsită şi o mână de oameni entuziaşti şi încrezători în utilitatea şi viabilitatea unei astfel de instituţii în orăşelul Şimleu Silvaniei, pitit între colinele sălăjene.
În cei şapte ani care au trecut, Muzeul Holocaustului din Ardealul de Nord s-a impus atât ca memorial al vieţii şi tragediei evreilor transilvăneni, cât şi ca un spaţiu de rememorare şi învăţătură pentru profesorii care predau istoria Holocaustului în şcoli şi elevii participanţi la concursurile tematice.
După ani de slujire devotată a memoriei comunităţii prospere, al cărei locaş de cult fusese odinioară, a sosit timpul ca sinagoga din Şimleu Silvaniei să fie supusă unor transformări majore şi benefice.
Arhitectul Alexander Hecht, unul dintre fondatorii instituţiei, actualmente vicepreşedintele muzeului, spune că locul actualei clădiri degradată de vreme şi de vremuri – asupra căreia fuseseră operate doar câteva lucrări de consolidare şi de amenajare minimă pentru a putea găzdui expoziţia permanentă şi un spaţiu alocat conducerii executive – va fi transformat într-un complex muzeistic modern, dispus în jurul unei copii de mici dimensiuni a sinagogii originale. Lucrările sunt finanţate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Guvernul României şi Claims Conference.
Pentru a nu întrerupe activitatea muzeistică şi de studiere a Holocaustului, în timpul desfăşurării lucrărilor de renovare şi modernizare a muzeului, colectivul instituţiei a înfiinţat un centru de studiere a Holocaustului, inaugurat în 23 mai.
Daniel Stejerean, directorul muzeului, ne-a spus că instituţia nou înfiinţată este deschisă atât profesorilor şi elevilor care studiază subiectul, cât şi turiştilor care vin să viziteze muzeul aflat în renovare, întrucât întregul material expozitional a fost mutat în incinta centrului.
Înainte de război în clădirea care s-a amenajat noul centru de studiere şi a fost transferată expoziţia permanentă a muzeului, funcţiona o yeshiva, adică un locaş de învăţătură pentru tinerii evrei sălăjeni dornici că descifreze înţelepciunea Sfintei Scripturi şi a Talmudului. Şcoala şi-a reluat activitatea imediat după război, fiind frecventată de puţinii supravieţuitori ai lagărelor de exterminare. În anii 1960 când evreii şimleuani au emigrat ori s-au mutat din orăşel, aici a fost amenajată cantina liceului din oraş. După înfiinţarea muzeului, la iniţiativa primarului şi a consiliului local, clădirea a fost retrocedată comunităţii evreieşti.
Inaugurarea Centrului de Studiere a Holocaustului din Şimleul Silvaniei a avut loc în preajma sărbătorii de Şavuot, care evocă momentul când poporul evreu eliberat din robia egipteană, a primit Tora sau Cartea Sfântă şi s-a dedicat slujirii Dumnezeului unic. Rabinul Ţvika Kfir, din Petach Tikwa, Israel, un vechi prieten al instituţiei din Şimleul Silvaniei, le-a vorbit celor prezenţi de semnificaţia acestei sărbători.
Înainte de război la Şimleu şi în comunele învecinate trăiau peste 3000 de evrei care au contribuit la înflorirea economică şi culturală a oraşului de la poalele Măgurii.
În vara anului 1944 evreii din Şimleu, deposedaţi de bunuri, au fost adunaţi de jandarmii hortişti în Ghetoul de la Cehei şi apoi deportaţi la Auschwitz. Majoritatea lor covârşitoare a pierit în camerele de gazare sau în lagărele naziste. Supravieţuitorii traumatizaţi sufleteşte şi-au căutat norocul în noul stat evreu sau în alte părţi ale lumii. Astăzi pe meleagurile sălăjene mai trăiesc puţini evrei. Cu prilejul inaugurării centrului de studiere a Holocaustului s-a reorganizat şi obştea evreiască sălăjeană, care numără 25 de membri. Noul preşedinte, Dan Has, speră ca odată cu renovarea sinagogii, să se revigoreze şi viaţa evreilor din zonă
Festivitatea de inaugurare organizată în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Oradea s-a încheiat la Nuşfalău ( o comună din apropierea Şimleului Silvaniei), la reşedinţa lui Alexander Hecht, cu o cină de Şavuot şi o seară de tradiţională de meditaţie şi învăţătură legată de această sărbătoare esenţială pentru spiritualitatea iudaică.