Reformulez ganduri si impresii culese de ani si menite sa dea cursul unei noi carti legate de rromi si de experienta mea personala si de contactele mele cu ei. Am deprins limba rromanes si am muncit cativa ani buni alaturi de ei in Germania (Freiburg), am predat germana intr-o scoala improvizata chiar in incinta centrului de refugiati rroma si am colaborat cu ziarul Badische Zeitung, canalul german de televiziune ZDF avand ca tema minoritatea rroma si integrarea sociala in societatea de azi
Mi s-a intamplat de multe ori sa mi se spuna ca rromii vin din Romania. Nu am gasit o traiectorie precisa si capabila sa explice cu exactitate originea acestei etnii. Lipsa unei culturi scrise face deosebit de dificil acest demers. De aceea, marea majoritate a cercetatorilor si istoricilor interesati de istoria acestei etnii au surprins mentiuni si observatii disparate, neglijand sau nerealizand ca grupuri diferite de rromi au migrat fie catre Persia, catre Egipt, sau Anatolia, catre spatiul iberic sau catre spatiile est-europeene. Abia tarziu, in secolul al XIX-lea, cercetatorii romanologi au realizat ca studiile si observatiile istorice aveau un caracter fragmentar, partial al majoritatii migratiei rrome.
Daca in Romania si in cateva tari europene se face distinctie intre populatia romana de origine latina, in alte tari occidentale si in SUA si in Canada o confuzie planeaza mereu mentinand ideea ca noi, romanii suntem tigani. Pe langa etnomimele asemanatoare, confuzia este alimentata si de etnia rroma insasi. Plecati in strainatate, rromii se declara romani. In plus, folosirea de-a lungul istoriei a etnonimelor de cneaz si voievod, denominare imprumutata de la populatia romaneasca, confundarea institutiei robiei rromilor cu serbia (ŞERBÍE = Instituţie feudală caracterizată prin starea de dependenţă personală a ţăranului faţă de stăpânul feudal; iobăgie.) romanilor, au alimentat si au extins parerea conform careia rromi = romani. Mai mult, rromii isi denumesc limba proprie “romani”, desi denumirea corecta ar fi cea de “rromanes” .
Consider ca in lumea actuala a Europei cu zeci de limbi si natiuni avem nevoie de o alta percepere a climatului interetnic.
Mai intai sa facem distinctie intre rau si bine, intre elementele criminale si elementele oneste. Eroarea consta in generalizarea unei perceptii negative privind populatia rroma .
Eu as sugera ca un element criminal sa fie pedepsit legilor in vigoare, ca mediile si crimele organizate sa fie anihilate si dezarmosate nu pe criterii etnice, ci pentru ca sunt in afara legii. Sunt de acord ca o crestere a criminalitatii procentual este prezenta in lumea rromilor, dar sa urmarim de ce si cum s-a ajuns aici.
Cand un grup minoritar este alungat sau fortat sa paraseasca teritoriile de origine din India inca din secolul al XI-lea si este mereu pe drum si prigonit, este mereu apatrid si respins, fortat sa traiasca la marginea societatii e normal ca aplecarea spre comiterea de delicte sa predomine. Iata cateva exemple luate la intamplare, legate de istoria rromilor :
Ideea de rrom a devenit o realitate a societatii europene si totodata a inceput sa impuna o alta viziune sociala decat a unor nomazi sau a unor criminali transfugi.
Europa se afla in fata unei numar de milioane de vorbitori de rromanes, o populatie abia recunoscuta si acceptata in cadrul tarilor occidentale, dar si in cele est-europene.
Multa vreme pentru nerromi aceasta populatie era numita tigani.
Spre deosebire de multe alte cazuri de populatii nomade, rromii nu au tara lor si nici un spatiu de refugiu.
Rromii au cutreierat lumea in cautarea unei linisti si aceasta perpetua miscare si mereu pe drum, contactele cu noi culturi si noi situatii i-au determinat sa se dezvolte intr-o etnie izolata (uneori ostila si asociala) si sa arate in acelasi timp ca nu sunt o clasa joasa, paria asa cum au fost considerati timp de secole, iar pe de alta parte i-a motivat sa conserve traditiile si limba.
Spre deosebire de alte etnii aflate in cautarea identitatii si a unui spatiu natal, rromii nu au beneficiat de o cultura scrisa si de o educatie academica.
Numele de rrom deriva din cuvantul de origine sanscrita «dom », ce insemana om.
Termenul de rrom(dom) nu desemneaza numai ideea de barbat, ci de om, cu intelesul de om de vaza, de omenie.
A fi rrom inseamna a fi cineva si un om de onoare. Cuvantul in sine nu mai este doar o conotatie simpla, ci devine o filozofie de viata.
A fi rrom apare ca o riposta la multele apelative si trimiteri discriminatorii de alungul timpului in toata lumea.
a) Inca mai exista formule stereotip in care parintii spun copiilor lor : “daca nu esti cuminte te las afara si tiganii te vor fura, te vor duce departe…”
b) Cehii ii denumesc pe Rromi : “Tigani needucati, hoti de cai, murdari”
c) Ungurii ii numesc: “Piele de maslina”
d) Romanii : “Ciori, garoi, balaoachesi etc”
e) Germanii : Ziegeuner (de la gauner –hot)
Rromii au trecut prin multe persecutii si as enumera doar cateva momente cruciale ale istoriei lor.Rromii au fost excomunicati, torturati, repudiati si chiar condamanti la moarte obligati sa ia calea unei calatorii nesfarsite avand destinatia finala, gasirea unei identitati si a unui refugiu, in libertate.
• In 1385 Rromii sunt mentionati ca sclavi in Romania (Manastirea Tismana)
• 1416 sunt expulzati din regiunea Meissen, in Germania.
• 1446 nu acces si sunt expulzati din Frankfurt, Germania
• 1472 Ducele Frederic este mai uman si cere locuitorilor palatinatului Rinului sa ocroteasca tiganii nomazi;
• Legi anti tigani au fost promulgate in in Brandenburg in 1482 si in Spania:
• In 1493 sunt expulzati din Milano;
• In multe tari din Europa occidentala(Germania, Olanda, Franta, Suedia) Rromii sunt considerati ca fiind spioni ai imperiului otoman.
• Persecutiile continua pana in secolul al XXlea cand peste 1 milion de Rromi sunt extereminati de catre dictatura nazista, urmand apoi era comunista.
• Un prim pas in acceptarea si acordarea unui statut Rromilor a fost facut in Suedia
unde in anii’80 au fost recunoscuti ca minoritate nationala.
• In 1997 Rromii sunt recunoscuti de catre Natiunile Unite ca un popor legitim si ca o rasa cu depline drepturi de limba, de exprimare religioasa si de cultura.
Rromii sunt mereu in miscare si drumul a devenit viata lor. Viata lor apare ca o trecere a carutelor, mai tarziu a rulotelor – o perpetua derulare si cautare a spatiului ideal. din
Nu intamplator alegerea simbolului rotii pe steagul lor ne atrage atentia asupra apropierii lor de India, tara-mama si de spiritul lor de mobilitate, interactiune. Roata cu spite ca simbol suprem al filozofiei rrome de viata si de cautare a identitatii, dar si de interactiune permanenta intre prezent ca timp si spatiu ca drum –miscare si avansare, rostogolire a rotii.
Roata cu spite sau chakra a fost adoptata si recunoscuta ca steag in 1971 la primul Congres Mondial al rromilor, precum si imnul national Jelem Jelem. Chakra rosie ca simbol este si creatia lumii. Steagul este format din doua benzi longitudinale, verde si albastru. Verdele semnifica pamantul si in cazul Rromilor-drumul fara sfarsit, si ideea de mama. Albastrul simbolizeaza cerul si ideea de tata si de Dumnezeu.
Printr-o analiza a interactiunii spatiu (verde) si timp (albastru) definim sufletul rromilor ca foc continuu si in rostogolire. Cateva elemente ar fi suficiente in descrierea vietii de caminante, de “oaspete uitat” (wolf von aichelburg) si de drumet (nebunul) – imagine in cartea de tarot f. importanta si decisiva in destinul fiintei umane, tot ce se leaga de ideea de rrom si de relatia sa cu lumea exterioara. Ideea de nomad i-a transformat existenta adaptandu-l la conditiile pribegiei. Imaginea din tarot a drumetului nu este decat simbolul rromului, modelul si portretul celui ce nu are nimic mai mult ca avere decat o traista si setea de duca, febra calatoriei. Daca in steag chakra devine simbolul miscarii si al creatiei, in viata rromilor ea este si simbolul Norocului si al hazardului. Roata este un cazinou cosmic si dandu-le sansa sa mearga mai departe. Rromii nu cred decat in investitia si forta norocului (bafta). (Sa nu uitam ca tarot-ul a fost adus in Europa de catre rromi odata cu sosirea lor in regiunile iberice ale Europei.)
Dislocarea rromilor din tara de origine i-a determinat sa-si re-creeze un nou stil de viata si de subzistenta adaptat conditiilor de transfugi permanenti. Din ce aveau sa traiasca?
De la inceput aveau sa fie marcati si alungati, mai ales in perioada de plin ev mediu obscur si plin de prejudecati si razboaie crude. Evul mediu s-a caracterizat prin ura si agresiuni, conflicte interstatale si apoi razboaiele de aparare impotriva pericolului otoman. Sa nu mai amintim ciuma si dominatia bisericii de la Madrid si pana la Tismana.
Aici as aminti o anecdota, poveste relatata de Stefan Sain, caladaras din Montreal:
“La inceputul lumii Dumnezeu a chemat pe fiecare sa-i ofere cate un cadou. Neamtului i-a dat mintea si mestesugul sa iscuseasca ceasuri si masinarii, francezului i-a dat talentul gatitului si al saloanelor frumos decorate, englezului vapoarele samd. Tiganul a venit si el mai la spartul targului cu sarut mana si pupa-ti haina, Doamne.
Dumnezeu l-a privit abia ascunzandu-si un suras si ii spuse:
– Pai bine mai, acum se vine ?! S-au gatat darurile si tie ce sa ti mai dau ? Dar daca tot ai venit ia sa-ti dau priceperea si talentul sa iei din ce le am dat celorlalti dinaintea ta.”
De a lungul timpului Rromii nu s-au aratat atat de criminali si de periculosi pe cat s-a exagerat.
In timp s-au facut progrese sociale in Europa de vest cu sprijinul programelor de reinsertie sociala, de colaboarare a organismelor etnice Rroma si Sindhi in ultimele decenii, in Germania si Franta. Rromii isi dau copiii la scoli, numarul celor ce traiesc in conditii asociale s-a dimiunat considerabil si incep sa inteleaga ca rolul lor in societate este diferit de cel din evul mediu si de cel din perioada nazista. Rromii sunt vanzatori de masini, de antichitati, de covoare si pentru rromii occidentali (sindhi) a cersi si a mai fura gaini este degradant.
Multi dintre ei au devenit muzicanti remarcabili. Altii inca sub febra calatoriilor cutreiera in masini luxoase vanzand si cumparand te miri ce. Acum visul rromului occidental este cumpararea unui hotel la Monte Carlo sau la Cannes. Se pare ca sudul Frantei este Mecca lor. In fiecare an are loc la sfarsitul lui mai procesiunea de la Aux StesMaries de la Mer. Nu degeaba Marea Mediteraneana este numita “mare nostrum” centrul de atractie si de fascinatie meridionala din care nu puteau lipsi nici rromii, tinut de origine al grupului muzical Gipsy King.
Referitor la familia Cioaba as aminti cazul Luminitei Mihai Cioaba, poeta de talent si publicista, autoarea si a unui dictionar roman-rromanes, ce se distinge prin efortul ei de a promova o noua imagine a rromilor in lume.
Eu cred ca o discutie frontala si o intelegere a mecanismului de declansare a starii conflictuale rromi si gadjes (termen atribuit nonrromilor), un dialog deschis cu membrii etniei rrome si cum vad ei rezolvarea disensiunilor si diminuarea delictelor, scaderea criminalitatii ar fi un inceput, un pas inainte. Ma intreb cum de se mentine procentual criminalitatea? Consider ca legile si cei ce le aplica nu functioneaza. Oare fortele de ordine nu stiu ca exista cersetori, hoti de buzunare sa? Cersitul si alte acte antisociale sunt impotriva legii. Nu exista scuze pentru nici un delict si nu se poate face apologia incalcarii legilor.
Este de a dreptul suparator sa fii in restaurante sau in locuri publice si sa fii interpelat de cersetori -copii, femei cu copii in brate sau handicapati. Nu trebuie nici sa acordam acestor delicte o amploare echivalenta uni nou val de trimitere a faptasilor in lagarele de concentrare. Eu cred ca ne scapa delicte si mai importante ale unor magnati postdecembristi si care se bucura de privilegiile banilor obtinuti prin escrocherii mult mai sofisticate. Daca regii rromi isi etaleaza bijuteriile si aurul in public, fara jena, ce ne facem cu cei ce se ascund in spatele zidurilor vilelor de la Snagov si Pipera, sau la adapostul unor stagiaturi parlamentare?