caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Minister al diasporei? nu, merci.

de (29-4-2012)
5 ecouri

Reactia mea scurta la aceasta stire din care rezulta ca reprezentanti ai diasporei cer crearea unui minister: iar minister….. lumea crede ca daca creezi birocratie se rezolva problemele… vedeti cat de eficace e ministerul tineretului… sunt categoric impotriva. e risipa de bani si resurse. iar ministri, iar masini de serviciu, iar soferi, iar bugete, iar impact pozitiv zero. ca sa rezolvi probleme tre sa ai vointa si resurse umane dedicate, nu minister. or vointa si resursele umane dedicate le poti avea si fara minister (MAEIE? cancelarie? presedintie?), iar un minister fara resurse umane si sprijin politic e foiae verde. daca tot se doreste sa se faca ceva pentru diaspora, decat sa irosesti bani pe un minister, mai bine s-ar aloca bugete ambasadelor ca acestea sa faca receptii cu diaspora 1-2 ori pe ani sau sa fie finantate direct grupuri din diaspora ca acestea sa organizeze niste activitati pentru copii in romana decat sa ii irosesti pe birocratie ineficace.

 

Articolul a fost preluat cu acordul autorului de pe http://npopescu.yam.md/2012/04/26/minister-al-diasporei-nu-merci/

Ecouri

  • BOLBOCEANU: (30-4-2012 la 05:13)

    Nu cred ca e cea mai buna solutie crearea unui minister. Mai sunt rude ne angajate? Mai e nevoie de locuri si fotolii? Cred ca sunt alte cai pentru solutionarea problemelor ce tin de diaspora, ori implicarea lor in activitatea sociala a tarii. Unii „politicieni” de ai nostri si-au facut interesul in tara si cand au vazut ca e „baja” au plecat, chipurile, la copii peste hotare. Acolo fac valuri in cada, cu toate ca ar putea sa „faca” in mari si oceane…La noi vin dupa distinctii de stat, care usor si fara merite s-au dat. Cui? unor reprezentanti ai diasporei…Nu vad necesitatea crearii unui minister in saracia in care traim. Diaspora trebuie sa se manifeste prin activitati considerabile, consistente in continut si influienta morala, spirituala.E un punct de vedere.

  • Teodor Burghelea: (30-4-2012 la 05:23)

    Domnule sau Doamna Bolboceanu, cand scrieti „Diaspora trebuie sa se manifeste prin activitati considerabile, consistente in continut si influienta morala, spirituala” la ce va referiti mai exact? Personal am ingrosat randurile diasporei de vreo 15 ani si ma gandesc cu toata seriozitatea sa ma implic in astfel de „activitati” dar … m-am „blocat” pe aceasta intrebare ce v-o adresez in randurile de mai sus. Si mai exista o intrebare la care nu gasesc raspuns. Are cineva in Romania nevoie de activitatile mele „considerabile, consistente in continut si influienta morala, spirituala”?

  • Dorin Dusciac: (30-4-2012 la 05:37)

    Am mai spus-o si cu alta ocazie: „bugete pentru receptii cu diaspora 1-2 ori pe an” asa cum ne sugereaza Nicu Popescu – asta exista inainte de 2009. Problema e ca in afara de asta nu exista nimic. Ambasada de la Paris era un fel de placintarie privata unde aveau acces vreo 3-4 „lideri” din diaspora, adepti ai viziunilor moldovenist-stataliste. Acesti tre-patru oameni erau chemati de 2 ori pe an la o degustare cu placinte si „Buket Moldavii”. Mai mult nimic. Din 2009 multe s-au schimbat: la ambasada au inceput sa fie organizate mese rotunde, sedinte deschise cu intrare libera pentru persoanele active din diaspora. Au inceput sa fie puse in discutie adevarate probleme care privesc masele migrantilor. Exista o deschidere pentru colaborare si ajutor reciproc. Toate acestea sunt benefice pentru cei multi, pentru miile de cetateni moldoveni de la Paris si din Franta in general. Receptii de 2 ori pe an cu placinte si vin moldovenesc? Nu, mersi. Nu acum, si nu pe banii publici. Mai bine ar fi directionati aceste sume pentru niste cantine scolare din raionul Soroca (de exemplu). Diaspora poate sa-si organizeze si singura petreceri cu placinte, nu e nevoie de ajutorul ambasadei.

  • Adriana Mandru: (30-4-2012 la 10:53)

    Ma bucura discutiile la tema data. Imnportant este sa se faca macar ceva in domeniu.
    Minister, Agentie, Departrament sau nimic , e bine sa se discute. Dar mai intai sa vedem care sunt problemele cele mai stringente in acest sens si cine le poate rezolva.
    1. Conventiile internationale. Cine se ocupa astazi de ratificarea Convenitiei privind protectia drepturilor migrantilor lucratori si ale familiilor lor (http://www2.ohchr.org/english/law/cmw.htm) ? Multe state, in special cele care reprezinta tari-originare ale migratiei, au ratificat-o, pentru ca astfel protectia drepturilor propriilor cetateni plecati la munci peste hotare in cautarea unei vieti mai bune, devine obiectul dreptului international (http://treaties.un.org/Pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=IV-13&chapter=4&lang=en) . Republica Moldova demonstreaza o indiferenta totala fata de cei aproape un milion de migranti si fata de drepturile lor. Ratificarea conventiei nu numai ca ar ameliora atitudinea statelor de destinatie fata de migrantii din RM, ci si ar arata diasporei ca tara lor de bastina nu i-a uitat. Lucru care astazi poate fi pe dreptate pus la indoiala.
    Cine se ocupa de acestea in RM? Ministerul de Externe? Guvernul? Parlamentul?

    2. Acordurile bilaterale privind recunoasterea reciproca a vechimii in munca. Sa luam exemplul Romaniei, care are cu mai multe state (ma refer aici la Acordul de securitate sociala Romania-Canada, http://zigzag-online.ro/index.php?page=vezi_articol&idArticol=187&titlu=Acord%20de%20securitate%20sociala%20Romania%20?%20Canada) Republica Moldova are restante enorme in elaborarea politicilor de protectie a propriilor cetateni care se stabilesc peste hotare. Acestia nu numai ca isi pierd orice vechime in munca in tarile de destinatie, ci sunt recunoscuti cu greu in tara lor de bastina. Cei care isi inainteaza actele pentru pensionare in Republica Moldova, pierd toti anii lucrati peste hotare, mai mult, sunt nevoiti sa revina cel putin o data pe an pentru a semna personal niste acte, iar procurile pentru incasarea pensiilor sunt valabile doar 6 luni, spre deosebire de orice alta procura care in Republica Moldova are valabilitate de trei ani. Statul moldav este suspicios si ii banuieste pe proprii cetateni ca ar dori sa-l jefuiasca, asta dupa ce pensia (daca asta se numeste pensie) este calculata in conformitate cu stagiul de munca de peste 30 de ani, timp in care cetateanul a platit impozite si a sustinul propriul stat. Acordurile bilaterale ar permite cetateanului sa nu mai aiba frica zilei de maine si sa-si permita sa se bucare de dreptul legitim la mobilitate, proclamat drept unul din drepturile de baza ale uniunii Europene (amintesc aici principiul mobilitatii persoanelor, capitalurilor, bunurilor si serviciilor, promovat de catre UE http://www.feaa.uvt.ro/fisiere/programe-academice/altele/IEUE_10.PDF).
    Cine se ocupa de acest domeniul in RM? Ministerul Munii? Guvernul?
    3. Relatiile cu diaspora. Daca va uitati pe site-ul http://www.diaspora.md veti vedea ca de problemele celor plecati se ocupa astazi oficial Biroul Relatiilor Interetnice care, prin statulul sau, ar trebbi sa aiba grija de elaborarea politicilor de armoinizare a relatiilor interetnice din RM, lucru de care, se pare, Biroul nu s-a ocupat niciodata. Care este astazi relatia dintre bastinasii de origine romana, majoritari in RM, si etniile bulgara, gagauza, ucraineasca, ruseasca etc? Putem afirma ca nu exista nicio relatie, pentru ca nu exista nicio politica in domeniu. Aceste relativi au fost date pe mana minoritatilor insesi (Vedeti de-a lungul anilor, cine a format conducerea BRI. Niciodata un bastinas). Zilele culturii, organizzate cu participarea deminitarilor inalti nu poate fi numita politica de armonizzare a relatiilor interetnice. Cunosc oare, minoritatile nationale din RM limba de stat a RM? Nu. Sunt ei integrati in viata culturala a Republicii Moldova? Nu. Ce sa ne mai miram daca mitingurile si atitudinile antiguvernamentale, antieuropene si antiromanesti sunt dominate, planificate si promovate de catre alogeni. Nu este tema discutiei de fata, dar situatia lucrurilor si in acest domeniu arata clar de ce Biroul de Relatii Ineretnice nu trebuie, nu are cum sa se ocupe si de daspora. Au avut loc deja 4 congrese ale diasporei (multumim OIM, care a finantat evenimentele si care este unica oragnizatie interesata, se pare, sincer, de acest domeniu http://www.iom.md/) , s-au adoptat niste Rezolutii, oficialii au facut niste promisiuni, dar atitudinea fata de cetatenii stabiliti peste hotare, ca si in cazul reprezentantilor minoritatilor etnice, seamana mai mult a propaganda, decat a promovare a unor politici de durata. Si atunci, cine trebuie sa se ocupe de diaspora si in ce mod? Daca nu un Minister, cine? Directorul BRI, care astazi se ocupa oficial de diaspora, nu este membru al guvernului, nu are finante pentru tema data si nu are putere de decizie.
    Cine se ocup[ in RM de acest domeniu? Guvernul?
    4. Gestionarea remitentelor. De la tribunale oficiale se spune (l-am auzit personal pe dl. V.Lazar, vicepremierul RM, in 2010, ca remitentele constituie peste 2 miliarde $ annual (cele care pot fi demonstrate, prin Western Union si alte banci, cifra totala, inclusiv remitentele venite cash, fiind, dupa spusele unor specialisti, peste 3 miliarde$), asigurand peste 30% din PIB. Toti acesti bani merg la consum. Care sunt politicele statului, in sensul folosirii remitentelor pe termen lung? Cu meste tratat producatorul aurohton? Importurile ieftine de legule, fructe, produse alimentare, haine etc vin sa ruineze producatorul autohton. Majoritatea banilor, astfel, veniti din remitente, pleaca inapoi, in tarile de origine ale prduselor. Aici ar putea vorbi economistii, venino cu programe de sustinere a producatorului autohton, de atragere a investitiilor pe termen lung, datorita bratelor de munumca bine calificate si relativ iftine, de dezvoltare a unor sectoare moderne de IT, industrie, agrigultura etc, etc, etc.
    Cine se ocupa de aceasta in RM? Ministerul Economiei? Guvernul?
    5. Gestionarea situatiilor concrete, legate de cetatenii de rand. Ministerul Afacerilor Externe, prin consulatele sale, tine legatura cu tetatenii RM, aflati peste hotare. Acestia, fiind in mare numar, au re rezolvat numeroase probleme: cetateni rimeriti in confilct, cu legea, decedati, grav raniti, in litigii judiciare in tarile de destinatie, etc,etc,etc. Bugetul de stat nu prevede, din pacate, surse sufficiente pentru asistenta acestora in cazuri de urgenta. Va amintesc aici cum am adunat, la CMQ, in 2011, peste 11 mii de dolari, pentru o fata decedata subit in Canada, penreu a o trasporta la bastina, in Republica Moldova. Ambasada ne-a ajutat cu ce a putut – a eliberat in scurt timp certificatul de deces.
    Cine trebuie sa suporte cheltuielile pentru cazuri iesite din comun, legate de problemele cetatenilor moldoveni aflati peste hotare ? Guvernul?

    In concluzie: Daca aceste probleme (si lista nu este nici pe diparte exhaustiva) nu constituie o sarcina suficienta pentru un minister, atunci cine trebuie sa raspunda pentru toate? Trebuie sa fie un centru coordonator, care sa le ia in complex. Care este acel centru? Un minister? O agentie? Guvernul? Urmeaza sa vedem.
    Un singul lucru nu trebuie sa se intample: folosirea temei date in scopuri electorale. Oricine va incerca sa promovete partizanatul politic in scopul adunarii voturilor diasporei, se va ciocni de o rezistenta hotarata din partea celora care asteapta nu promisiuni, ci fapte.

    Ala Mindicanu. Ph.D
    CMQ, Montreal, Canada
    30 aprilie 2012

  • florin predescu: (30-4-2012 la 12:20)

    Doamna sau Domnule Bolboceanu,

    In primul rand trebuie sa stabilim niste repere:
    1. In primul rand majoritatea celor plecat de dinainte de 89 au facut o pt a scapa de totalitarism. Al doilea val se pare ca a facut-o pt ca „trebile” nu mergeau asa cum ne am fi asteptat(dupa 89 si pana astazi).
    2. Noi cei ce plecati suntem responsabili pentru haosul din tara ?
    3. Cred ca intr-o acceptiune tipica Romaniei si unui obicei f bine inoculat de forte oculte exista doua Romanii disociate. Va asigur ca multi dintre noi cei ce suntem in afara frunzei penibile ca o pata fatidica pe umarul lui Siegfried vrem binele unei Romanii in consens cu urbanizarea, cu progresul, respectarea legilor si de ce nu bunastarea populatiei. Va asigur ca multi dintre noi am invatat aici si lucruri bune, altfel societatea de aici nu ne ar accepta, nu ne ar oferi locuri de munca.
    Daca o punte intre diasopra si tara ar exista, o legatura bazata pe reciprocitate am putea fi mai departe. Exemplul elocvent este al multor oameni simpli ce au plecat la capsuni, s-au intors in satele lor au construit case si aduc cateceva din ce au invatat si au vazut in Spania ori in Italia. Se vede in comportamentul lor si in reeducarea impusa de o lume democratica, avansata dpdvd al eticii muncii.
    Sa nu ridiculizam nodul cravatei adus de la Paris. Sa credem intr-un iluminism nou ! Domnul Burghelea v a pus o intrebare pertinenta. Se critica diaspora, insa e vorba si de o opozitie la expereinta noastra, la dorinta de a arata ce am deprins aici o numim ignoranta.
    Sunt gata ca la o urmatoare vizita in tara sa asigur un sprijin voluntar, logistic si de consultanta in domeniile pe care le stiu.
    Daca noi suntem anatemizati nu de toata lumea, ci de un grup de instigatori, va declar ca nu ne este indiferent si am dori ca in discutiile noastre cu colegii nostri de aici sa ii invitam in tara sa vada frumusetile patriei intr-o noua imagine – cu taximetristi cinstiti, cu ospatari ce nu fura la nota de plata, cu respectul fata de turisti. Comparatii cu Cuba, cu Turcia, cu Croatia va spune la cat e ceasul in turism.Un organism al diasporei poate fi un pas in a schimba lumea noastra.
    Altfel e povestea grupurilor de minoritari din Italia, Grecia, Ungaria sa. Toti se considera la fel si nu se prea cearta intre ei. Inca nu am auzit de un rest romanesc reusit in lume care sa fie atragator si reprezentativ pentru Romania si pentru noi. De ce nu functioneaza ?
    De ce libanezii, sudamericanii au impus un brand ?
    Stim de dezastrele si de aliteratiile iscate de un minister condus de Madame Udrea.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Cum ar trebui să fie azi filmele despre Holocaust?

Pornind de la filmul polonez "În beznă" a regizoarei Agnieszka Holland, prezentat la cea de a doua ediţie a Festivalului...

Închide
44.192.247.185