George Iacobescu are satisfacția să-și privească realizările de la geamul propriului birou
Omul de afaceri de origine română, George Iacobescu, a fost distins de Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a cu titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, ceea ce îi dă dreptul la folosirea apelativului de “Sir” înaintea prenumelui, o premieră în ceea ce-i privește pe originarii din România.
Sir George este director executiv al companiei de dezvoltări imobiliare Canary Wharf, care la activ cel mai mare proiect de regenerare urbană din Europa.
Pe tradiționala listă a decorărilor de Anul Nou, George Iacobescu figurează cu titlul de Cavaler (Knight Bachelor) pentru aportul său în slujba activităţilor caritabile, comunităţii şi industriei serviciilor financiare.
El fusese deja distins din 2003 cu titlul de Comandor al Imperiului Britanic.
În vârstă de 66 de ani, emigrat la vârsta de 30 de ani în Canada, George Iacobescu a lucrat ca inginer constructor în mai multe proiecte de prestigiu, cel mai faimos fiind Canary Wharf, din estul Londrei.
Cel mai mare proiect de regenerare urbană din Europa
Această zonă, de foste docuri, ajunsese în stare de paragină în anii ’80, iar aici s-a desfășurat cel mai mare proiect de regenerare urbană din Europa.
În blocul din centrul imaginii, înalt de 235m lucrează 12000 de persoane
“Practic tot ce se vede în jur, circa 1,5 milioane de metri pătrați, în 35 de zgârie nori și imobile și care sunt legate toate subteran prin magazine și parkinguri, dar practic liantul care a legat toate aceste clădiri este comerțul, afacerile,” îmi spunea acum trei ani George Iacobescu, din biroul său de la etajul 30 al principalului imobil de birouri, dintr-o zonă unde lucrează circa 100000 de persoane în sectorul financiar.
El a devenit în anul 1997 director executiv al companiei Canary Wharf Group PLC, cu o cifră de afaceri de cinci miliarde de lire sterline.
Deși își desfășoară activitatea într-un sector serios afectat de criza financiară începută acum mai bine de trei ani, George Iacobescu a reușit să evite turbulențele care au scufundat atâtea mari companii. El îmi explica într-un interviu acordat în octombrie 2008 că lăcomia pe termen scurt a fost cauza acestei crize:
“Asta e problema de bază care a generat criza. Toată lumea a vorbit despre bonusurile mari pe care le-au încasat șefii băncilor. Nu e asta principala cauză, acționarii doresc să primească în fiecare an dividende tot mai mari. Și atunci mulți acționari iau poziție și spun că managementul companiei să fie dat afară și să fie aduși alții care să producă și mai mulți bani. Iar noul management va trebui în mod clar să ia riscuri și mai mari. Iar această escaladare a riscurilor a creeat aceste împrumuturi la dobânzi foarte mici, date unor oameni care nu puteau să le ramburseze,” spunea George Iacobescu.
Numit membru în Consiliul de Custozi ai prestigiosului British Museum în 2007, mandatul său a fost prelungit pe patru în vara lui 2011 de premierul David Cameron.
Sir George este foarte activ și în sectorul caritativ, fiind vice-patron al Societății Regale a Sculptorilor Britanici, Patron al organizației Jewish Care, al Trustului Siguranței Comunitare și al organizației Teach First, care acordă ajutor educațional copiilor proveniți din medii defavorizate.
În 2008, cotidianul londonez Evening Standard i-a acordat premiul pentru contribuții de excepție la servicii de proprietate.
Stii cumva daca nu a fost printre evreii „ras”cumparati din Romania, de rude sau de Statul Israel?
Răspunsul poate fi găsit într-un profil al său, publicat în Daily Telegraph, în anul 2000:
Iacobescu was lucky. As an intellectual, he was a commodity the Romanian dictatorship could sell. „There was an English businessman living on Park Lane who used to do business with the Romanian government,” he explains. „You registered with him, gave him money and the next time he would sell cars to Romania or buy grain, he would say that part of the deal involved him paying $5,000 for certain people.”
http://www.telegraph.co.uk/finance/personalfinance/comment/4469645/City-Profile-From-communism-to-the-Footsie.html
„Certain poople” fiind „jidanii” cumparati prin Jakober, care au devenit, pe alte meleaguri, „romanii cu care ne mindrim”? Sau „jidanii care conduc lumea? Poate il convingi sa scrie un articol pe aceasta tema, sa povesteasca in detaliu cum se „rascumparau” prin Jakober, sau poate stie detalii inca nedezvaluite.
Vlad,persoana care i-a platit iesirea este matusa lui, (sora tatalui lui) care prin alianta e si matusa mea. George Iacobescu nu a trecut prin Israel.
Asadar a fost „RAS”cumparat de rude prin Jakober. Daca esti in corespondenta cu el, ar fi interesant sa povesteasca in detalii cum a decurs comertul. Care era numele lui de familie original?
Mersi pentru raspuns. Ma bucur ca citesti Acum.
Imi pare rau, astea sunt detalii personale. Dl. Clej a vorbit cu el, daca Sir George ar fi dorit sa le faca publice le-ar fi divulgat.
Imi pare rau dl. Manory, dar faptul ca Sir George a fost cumparat ca orice alt evreu roman (ex.familia mea), nu reprezinta un detaliu personal. Nimeni nu intreaba citi bani castiga pe an sau citi bani are in banca.
Sint unii cititori care nu cred ca evreii au fost cumparati si faptul ca Sir George a iesit din Romania pt ca cineva a platit pt el, ar ajuta ca toata lumea sa stie despre comertul care a existat in Romania in anii ’60+
Imi pare rau sa dezamgesc pe cineva, am fost intrebat despre numele familiei, si asta e detaliu personal. In rest, nu el a fost cel care a facut „comertul”, el a avut rol de ‘marfa’ in acest deal.
Un articol care, pe langa agreabilui stirii in sine, starneste si asociatii interesante.
In primul rand, este o placere sa afli despre succesele unor compatrioti. Chiar daca informatia nu imi mai starneste ,,fiorurile mistice” de alta data pe care le incercam in situatii similare. Acum nu mai vad asa ceva ca pe o dovada ca apartinu vreunui ,,grup ales”. Ma multumesc sa cred ca succesul lui Sir George e benefic in primul rand pentru domnia sa, in timp ce pentru noi, ceilalti, e riscant sa ne culcam pe…urechea altcuiva. Deci, felicitari lui Sir George, ne-ti aratat ca se poate!
Canary Wharf, care este locul de munca al lui Sir George, are si el o poveste interesanta. Cheiul Indiilor de Vest e asezat pe ,,Insula Cainilor” desi nu toti sunt de acord asupra etimologiei. Pentru ca deruta sa fie completa, numele Canary, care face referinta la Insulele Canare, se trage tot de la … caine.
Insulele au fost denumite „canare” (din latină canis, câine) datorită numărului mare de foci (focile erau numite „câini de mare”) ce existau pe insule. Iar canarul a fost denumit după insule si nu invers. Canari, caini si docuri, deci.
Proiectul de regenerare urbană al Zonei Docurilor a dat si el o dimensiune aparte complexului. Cei care nu au fobia ,,betonului si zgarie-norilor” nu se poate sa nu fie pasionati ajungan la fata locului. Trebuie sa parcurgi toata structurile, de la macro (turnurile, vazute de pe Tamisa) la micro (amenajarile din interiorul complexului incluzand minigradini interioare, luminatoare, punti peste canale, simboluri moderne amintind de destinatia navala a zonei). Gandindu-ma la regenerarea urbana, ce frumos este cand omul, depasind crizele sau chiar folosindu-se de ele, gaseste o cale sa se impace cu el insusi. Evita ruina conservand ceva din parfumul a ceeace locurile respective au imprimat deja in inimile oamenilor.
Voi reveni cu placere (chiar si daca as face-o cam in maniera lui Johnny English) la Canary Wharf pe care il vad continuu imbogatit cu sensurile noi pe care le acumuleaza. Includ in aceste sensuri bineinteles faptul ca un lord roman si-a legat destinul de acest complex.
Mai sper ca obiceiul regenerarilor urbane sa se intoarca si asupra Romaniei. Cumva, candva, pentru zone schingiuite cum ar fi Peninsula (istorica) a Constantei, tronsonul cu cinematografe vechi si Gambrinusul din centrul Bucurestilor, Hanul Gabrovenilor din Pitesti, Pata Rat din Cluj… Isi asteapta si ele Lordul lor salvator.
Din respect pentru adevar trebuie sa fac o corectie pentru o greseala neintentionata (ignoranta) facuta in comentariul meu anterior. In ierarhita titlurilor britanice „Sir” (Cavaler, Baronet) si „Lord” (Duce, Baron etc) nu sunt acelasi lucru.
Ma mentin insa la intentia celor scrise anterior, adica entuziasm si bucurie pentru ceeace se relateaza in articol si pentru alte aspecte interesante la care articolul te duce cu gandul.
P.S. Cel care coboara cu parasuta pe unul din turnurile din Canary Wharf (desi nu cel care trebuia) este un alt erou, agentul secret Johnny English, alias Mr. Bean (Rowan Atkinson). Ma intreb daca cu ocazia filmarilor a trebuit sa se ia masuri speciale de siguranta de catre personalul acestor impunatoare turnuri.