În Piaţa Revoluţiei din capitală trotuarele mai poartă încă urmele ploii torenţiale. Printre picături s-a ivit semnalul unui armistiţiu tacit care a retras în aşteptare norii învolburaţi, timp în care şiruri de vizitatori au luat deja cu asalt Muzeul Naţional de Artă al României. Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” şi-a deschis larg porţile în cadrul evenimentului nocturn care a alăturat muzeelor şi alte instituţii de cultură din Bucureşti. Complexul arhitectonic al Bibliotecii Centrale Universitare este alcătuit din trei corpuri, integrând alături de palatul Fundaţiei, clădirea fostei Bănci Dacia –România (distrusă şi ea în decembrie 1989) şi corpul Boema. Necesara extindere a localului a avut la bază iniţiativa lui Nicole Iorga care în urmă cu 59 de ani a achiziţionat în acest scop şi sub tutela Ministerului Instrucţiunii Publice, 1.600 mp lângă clădirile Fundaţiei Universitare.Concepţia acestui superb edificiu a fost încredinţată în 1891 arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. În holul de primire gazdele ne oferă copia xerox a actului de inaugurare a Fundaţiei Universitare „Carol I” în anul 1895. Din momentul atestării prin lege ca instituţie de stat, Fundaţia Universitară avea să-şi asume timp de 50 de ani misiunea de a contribui la formarea elitei intelectuale.
Aula Fundaţiei Universitare va deveni în perioada interbelică un reper de marcă al vieţii culturale bucureştene.
În 29 iunie 2007, după 17 ani de eforturi susţinute de reconstrucţie şi restaurare, Aula bibliotecii îşi redobândeşte splendoarea iniţială.
Loja Regala
De-a lungul timpului, prestigiul Fundaţiei şi al viitoarei Biblioteci Centrale Universitare va fi consolidat de numele ilustre ale unor scriitori şi profesori universitari care au activat aici ca bibliotecari: G. Dem Teodorescu, Şt. O. Iosif, Al. Tzigara Samurcaş (director al bibliotecii între 1899 şi 1946), Mircea Florian, C. Rădulescu Motru, Ion Clopoţel, C. Vlădescu – Racoasa, Mircea Tomescu.
La primul etaj al Corpului Fundaţiei se află Sala Profesorilor Al.Tzigara Samurcaş ( Colecţie Enciclopedică), redeschisă în 26 octombrie 2007 , fiind spaţiul cel mai afectat în timpul evenimentelor din decembrie 1989,
Sala “ Mircea Tomescu “( Energie),
Sala de lectură “ Robert Schuman”( Centrul de Documentare Europeană. Referinţe europene), Rotonda Profesorilor,
Sala ” Ing.Petre Badea „ (Informatică),
Sala pentru microformate
În 1948 Bibliotecii Fundaţiei Universitare i se atribuie statutul de Bibliotecă Centrală a Universităţii „C.I. Parhon” din Bucureşti, devenind centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universităţii din Bucureşti. În perioada 1963-1989 va deveni cea mai complexă bibliotecă universitară din ţară.
Cine ar putea uita vreodată infernul acelui 22 decembrie ‘89 care a transformat în scrum universul spiritual bucureştean ? Au dispărut atunci peste 500.000 volume (12.000 volume de carte bibliofilă), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române.
În aprilie 1990 Federico Mayor, Directorul General UNESCO a lansat un apel către toate guvernele, organizaţiile, instituţiile politice de a participa la reconstrucţia şi modernizarea bibliotecii. În scurt timp prin schimburi şi donaţii (peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume de peste hotare) cea mai mare parte a fondului de publicaţii, cu excepţia documentelor unicat, avea să fie reîntregită.
În seara aceasta am venit aici pentru a vedea mai de aproape cum a renăscut prin tenacitate şi dăruire aceast tezaur al culturii româneşti. Armonia muzicii mă învăluie de la intrare rupându-mă de zgomotul oraşului. Acordurile micilor muzicanţi vor fi atât de puternice încât vor estompa explicaţiile însoţitorului, dar mă încântă dezlănţuirea de frumuseţe şi forţă artistică a elevilor de la liceul de muzică. Au acest drept de a fi auziţi, viitorul le aparţine. O infuzie de normalitate pentru cei care cred în frumos, în civilizaţia literelor şi în valoarea inestimabilă a cărţii în educaţie şi perfecţionare. Copiii reacţionează spontan în faţa tastaturilor şi a monitoarelor moderne aflate pe mesele sălilor de lectură.
În februarie 1994 a fost inaugurat sistemul informatic, iar câteva luni mai târziu s-a realizat conectarea completă la internet, Biblioteca Centrală Universitară devenind prima între bibliotecile universitare din România care şi-a creat o infrastructură informatizată.
Începând cu 5 aprilie 2006, denumirea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti va deveni Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. În luna mai bustul lui Carol I este amplasat în firida din faţa Sălii Profesorilor. Se reiau Conferinţele Fundaţiei Universitare „Carol I”. Are loc expoziţia de carte şi fotografie ” Carol I – Reconstrucţia unui Destin ” la care sunt invitaţi de onoare Majestăţile Lor, Regele Mihai şi Regina Ana.
Toate lucrările artistice expuse în sălile de lectură ale bibliotecii au fost donate de artişti români, priveliştea este captivantă în această seară în care biblioteca s-a deschis vizitatorilor într-o mărturisire a efortului colectiv de a dura dincolo de aparenţe.
