caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Cum să evităm războiul identitar în Republica Moldova

de (1-4-2012)
31 ecouri

Atâta timp cât societatea moldovenească va fi sfâșiată de un clivaj identitar foarte complex pe care unii comentatori îl numesc criză identitară, nu va fi posibil să se asigure o modernizare coerentă a RM. Din acest considerent este important să se caute soluții pentru găsirea unui compromis rezonabil care să permită coeziunea socială în RM. Am să încerc să definesc acest clivaj identitar, să descriu într-o manieră cât mai imparțială principalele discursuri care îl generează și să schițez unele soluții.

Criză identitară?

Clivajul identitar în RM se manifestă prin existența unor comunități izolate, care au interese paralele sau divergente și comunică foarte puțin între ele. Complexitatea acestui clivaj este determinată de formularea de către aceste comunități a cel puțin trei discursuri identitare concurente care au o pondere aproximativ egală în societate, revendicându-și fiecare dreptul de a fi exponentul exclusiv al întregii societăți. Este vorba de discursul identitar românesc, discursul moldovenist și cel rusofon. Să le luăm pe rând.

Discursul românesc

Discursul românesc este unul moștenit din perioada interbelică și actualizat de o parte semnificativă a elitei intelectuale din RM. Acest discurs afirmă că Basarabia este pământ românesc, iar pe teritoriul RM românii au o istorie milenară. Acest discurs pornește de regulă de la o reprezentare primordialistă a națiunii – națiunea este ceva care există în afara noastră, a dorințelor noastre, a cunoștințelor pe care le avem. Din acest considerent, românii sunt români indiferent dacă acceptă sau nu să se identifice ca români. Națiunea este astfel un fapt obiectiv, care există prin sol și sânge, iar noi trebuie să acceptăm acest fapt ca pe un adevăr. Referința la o istorie națională, ca știință a adevărului istoric, legitimează acest discurs. Deși sunt învinuiți de oponenți că ar fi adepții Unirii necondiționate cu România, în această privință ei au opinii care variază de la aspiraţia Unirii cu România într-un stat unitar până la integrarea în UE în calitate de „al doilea stat românesc”.

Discursul moldovenist

De cealaltă parte există un discurs identitar moștenit din conceptul sovietic al națiunii socialiste moldovenești. Moldovenii, conform acestui discurs, formează etnia majoritară în RM. Se afirmă astfel că moldovenii nu ar fi români pentru că Moldova a existat ca stat înaintea României, iar moldovenii basarabeni nu au participat la crearea României atunci când s-au unit cele două Principate. Elementul mobilizator al acestui discurs identitar este neacceptarea virulentă a eventualității Unirii cu România. Moldovenii se deosebesc de români și prin faptul că au integrat elementul rusesc. Astfel, moldovenii, spre deosebire de români, știu limba rusă și sunt influențați de cultura rusă pe care ei o cunosc și în baza căreia îşi definesc propriul orizont cultural. Din acest considerent, promotorii acestui discurs identitar moldovenist sunt de regulă rusofili. Din cauza dispozițiilor sale rusofile, acest discurs este acceptat și promovat foarte activ de reprezentanții comunității care se autodefinește rusofonă.

Discursul rusofon

Comunitatea rusofonă menține și promovează un alt discurs identitar moștenit din perioada sovietică. Reprezentanţii acestei comunităţi se definesc pe criteriu lingvistic, anume prin utilizarea adesea exclusivă în spaţiul privat şi cel public a limbii ruse. De menționat că populația rusofonă nu se revendică ca un discurs etnic, căci rusofonii sunt de diferite origini etnice – ruși, dar și ucraineni, găgăuzi, bulgari, etc. Din contră, acest discurs ar exclude naționalismul, considerat impropriu în cazul lor, căci ei nu formează o etnie. Din acest motiv, rusofonii se consideră internaționaliști.

Conflictele identitare din RM

Astfel în RM avem două tipuri de conflicte identitare. Primul conflict este de autoidentificare etnică și include disputa dintre discursul identitar românesc și cel moldovenist. Al doilea conflict este de natură lingvistică și include disputa dintre minoritățile etnice rusofone (care nu vorbesc limba română) și majoritatea românofonă.

În cazul primului conflict, cele două discursuri etnice concurente, român și moldovenist, se exclud reciproc. E vorba de fapt de aceeași comunitate, sfâșiată de lupte identitare între două viziuni ale naturii sale etnice. În logica acestor dispute, ar exista o identitate ”corectă”, ”adevărată”, ”istorică” şi chiar ”științifică”, pe când cealaltă ar fi ”greșită”, ”falsă”, ”impusă” sau ”neștiințifică”. Identitatea ”corectă” trebuie să ia locul identității ”greșite”. Lupta este pe viață și pe moarte.

În cazul conflictului lingvistic, identitatea rusofonă se vrea integratoare, adoptată raţional, adică toți cei pentru care limba rusă este considerată limba principală de comunicare sunt bineveniți să facă parte din grup. Dacă un moldovean sau român ar adopta limba rusă ca principal mijloc de comunicare, în detrimentul limbii materne, acesta ar fi acceptat fără rezerve în grup. Această deschidere este interpretată ca o manifestare a internaționalismului, căci nu ține cont de etnie, dar și ca o manifestare de universalism, căci toți cetățenii RM pot ajunge o dată să facă parte din grup. La modul ideal, din perspectiva discursului identitar al rusofonilor, pentru ca acest conflict lingvistic să nu existe, toți cetățenii moldoveni trebuie să rămână rusofoni, așa cum era pe timpul URSS, prin adoptarea în spațiul public al limbii ruse (ca limbă de stat în RM). Însă acest presupus universalism pune în gardă comunitatea românofonă majoritară care îşi simte ameninţate cuceririle sale lingvistice de după 1989.

Sursele conflictelor identitare

În cazul fiecărui discurs putem identifica elemente care sunt inaceptabile din perspectiva celorlalte discursuri identitare. În discursul identitar românesc ceea ce pune pe jar  moldoveniștii și rusofonii este eventualitatea Unirii cu România. În discursul moldovenist elementul sensibil pentru români este denegarea elementului etnic românesc, considerat singurul corect, şi rusofilia, considerată un element ce favorizează rusificarea. Pe de altă parte, discursul rusofon suscită nemulțumirea românofonilor majoritari prin ceea ce ei consideră a fi nedorința rusofonilor de a învăța și folosi limba română în spațiul public. În același spaţiu comun al RM, românilor le este frică cel mai mult de rusificare, moldoveniștilor de unirea cu România, iar populației rusofone de asimilare.

Dacă elitele politice vor să cultive o coeziune a societății moldovenești, atunci ele ar trebui să elaboreze politici care să excludă aceste elemente care constituie surse de conflict în societate. Totodată, societatea civilă nu poate să fie împiedicată să adopte un discurs identitar sau altul.

Cum să evităm războiul

Pentru a consolida societatea este nevoie să se găsească un compromis între toate aceste comunități în vederea formulării unui discurs democratic identitar care să nu permită excluderea reciprocă. E important să respectăm opțiunile identitare ale tuturor și să oferim un cadru și niște reguli de joc în care toată lumea să se regăsească. Pentru mine compromisul rezonabil ar fi formularea unui discurs modern al identității prin adoptarea identității civice moldovenești de către toți locuitorii RM și renunțarea la moștenirile totalitare în domeniul identitar şi anume: concepția primordialistă a etnicității (conform căruia ne naştem fie moldoveni, fie români), minorizarea românofonilor (adică reducerea statutului grupului românofon majoritar la „minoritate” fiind nevoit să adopte limba rusă în spațiul public) și rusificarea minorităților etnice.

Nu toată lumea va accepta cu ușurință acest compromis, însă este necesar să se pună problema pentru a se face un pas înainte spre o coeziune a societății din RM. Din acest considerent, cosider oportun să lansez această dezbatere prin a arăta cum văd eu evoluțiile concrete care ar putea, pornind de la ideile enunţate mai sus, instaura pacea civică în societatea moldovenească.

Iată aceste evoluții:

– toți cetățenii din RM să fie numiți moldoveni, indiferent de limba lor maternă și de etnie

– să se renunțe la conceptul de etnie moldovenească prin adoptarea formulei de moldoveni de etnie română

– să se continue politica de integrare europeană care să fie prezentată ca un compromis între cei care militează pentru Unirea cu România și cei cărora le este frică de asimilarea minorității ruse

– moldovenii de etnie română să fie considerați același grup etnic, majoritar, indiferent cum se autonumesc membrii săi

– implementarea de politici care să asigure funcționarea fără impedimente a limbii române în spațiul public. O modalitate ar putea fi atestarea lingvistică, conform unor criterii obiective prestabilite, a funcționarilor publici și a persoanelor care lucrează în domeniul de comunicare cu publicul. Pentru a se evita conflictele, este bine ca în perioada cât mai este valabilă legea despre limbi din 1989, care îi oferă limbii ruse un statut oficial în RM, atestarea să se facă pentru cunoașterea ambelor limbi. Adepții discursului rusofon ar găsi cu greu argumente împotriva bilingvismului.

– să se promoveze și să se susțină limbile și culturile minorităților etnice, în primul rând limbile și culturile ucraineană, găgăuză, bulgară, romă și evreiască, rusificate în marea loc majoritate.

– să se elaboreze politici publice de integrare a minorităților. Integrarea în societate a minorităților nu înseamnă în nici un caz asimilarea lor, ci în primul rând învățarea limbii majorității (nu renunțarea la limba maternă!) și participarea la viața socială împreună cu cei care fac parte din etnia majoritară.

Fiecare comunitate va putea astfel să se regăsească în acest discurs identitar integrator, căci moldovenii se vor putea numi moldoveni, toți românii vor putea fi numiți români, iar minoritățile etnice vor fi integrate în societate fără să riște asimilarea.

http://negura.jurnal.md/?p=468

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Adriana Mandru: (2-4-2012 la 05:02)

    Felicitari dlui Lilian Negura pentru analiza pertinenta si bine argumentata. Ar mai trebui adaugat ca va fi extrem de greu de realizat solutiile sugerate de dlui in conditiile Republicii Moldova, unde:
    – nu exista vointa politica pentru realizarea schimbarilor propuse, elitele politicie si economice facand si ele parte din grupurile mentionate de autor – moldevenisti, romani si rusofoni,
    – Rusia este prezenta. mereu: cu bani grei, armata XIV in Transnistria, cu o extrem de puternica coloana a cincea in Basarabia, cu mass-media scrise, TV, electronice, cu propaganda permanenta pro-ruseasca si anti-romaneasca.
    – populatia insasi nu crede in proiectul „Republica Moldova” (sa nu uitam ca Basarabia niciodata nu a fost stat, mentalitatea de provincie a domnit si domneste pe teritoriul dintre Prut si Nistru, „stapanul” fiind mereu in alta parte – Moscova, Bucuresti etc).
    – Occidentul coopereaza cu puterea din RM, oricare ar fi ea, dar nu vrea sa-si strice relatiile cu rusii de dragul acestui stat prea putin semnificativ pe plan economic sau geopolitic in comparatie cu Rusia.

    Ce propune autorul este frumos si corect, numai ca problema identitara nu poate fi rezolvata doar in contextul modificarii Legii privind functionarea limbilor.
    Dupa mine, daca integrarea europeana ar fi cu adevarat dorita de elitele politice moldave, separarea de Transnistria ar fi pasul cel mai important. Altfel Basarabia va fi mereu santajata si tinuta ostatec de catre „fratele mai mare”. Sa nu uitam si de separatismul gagauz care poate fi revigorat in orice moment. Istoria recenta cu „drapelul lui Stefan cel Mare” arborat la Balti face parte din aceeasi politica imperiala care urmareste mai multe scopuri: mentinerea RM in spatiul influentei rusesti si dezbinarea Romaniei.
    Tratativele cu ucrainenii pentru mutarea hotarului pe Nistru si aderarea RM la NATO si UE ar putea face diferenta.
    Numai ca lasitatea, coruptia, tradarea si apatia generala tin pe loc acest taram al tristetii.
    Este semnificativ ca moldovenii, plecati in occident, se manifesta ca oameni onorabili, nu incalca legea, se descurca bine si le asigura copiilor o educatie buna si un viitor sigur. Acasa, insa, eforturile lor se ciocnes mereu de rezistenta societatii, in care domneste nepotismul cumetrismul, banul negru… Cred ca se coace timpul pentru venirea in fruntea RM a unor lideri noi, care ar face diferenta prin propriul exemplu: necorupti, cu studii bune in Occident, cu o experienta pozitiva, care sa conduca calm, dar sigur, Republica Moldova pe drumul firescului – spre civilizatia europeana, prin Limba Romana si cu Romania.
    Alegerea presedintelui Nicolae Timofti este un inceput, speram pozitiv, in acest sens.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • patriciu alias Anatol Marin: (2-4-2012 la 06:23)

    Să nu mai uităm că promovarea sau justificarea sau promovarea concepţiei moldovenismului sau a „statalismului moldovenesc” este şi un act de complicitate cu crimele comunismului stalinist rusesc faţă de poporul român. Aşa că,soluţia de „compromis”, propusă de autor,într-un fel e tot un act de compromis cu crimele comunismului stalinist faţă de poporul român.
    După mine, soluţia poate fi doar cum susţine ştiinţa iustorică nesubordonată politicienilor: Partea vorbitorilor de limbă română din stînga Prutului sunt aceeaşi ca şi cei din dreapta Prutului, iar minorităţile naţionale din stînga Prutului să accepte acelaş statut ca şi minorităţile naţionale din dreapta Prutului.(la fel ca în Dobrogea, Ţinutul Secuesc,etc.) Altfel de soluţii ar fi doar nişte struţo-cămile de rîsul copiilor.În statele baltice minorităţile străine, cînd au văzut că statele în care sau pomenit după destrămarea URSS au o politică fermă de apărare a propriei identităţi în faţa rusificării, unii din străini acceptînd să se naturalizeze,la noi în colonia rusească RSSM, o politică lipsită de fermitate faţă de străini prin acceptarea variantei „0” în legea cetăţeniei a dus la starea actuală. Acum trebuie o politică fermă de stat,în conformitate cu ştiinţa istorică referitor la identitate (spre exemplu,aşa cum Academia de Ştiinţe din stînga Prutului a susţinut sus şi tare că există doar limba română,iar „limba moldovenească” este inventată de comunismul stalinist pentru aşi justifica raptul teritorial din 1940,la fel aceeaşi Academie trebuie să declare,la fel sus şi tare, că moldovenii din stînga Prutului la fel sunt parte a naţiunii române,indeferent cum se identifică ei,doar moldoveni,daci,bolohoveni,etc.)
    Altfel situaţia cu cele trei identităţi se va perpetua mult şi bine şi va fi de rîsul găinilor.Autorul a „uitat” să amintească că doar primul discurs identitar corespunde ştiinţei,restul sunt doar nişte aberaţii de sorginte ruso-comunistă. A pune egalul între ele,a căuta un compromis între aceste „trei discursuri identitare” e doar ceva ce arată că autorul nu are verticalitate în felul său de a fi ca identitate naţională,deaorece un om ce are verticalitate ca identitate naţională, nu poate să caute compromis într-o identitate ce corespunde rigorilor ştiinţei cu nişte identităţi aduse şi promovate aici în Basarabia de comunismul stalinist.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (2-4-2012 la 09:55)

    Anatol Marin continuă același discurs ultra-naționalist, intolerant, care din fericire este împărtășit doar de o minoritate a populației din Republicii Moldova. Observați exprimarea elegantă a lui Lilian Negură, comparată cu agresivitatea și clișeimsul lui Anatol Marin, imaginea în oglindă a șovinilor rusofoni și de fapt nu face decât să le dea apă la moară.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Anton: (2-4-2012 la 10:38)

    Punctul meu de vedere este oarecum diferit de cele exprimate aici.

    1. Prioritatea absoluta cred ca este ca in viitor NIMENI sa nu sufere in nici un fel in contextul complex din RM. Orice solutie trebuie sa ajute pe TOTI locuitorii, indiferent de etnice, etc.

    2. A doua prioritate consta in respectarea adevarului istoric. Cand am citit puncte de vedere dupa care „deportarile au constituit un lucru pozitiv, ca asa au scapat moldovenii de romani”, mi-a venit sa vomit. La fel, cand am citit despre „istoria de opt mii de ani a poporului moldovenesc”. Respectivul „istoric” a confundat formarea „poporului moldovenesc” cu formarea Marii Negre, care a avut loc intr-adevar cu 8-8,5 milenii in urma, conform geologilor. Sa nu vorbim prostii si mai ales sa nu le acceptam!

    Cat despre „limba moldoveneasca”, a fost o minciuna care a esuat. In definitiv cu mai bine de 350 de ani, sub Vasile Lupu, s-a scris pentru toti romanii acea „Carte romaneasca de invatatura” a lui Varlaam. Sintagma limba romaneasca este una veche, nu de la 1848.

    3. A treia prioritate o constituie formarea unui model corect de stat, care prin natura complexitatii intalnite in RM va fi diferit de cel din Romania. Poate mai apropiat de cel elvetian!Aici este destul loc pentru creativitatea sociala si politica. Scopul fiind ca tuturor cetatenilor RM sa le mearga bine; nimeni sa nu fie discriminat.

    Cat despre problema identitara, ea nu se rezolva prin „decizii”. Dar pe masura ce creste nivelul de trai al populatiei, lucrurile se vor imbunatati.

    Chiar si in Romania mai exista conflicte nationale, dar mi s-a spus din mai multe surse ca ele sunt cu mult mai mici decat in trecut. In fosta Iugoslavie la fel.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (2-4-2012 la 12:10)

    Eu cred că dintotdeauna românofonii din teritoriul dintre Prut și Nistru s-au autoidentificat – în majoritate – ca moldoveni și au zis că vorbesc moldovenește (vezi rezultatele recensământului din 2004 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234). Pentru asta nu trebuie tratați drept „proști”. De exact 200 de ani au avut o evoluție foarte diferită de restul românilor, în chiar perioada de formare a identității naționale și a statului național și asta le e imposibil multor români din România actuală să înțeleagă.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 8

  • Anton: (2-4-2012 la 14:05)

    Nu sunt de acord cu afirmatia dupa care „Eu cred că dintotdeauna românofonii din teritoriul dintre Prut și Nistru s-au autoidentificat – în majoritate – ca moldoveni și au zis că vorbesc moldovenește”

    In realitate stim ca in trecutul ceva mai indepartat, acum 350 de ani, sub domnitorul Vasile Lupu, s-a scris acea „Carte romaneasca de invatatura”, care a avut un succes foarte mare in toate cele trei tari romanesti! Moldovenii nu au considerat ca vorbesc alta limba decat romaneste! Vezi si Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” de Cantemir si alti cronicari!

    Dar chiar dupa ce Basarabia a intrat in componenta Rusiei tariste (stim noi cum; acum se cunosc si „elementele materiale” ale acestei „tranzactii si stim ca autorul principal a fost executat in Istambul din acest motiv), o perioada buna de timp a fost interzisa folosirea numelui de Moldova! (Cel putin pana in 1817!, dar si mai tarziu).

    Tarul a folosit initial numele de Basarabia! Pana cand unii i-au atras atentia ca a folosi numele de Basarabia inseamna a recunoaste faptul ca acest tinut a apartinut..Tarii Romanesti (in realitate numai Bugeacul, sudul Basarabiei a apartinut lui Mircea cel Batran; acea zona purta numele de „Partile Basarabesti).

    Dupa care, chiar spre sfarsitul secolului al XIX-lea, toti istoricii foloseau numele de „limba romaneasca” cand vorbeau despre Basarabia! Scrierile lui Karl Marx evoca bine problema.

    Concluzie: nu este nevoie sa falsificam trecutul, ci doar sa vedem care este calea cea mai buna de iesire din impas. Este adevarat ca unele studii au aratat ca educatia superioara in general duce la schimbarea proportiei de „moldoveni versus romani”. Dar azi o majoritate spun ca sunt „moldoveni”.

    Calea cea mai buna de urmat este…pragmatismul! Ca unii se considera intr-un fel sau altul nu trebuie sa conteze. Totul trebuie indreptat spre crearea si consolidarea unei societati corecte! Bazata pe adevar, nu minciuni politice!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (2-4-2012 la 14:47)

    Ce procent din populației Moldovei era conștientă de faptul că româna și moldovenasca erau una și aceeași limbă (sau în orice caz foarte asemănătoare)? Știa asta moldoveanul de rând? Mă îndoiesc. Și cred că dintodeauna dacă-l întrebai ce este îți răspundea fără ezitare: „moldovean”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 3

  • Anton: (2-4-2012 la 15:23)

    Advarul istoric trebuie respectat indiferent de procentajul celor care cred una sau alta. Nu este nevoie sa inventam tot timpul un trecut „nou”. Parca Oscar Wilde a spus ca „lucrul cel mai greu este sa prezicem trecutul”, dar el era un maestru al paradoxurilor.

    Se stie foarte bine ca sub Stalin oricine sustinea ca este roman, era trimis in Siberia. Sub el s-a creat un nou „trecut”. Identitatea „moldoveneasca” este de data recenta: ea tine de la ultimii tari si s-a continuat sub Stalin.

    Ceea ce sustin eu este, cred, foarte corect: ca indiferent de identitatea locuitorilor RM, trebuie sa se gaseasca un „modus vivendi” care sa-i ajute pe toti locuitaorii tarii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (2-4-2012 la 15:30)

    Identitatea moldovenească nu e de dată recentă. Cea națională românească da. Moldovenii existau și pe vremea țarismului și pe vremea lui Vasile Lupu și pe vremea lui Ștefan Cel Mare sau a lui Bogdan și Dragoș. Și dacă azi o majoritate a românofonilor din Republica Moldova aleg să se declare moldoveni, este dreptul lor și nu cred că are neapărat de a face cu Stalin. Haideți să lăsăm această aroganță românească de a le dicta ce să se declare și să-i etichetăm drept „proști” dacă nu zic ca noi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 4

  • Anton: (2-4-2012 la 17:49)

    Dar si pe vremea lui Petru Lupu ei sustineau ca vorbesc romaneste. Va rog sa vedeti „Cartea romaneasca de invatature” a lui Varlaam.

    Sigur ca si identitatea olteneasca e veche, dar nimeni nu a sustinut pana acum ca vorbeste „Limba olteneasca”. Si identitatea bavareza e veche! Cand a inceput sa vorbeasca un bavarez in jargonul local, a ras, ca nu am inteles nimic!

    Dar asta nu-l face sa pretinda ca vorbeste …limba bavareza!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • patriciu alias Anatol Marin: (3-4-2012 la 03:19)

    POziţia d-lui Clej e clară.
    Doreşte prin justificarea şi promovarea moldovenismului să ţină parte răsăriteană a românilor de la est de Prut separaţi de România,în supunere faţă de străini şi în ignoranţa faţă de identitatea sa naţională românească pe care a promovat-o Imperiul Rus şi cel sovietic în aceste teritorii est-româneşti. Cuiva nu le este pe plac o Românie reîntregită,în tagma acelora e înregimentat şi P. Clej.
    Poziţia D-ră d-le Clej îmi e clară şi regret că am pierdut timpul scriind aici. Promit să mă strădui să nu mai scriu,să-mi utilizez mai eficient creativitatea pentru servirea idealului nnaţional al unităţii naţional-teritoriale româneşti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton: (3-4-2012 la 04:24)

    Pe de alta parte exista cel putin doua limbi (linghi?) moldovenesti: prima, inventata in 1924 din ordinul lui Stalin, care foloseste cuvinte compuse ca „temperatuta-masurator pentru termometru si ardeleneasca expresie „gat-legau” pentru cravata, si a doua „limba moldoveneasca” ce foloseste dictionarul roman-moldovenesc si cel moldovenesc -roman a lui Stati ca baza.

    La care din ele va referiti?

    Va pot sune ca adevaratii moldovenisti se feresc ca de dracu sa foloseasca „expresii moldovenesti inventate de Stati sau altii”. Ei vorbesc o limba romaneasca omologata de Academia Romaniei!

    Deci o limba romaneasca, curata, nu un substitut, ca sa fie intelesi de toti. Cititi-l pe tov Pascaru va rog!

    Nici urma de „moldovenisme” la el!

    De altfel de incidentul care a avut loc la lansarea dictionarului lui Stati, cand el nu a fost in stare sa raspunda la o intrebare pusa cu cuvintele inventate de el insusi, am aflat din presa stiintifica in limba engleza, nu din romaneste! Antropologii americani s-au distrat temeinic cu dictionarul lui!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (3-4-2012 la 05:44)

    Di sute de ani moldovenii întrebați ce limbă vorbesc au spus: „moldoveneasca”. N-are nicio legătură cu ceea ce au susținut Stalin sau Stati. Cumva pe vremea lui Ștefan cel Mare ziceau că vorbesc românește? La asta mă refeream. Lăsați-i pe moldoveni să-și definească identitatea, nu mai săriți de șapte coți de fiecare dată când vă ofensează sensibilitățile românești. Nu e nicio nenorocire. Nu o fac pentru că neapărat consideră că există o limbă diferită sau o identitate diferită. Așa s-au deprins de peste 500 de ani.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 0 Nu-mi place 6

  • Petru Clej: (3-4-2012 la 05:55)

    Domnule Anatol Marin, ceea ce doresc eu este ca extremiști ca dumneavoastră, ultra-minoritari, care pretind că servesc idealul național, dar în fapt fac jocul șovinilor ruși, să fie combătuți ferm. Gălăgia pe care o faceți, inclusiv la demonstrații de 10 – 15 persoane cu megafonul pe stradă, este ostentativă și are efectul de a-i îndepărta pe cei care pretindeți că vreți să-i convingeți. Ultra-naționalismul și antisemitismul de care dați dovadă fac foarte mult rău cauzei naționale românești în Republica Moldova.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Liliana Popescu: (4-4-2012 la 16:32)

    Solutia propusa de dl Negura este rationala si binevenita. Dar cred ca ar intampina greutati din afara – si din partea Rusiei dar si din partea Romaniei. Nu pentru ca nu ar exista romani care sa aprecieze justetea solutiei propuse, ci pentru ca unii lideri alesi ai Romaniei insista sa faca declaratii nationaliste si nu numai. Articolul este foarte bine scris, chiar didactic si apreciez claritatea cu care sunt prezentate ideile. Si e bine ca se gandeste asa in R Moldova. Cred ca si in Romania castiga teren o abordare civica a moldovenilor si a Republicii Moldova.
    Dar apropierea de UE este un subiect de care Rusia nu este deloc fericita… In schimb, Romania da!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton: (4-4-2012 la 21:57)

    Domnule Clej, spuneti:

    „Di sute de ani moldovenii întrebați ce limbă vorbesc au spus: “moldoveneasca”. N-are nicio legătură cu ceea ce au susținut Stalin sau Stati. Cumva pe vremea lui Ștefan cel Mare ziceau că vorbesc românește? La asta mă refeream”.

    Stiu la ce va refereati, dar ati gresit.

    Daca cititi cu atentie titlul Cartii de invatatura a lui Varlaam, de pe vremea lui Vasile Lupu, veti vedea cu ochii dvs ca in anul 1643, Varlaam, un calugar nascut in secolul al 16-lea (era deja batran in 1643), scria despre o „talmacire pre limba roemeniasca” (deci limba romaneasca, nu „moldoveneasca”), la putin timp dupa moartea lui Stefan cel Mare din 1504.

    Va rog sa cititi titlul lucrarii:

    “CARTE ROMÂNEASCĂ // DE ÎNVĂŢĂTURĂ // DUMENECELE // preste an şi la praznice împărăte- // şti şi la sfinţi Mari. // Cu zisa şi cu toată cheltuiala // LUI VASILIE VOIVODUL // şi domnul ţării Moldovei din multe // scripturi tălmăcită. din limba // slovenească pre limba Romeniască. // DE VARLAAM MITROPOLITUL // De Ţara Moldovei. // În Tipariul Domnesc. În Mănăstirea // a trei S[feti]teli în Iaşi de la Hs. 1643e

    Deci este clar ca Vasile Lupu, asa albanez cum a fost, stia foarte bine ce limba vorbea in Moldova: „roemeneste” nu „moldoveste”. Nu e singura dovada.

    Mai spuneti:

    „Moldovenii existau și pe vremea țarismului și pe vremea lui Vasile Lupu și pe vremea lui Ștefan Cel Mare sau a lui Bogdan și Dragoș”.

    Cu siguranta ca existau.

    Dar nu cunosc nici un citat din Stefan cel Mare in care moldovenii sa fi spus ca vorbesc limba…moldoveneasca! Nici al lui Bogdan sau Dragos!

    Si nici din Vasile Lupu!

    Daca imi dati asemenea dovezi, va voi crede.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Rodica Grindea: (5-4-2012 la 01:20)

    Care limbă moldovenească, oameni buni?
    Aveam vreo zece ani, de-abia de vreo trei luni începusem, la școală, în cls. a IV-a, să învățăm limba rusă, iar pe mine m-a încîntat, poate doar fiindcă era… o limbă străină. Atunci, tata mi-a adus acasă un volum de versuri ale poetului Liviu Deleanu, știind cît de mult iubesc poezia. „Dar e în rusește, tăticu’, nu cred să pot citi”. „Întîi încearcă și pe urmă zi că nu poți”, a venit îndemnul tatei, deschizînd volumul la poezia „Primăvara”. Pînă azi țin minte o strofă, fără să fi făcut vreun efort ca s-o rețin: „Dulăul meu se tăvălește-n drum/Și-ar vrea să prindă soarele cu botul/ E-atîta viață-n mugurii de-acum. C-aș împărți cu toată lumea, totul”. Am descoperit cu uimire că volumul era în românește, dar, cum am spus atunci, era scris cu „litere rusești”! Peste alți cinci ani, într-o vacanță de vară, am descoperit la o vecină „Anna Karenina”, editată… la Chișinău! În vestita grădină Copou din Iași, trec două colege de clasă și mă văd cu cartea în mînă: „Cum, tu citești Anna Karenina în original”?, m-a întrebat cu o privire stupefiată-invidioasă una din ele. „Dar bineînțeles, ce nevoie am eu de traducere”?, am răspuns, dar fără să le invit să privească textul, să vadă că… pot și ele! Vorba d-lui Burghelea, cred că a fost ultima dată din viața mea cînd n-am rezistat tentației să „mă dau mare”!
    Ulterior, am citit despre polemica de după prăbușirea URSS, ca în R.Moldovenească să se treacă la de la literele kirilice ale tipăriturilor la litere latine. Spre rușinea mea, nu știu care este situația în ziua de azi, dar presupun că o mare parte din ceea ce se tipărește, este tot pe… românește, indiferent de „fontul” folosit! q.e.d.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-4-2012 la 05:15)

    Domnule Anton Constantinescu, nu cred că moldovenii de rând, în imensa lor majoritate analfabeți, aveau cunoștință de ce spuneau voievozii lor despre denumirea limbii. Eu vreau să vă întreb dacă denumirea de limbă moldovenească a luat naștere odată cu ocupație rusească din 1812? Nu gândiți după standardele de azi, după ceea ce se cunoaște azi, ci după cele ale vremii.

    Doamnă Grindea, grafia latină a redevenit oficială în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească din 31 august 1989. Potrivit recensământului din 2004, 60% din populația care trăiește în teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău consideră că vorbește moldovenește și 15% românește http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234. Bine ar fi să vă informați înainte să scrieți, să știți că nu e de loc greu, fie și doar consultând arhiva rubricii Republica Moldova din revista ACUM, dacă nu doriți să citiți presa de limbă română de la Chișinău.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Rodica Grindea: (5-4-2012 la 06:42)

    D-le Clej,
    În primul rând, cred că ignoranța mea, mărturisită de altfel, cu privire la trecerea la grafia latină încă din 1989, nu atinge, totuși, gravitatea multor afirmații… ignorante, ale unor comentatori care apar chiar pe site-ul unde scriu ACUM! Cât despre faptul că un procentaj dintr-o statistică indică faptul că „60% dintre populația din teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău consideră că vorbește moldovenește”, asta face ca aceeași parte a populației să vorbească, în realitate, altceva decât… limba română, totuși? Cel mult, în graiul moldovenesc, vorbit de altfel și „la mine la Iași”?
    Și, dat fiind că cei care mă cunosc personal și îndeaproape, știu că încrederea în mine însămi nu m-a dat niciodată jos de pe picioare, i-aș ruga frumos pe articlierii sau pe comentatorii acestei publicații, din RM, să-mi scrie dacă prezentele rânduri sunt chiar așa o mare… gogomănie!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-4-2012 la 07:19)

    Doamnă Grindea, astea sunt discuții care erau interesante în 1990 – 1991, nu azi. Marea majoritate a celor care consideră că vorbesc moldovenește vă vor spune că nu vorbesc o limbă diferită de cea română, e doar denumirea pe care o folosesc și care îi face pe necunoscătorii din afara Republicii Moldova să facă atac de apoplexie. Limba e aceeași, chiar dacă e numită diferit de unii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton: (5-4-2012 la 10:22)

    Va citez domnule Clej:

    „Domnule Anton Constantinescu, nu cred că moldovenii de rând, în imensa lor majoritate analfabeți, aveau cunoștință de ce spuneau voievozii lor despre denumirea limbii. Eu vreau să vă întreb dacă denumirea de limbă moldovenească a luat naștere odată cu ocupație rusească din 1812?”

    Cred ca exista doua probleme total diferite care trebuie diferentiate:

    1. Problema corectitudinii istorice
    2. Problema politica de azi

    Este clar ca in trecut, cu secole in urma, toti oamenii de cultura stiau bine ca vorbesc romaneste, si ca toti romanii apartin aceluiasi popor. Cititi-l pe Cantemir, vedeti „Hronicul vedchimii romano-moldo-vlahilor” si altii. Spuneti ca poporul „de jos” nu stia ca vorbeste romaneste pe vremea lui Stefan Cel Mare sau vasile Lupu. Stim precis ca pe vremea lui Vasile Lupu si oamenii de rand stiau ca vorbesc romaneste, pentru ca rezulta asta si din intalnirea acestui domnitor cu printul Transilvaniei (descrisa de Iorga). Vasile Lupu i-a imbatat pe „talmacii” ardeleni (caracterizati ca fiind „romani prosti” de secretarul printului), si a vorbit tot romaneste cu printul maghiar si ceilalti moldoveni. Din relatarea secretarului!Nu „moldoveneste”.

    Iar in cazurile cand unii cronicari au vorbit de limba moldoveneasca, au facut precizari la ce se refera. Si Cantemir a facut asta.

    Ba mai mult, pana in secolul al 20-lea, conform literaturii despre Basarabia pe care am citit-o la Biblioteca Academiei (nu am citatele aici) TOTI istoricii europeni vorbeau de limba romana, nu moldoveneasca. Inclusiv Karl Marx, inclusiv rusii. Sigur ca tarii Rusiei au impus sintagma de „limba moldoveneasca” dupa ce au renuntat la numele de Basarabia. Deci imediat dupa 1812 era interzisa denumirea de „Moldova”, apoi a fost interzisa notiunea de Basarabia. Nu pot sa va dau citatele aici.

    Acesta este adevarul istoric.

    2. In privinta problemei politice, fiecare cetatean al RM are dreptul sa se considere ce vrea: fie si polinezian. Ei decid, nu noi.

    Numai ca mie imi starneste sila cand citesc minciunile moldoveniste, gen Pascaru, care spune ca poporul moldovenesc este acolo de 8000 de ani, ca toti cronicarii moldoveni spuneau ca vorbesc „moldoveneste”, ca sintagma „limba romaneasca” a fost inventata la 1848 si alte minciuni crase.

    Deci: sunt contra falsificarii istoriei, fie si (sau mai ales!) in scopuri politice, dar pentru libertatea fiecaruia de a-si defini identitatea nationala. Si alte identitati.

    In perioada stalinista se cunosc cazuri cand unii oameni au fost trimisi in Siberia cand au spus ca sunt romani sau ca vorbesc romaneste. Care e urmarea? Cand autorii americani ai unor ghiduri despre RM au intrebat pe unii basarabeni ce limba vorbesc, ei au raspuns: „limba de stat” (nu „moldoveneste”). Deci exista o problema identitara grava.

    Pe de alta parte, ca gluma, am citit odata ce lozinca au pus unii studenti ameriani pe facultatea lor de istorie: „Inventati istorii si deveniti istorici”! Asa o fi pentru unii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Anton: (5-4-2012 la 10:35)

    Inca ceva: uneori se pune semnul egal intre respingerea minciunilor istorice si faptul de a fi „unionist”. Cele doua atitudini nu sunt legate intre ele!

    Oamenii din RM trebuie sa decida ce vor!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-4-2012 la 15:59)

    Domnule Constantinescu, din ceea ce spuneți dumneavoastră rezultă, cel puțin implicit, că sintagma de limbă moldovenească a fost impusă de Imperiul Țarist după 1812, după care a intrat în conștiința populară și a rămas majoritară până în ziua de azi. Nu e nevoie să bateți la uși deschise, știu ce au făcut Imperiul Țarist și urmașul său, URSS, în teritoriul dintre Prut și Nistru în ultimii 200 de ani, am constatat-o personal în ultimii 20 de ani la fața locului, spre deosebire de dumneavoastră. Este însă simplist să invocați doar ocupația rusească sau propaganda moldovenistă ca să constatați că există pentru numeroși locuitori ai Republicii Moldova o noțiune de identitate diferită față de cei proveniți din România. Și insistența de a le vorbi de sus și a le spune că eu sunt români și vorbesc românește și sunt niște proști dacă nu acceptă acest lucru este total neproductiv. N-ați întâlnit niciodată vreun moldovean care să se simtă jignit dacă îi spui că e român?

    Cât despre istorie, dați-mi voie să mă cam îndoiesc din relatările vagi ale elitei de la acea vreme. Și a propos de Iorga, cu puțin timp înainte de a deveni el prim ministru, în 1930 a avut loc recensământul populației. În Basarabia – denumire improprie, extinsă impropriu de ocupanții ruși la teritoriul dintre Prut și Nistru – a rezultat că 56% din populație erau români și 0% moldoveni (nu exista categoria respectivă). Pe vremea URSS, procentele s-au inversat, pentru ca azi (2004) să fie 76% moldoveni și 2% români. Eu cred că realitatea e mult mai complicată decât vreți dumneavoastră și naționaliștii români, pe de o parte, și moldoveniștii, pe de alta, să o pictați.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Anton: (6-4-2012 la 09:56)

    Domnule Clej, ati scris:

    „Domnule Constantinescu, din ceea ce spuneți dumneavoastră rezultă, cel puțin implicit, că sintagma de limbă moldovenească a fost impusă de Imperiul Țarist după 1812, după care a intrat în conștiința populară și a rămas majoritară până în ziua de azi.”

    Raspunsul la o asemenea afirmatie l-am dat mai sus, poate ca nu l-ati citit:

    „Iar in cazurile cand unii cronicari au vorbit de limba moldoveneasca, au facut precizari la ce se refera. Si Cantemir a facut asta.”

    Observ ca in timp ce eu am incercat tot timpul sa va raspund la intrebari, dvs nu ati raspuns la nici una din intrebarile mele.

    V-am cerut, la afirmatia dvs despre limba moldoveneasca vorbita si de Bogdan si de Dragos,Stefan si Vasile Lupu sa-mi dati dovezi ca ei si „supusii lor” o numeau moldoveneasca. Bogdan si Dragos veneau din Ardeal si cateaua Molda a murit mai tarziu, asa ca sintagma „limba moldoveneasca” nu era inventata inca. Cat despre Vasile Lupu si supusii sai, v-am dat dovezi ca stiau ca vorbesc romaneste. De altfel turcii otomani nu au numit la inceput aceasta „tara” Bogdan-Eflak (adica Valahia lui Bogdan), iar nu Moldova. Nu ati raspuns (ca nu aveti argumente). Eu v-am prezentat dovezile ca sub Vasile Lupu se stia in Moldova ca locuitorii vorbesc romaneste.

    V-am intrebat daca sunteti de acord cu afirmatiile „moldovenistilor” (respectiv ale sefului lor, dl Pascaru, dupa care sintagma „limba romaneasca” nu a existat inainte de 1848. Nu v-ati precizat pozitia.

    Dar cu afirmatia lor dupa care „poporul moldovenesc” exista acolo de 8000 de ani, sunteti de acord?

    Astept sa aud si raspunsuri la intrebarile mele, nu numai intrebari. Nu pot scrie mii de pagini aici.

    Va rog dati-mi exemple de istorici internationali din secolul al XIX-lea care au sustinut faptul ca ar exista o limba moldoveneasca! L-ati citit pe …Karl Marx? Nu pare!

    Belgienii fracofoni sustin ca vorbesc frantuzeste, nu alta limba. Canadienii francezi la fel. Canadienii englezi sustin ca vorbesc canadiana etc. Elvetienii francofoni sustin ca vorbesc germana cei germani sustin ca vorbesc germana (nu elevetiana. Numai cine nu vrea nu intelege asta.Sigur ca unii moldovenistii sustin ca vorbesc moldoveneasca!

    Oricum, astept si raspunsuri la cele scrise de mine (de fapt raspunsuri la intrebarile puse de dvs). Nu numai devierea discutiei spre noi si noi argumentari de care nu am discutat, in timp ce nu reveniti sa clarificati erorile pe care le-ati facut in afirmatiile dvs anterioare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (6-4-2012 la 10:12)

    Domnule Constantinescu, dumneavoastră categorisiți drept „moldoveniști” pe cei care se consideră moldoveni sau care susțin că vorbesc moldovenește. Până la proba contrarie aceștia reprezintă majoritatea populației Republicii Moldova. Pe mine unul nu mă deranjează. V-am spus că limba e una și aceeași oricum ar fi numită, cât privește identitatea persoanelor aici e mai complicat. Spre deosebire de dumneavoastră, care n-ați pus piciorul pe acele meleaguri în ultimii 20 de ani, am stat de vorbă cu oameni de rând, talpa țării, de la Briceni la Giurgiulești și de la Soroca la Mălăiești, în Transnistria și am constatat că această discuție despre identitate nu este un de viață și de moarte și nu este așa exclusivistă cum doriți dumneavoastră să o prezentați. Vreau să vă întreb – și nu-mi răspundeți ci citate din Marx, care poate fi folosit oricând dorești să demonstrezi ceva – faptul că în perioada de formare a națiunii române teritoriul dintre Prut și Nistru a făcut parte o perioadă scurtă din statul român a avut și are implicații asupra identității locuitorilor de acolo? Ați încercat vreodată să vă puneți în pielea acelora care fără să fie adepi ai lui Vasile Stati se simt inconfortabili atunci când cineva le zice că sunt români?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Anton: (6-4-2012 la 10:15)

    PS: Invocati faptul ca ati fost in RM iar eu nu, ca un argument.

    Cunosc stilul dvs de argumentare.

    Va atrag atentia ca faptul acesta, daca am fost sau nu in RM, nu are absolut nici o relevanta pentru lucrurile in care v-am contrazis. A fost o prostie sa spuneti ca pe vremea lui Dragos si Bogdan, poporul „moldovenesc” stia ca vorbeste „moldoveneste”. Raul care poarta numele catelusei respective si dupa care noa tara a primit numele nu fusese inca botezat.

    Este gresit sa credeti ca moldovenistii dlui Pascaru au dreptate cand spun ca poporul moldovenesc e acolo „de opt mii de ani”. Asta nu are legatura cu prezenta sau absenta mea din RM!

    A fost gresita afirmatia dvs dupa care sub Vasile Lupu se credea acolo ca populatia vorbeste „moldoveneste”. Sunt dovezi istorice scrise care arata contrariul.Indiferent daca am fost acolo sau nu.

    ETC. Iar daca astazi moldovenistii afirma ca vorbesc limba moldoveasca care e identica cu limba romana, de ce nu recunosc si faptul ca aceasta limba pe care o vorbesc (ei vorbesc limba romana cea mai corecta in RM!) asculta de regulile stabilite de …Academia Romaniei? Nu de ce a Moldovei? Cat de „moldoveneasca” este limba a carei reguli gramaticale sunt practic evaluate si stabilite…la Bucuresti?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (6-4-2012 la 11:02)

    Domnule Constantinescu, și eu cunosc stilul dumneavoastră de argumentare, inclusiv minciuna cu Pascaru la care nu am făcut nicio referire. Dumneavoastră faceți teorie, care pe teren nu se confirmă. Nu sunt convins că acum 300, 400, 500, 600 de ani țăranii moldoveni, în imensalor majoritate analfabeți știau că vorbesc limba română. În rest, faptul că nu ați fost în Moldova în ultimii 20 de ani nu vă permite să cunoașteți de la firul ierbii o realitate pe care vă asigur că de pe situl curaj.net pe care-l frecventați cu asiduitate n-o s-o cunoașteți. Că vă convine, că nu, azi majoritatea cetățenilor RM nu doresc să se declare români și nu consideră că vorbesc româna. Pentru o persoană ca dumneavoastră așa ceva e inacceptabil, pentru mine nu. Eu doar mă limitez să constat. Asta nu înseamnă că mă situez de partea modoveniștilor. Citiți articolele scrise de mine la rubrica Republica Moldova sau pe situl BBC și veți vedea care este poziția mea. În orice caz, vă invit să recitiți articolul acesta în primul rând și să realizați că agresivitatea naționalistă românească este la fel de pernicioasă în Republica Moldova ca și moldovenismul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 3

  • Anton: (6-4-2012 la 17:59)

    Nu am scris nicaieri vreo afirmatie ca ati facut vreo referire la Pascaru!
    Iar nu sunteti sincer! Va rog sa citati!
    Eu am facut referirea la seful „moldovenistilor” si v-am intrebat ce parere aveti de minciunile lui si nu mi-ati raspuns!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton: (6-4-2012 la 18:14)

    Domnule Clej, eu v-am considerat pana acum un om inteligent, dar aici nu raspundeti nici la intrebarile mele si nici nu dati dovada de corectitudine.

    Va reamintesc ca eu am despartit problema politica de cea stiintifica, a istoriei adevarate si nu inventate.

    Dupa gogomania cu limba moldoveneasca existand inainte de cateaua Molda care a dat numele raului, etc, acum plasati alta.

    Am precizat dinainte ca eu nu am nici o problema cu faptul ca moldovenii pot sa se audefineasca national cum vor, in ziua de azi. Am scris ca ei pot sa se considere eventual si…polinezieni.

    Din asta rezulta clar ca afirmatia dvs dupa care eu „vreau” ca ei sa se considere „romani” este falsa. Ei pot sa se considere absolut cum vor!

    Dar adevarul istoric, pe care dvs dvs l-ati distorsionat tot timpul, este cel pe care vi l-am dovedit cu date clare si dovezi scrise, indiferent daca eu am fost sau nu acolo in ultimii 20 de ani!

    Va consider un om inteligent; va rog sa nu ma faceti sa cred ca nu sunteti si…corect!

    Nu ati raspuns la nici una din argumentarile mele! Doar faceti afirmatii false despre ce am scris eu aici!

    Din punctul meu de vedere chiar vreau ca limba „moldoveneasca” sa nu mai fie determinata de Academia Romaniei de la Bucuresti.

    Chiar vreau ca ea sa fie controlata de la Chisinau prin Academia Moldoveneasca de acolo, ca sa se poata numi „limba moldoveneasca”.

    Nu de alta, dar deja circula bancuri despre cum se traduc anumite expresii romanesti in „moldoveneste”.

    De exemplu in fotbal, expresia „lovitura de pedeapsa” se traduce (in bancurile despre moldovenesti) in „moldoveneste” prin…”palitura de osanda”!

    E mai mare placerea ca Academia Moldoveneasca (nu stiu daca ea exista, dar cred ca da) sa furnizeze subiecte de umor televiziunilor din Bucuresti, care si asa sunt foarte triste!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Lilian Negura: (6-4-2012 la 21:56)

    Imi pare rau ca discutia a coborat la acest nivel. Poate as fi intervenit si eu, dar mi-i frica sa nu se puna in discutie, nu atat argumentele mele, cat inteligenta mea sau faptul ca sunt moldovean…, ca spun minciuni, ca nu stiu ADEVARUL istoric, ca este gresit ce cred, etc., etc. Dle Clej, nu vreau sa cred ca acest ton al discutiilor este reprezentativ pentru intelectualii din Romania. M-ar intrista mult…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (7-4-2012 la 08:37)

    Domnule Negură, din păcate mulți dintre cei din afara Republicii Moldova au reflexe pavloviene: tot ce este „moldovenesc” acolo e rău, tot ce este „rom#nesc” este bun. Nu există context, nu există nuanțe. Cei mai mulți o fac din ignoranță crasă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.89.34