ACUM.TV

1 Decembrie 2011.  Soarele se află la loc de cinste poleind într-o lumină caldă bulevardul Kiseleff încremenit într-o aşteptare solemnă. Oamenii continuă să vină într-un număr impresionant, deja am în spatele meu câteva „straturi” de adulţi ai căror copii fie le stau pe umeri, fie se vor strecura abili ajungând cu bunăvoinţa jandarmului din apropiere să se furişeze printre zăbrelele gardului de protecţie.

Emoţia copiilor este molipsitoare. Doi băieţi au decretat că vor să devină soldaţi, iar un prichindel strigă „ Tata zboară !” privind spre cer din braţele bunicii. Încerc să sun acasă să-i liniştesc că stau într-un loc perfect, dar liniile de comunicaţie sunt închise. Megafoanele au schimbat registrul muzical, cântecele ostăşeşti se împletesc cu vorbele celor din jur care suntem atât de lipiţi unii de alţii încât schiţez mişcarea braţelor pentru a mă asigura că voi putea fotografia. „ Dacă ei pot să stea aşa, stau şi eu ” spune o femeie privind la soldaţii aşteptând aliniaţi în formaţie de cel puţin o oră.

Mai sunt câteva minute până când pe sub Arcul de Triumf vor trece  peste 1500 de militari şi tehnică militară a MApN, MAI, SRI şi SPP.  Aici unde mă aflu nu se aude discursul preşedintelui. Nu cred că-i cineva prin jur care  să-i simtă lipsa. Între timp vecinii mei continuă să sporovăiască despre viaţa lor presărată mai mult cu rele decât cu bune abandonând subiectul o dată cu începerea paradei.

„Paradă fastuoasă de Ziua Naţională a României ” citez de pe site-ul Antenei 3.

Nu sunt necesare relatări care să pară un copy-paste de anul trecut peste care se aştern în grabă mici modificări de suprafaţă ca o spoială de noutate.  Nu am pregătirea necesară pentru a cântări cât de bine dotată mai este armata română , cât de moderne sunt echipamentele sau câte avioane mai se pot ridica de la sol.

Cum o fi viaţa de astăzi a militarilor prezenţi la paradă, se întreabă cineva ?  Marinari, tanchişti, genişti sau infanterişti … oameni, fiecare cu viaţa şi  aspiraţiile care le-au trasat drumul spre cariera militară. Aş dori să aflu despre împlinirile şi sacrificiile lor care au însoţit drumul armatei române din totdeauna şi îi vor deschide orizontul  de mâine…  „ Drum bun, brav român!”, refren reluat pe parcursul a 150 de ani de istorie va răsuna pe tot parcursul acestei frumoase zile.  Către final un ofiţer al Brigăzii 30  Gardă  ” Mihai Viteazul ”, chemat „nenea soldatul” de cei mici se apropie de aceştia şi dă mâna cu ei .

La ora 18 în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional a început ceremonia retragerii cu torţe a militarilor, obicei păstrat din perioada romanilor care, victorioşi fiind,  se întorceau din luptă cu torţele aprinse. A fost un moment cu o încărcătură emoţională aparte care s-a desfăşurat într-un cadru mai restrâns şi mai liber, dată fiind absenţa gardurilor de protecţie şi evident, a numărului mai mic de participanţi.

Pe tot traseul oamenii i-au însoţit umăr la umăr aplaudând, trăind de la mic la mare o apropiere  firească  a cărei spontaneitate a reprezentat pentru mine  regalul Zilei Naţionale, fiind interacţiunea pe care o aşteptam .

În sunet de fanfară  Brigada 30 Gardă  „ Mihai Viteazul” însoţită de un mic batalion de soldaţi în uniforma Primului Război Mondial  au  străbătut Bulevardul Regina Elisabeta, Piaţa Operei, Piaţa Leu, Bulevardul General Vasile Milea retrăgându-se spre cazarmă.

În final le sugerez celor interesaţi să parcurgă rapid cele câteva precizări despre Brigada 30 Gardă „ Mihai Viteazul ”, o pagină de istorie care va însoţi de fiecare dată această zi de sărbătoare a românilor.

– Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat prima unitate de gardă atestată documentar din armata română modernă „Batalionul 1 Tiraliori – la 1 Iulie 1860. Această unitate a fost creată cu principala misiune de a asigura paza şi securitatea Palatului Domnesc, fiind răspunzătoare de executarea ceremoniilor şi onorurilor militare;

– Unităţile de gardă au participat la Războiul de Independenţă din 1877 , la Primul Război Mondial ( 1916-1918) ;

– În 1930 Carol al II-lea a înfiinţat, prin Înalt Decret Regal, Garda Palatului. Tot el a introdus şi denumirea de unitate de gardă, pe care a acordat-o unor unităţi cu bogate tradiţii, cum ar fi: Regimentul 2 Vânatori de Gardă „Regina Elisabeta”, Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul”, Regimentul de Gardă Călare, Regimentul 4 Roşiori de Gardă „Regina Maria”;

– În timpul celui de-al Doilea Război Mondial oştenii regimentelor de gardă au dovedit eroism şi iscusinţă militară în campania din est, pe teritoriul naţional şi până în Cehoslovacia;

-În anul 1948 unitaţile de gardă au fost desfiinţate, iar pentru asigurarea misiunilor de ceremonial militar a fost înfiinţat Regimentul de Gardă Republicană ;

– La 1 martie 1964 Regimentul 30 Gardă a renăscut din propria cenuşă, reluând glorioasa tradiţie militară românească a unităţilor de gardă;

– Începând cu data de 1 martie 1990 acesta a fost transformat în Brigada 30 Gardă. În evenimentele din decembrie 1989 şi-au pierdut viaţa 15 eroi ai regimentului;

– La 5 mai 1995, cu ocazia înmânării noilor Drapele de Luptă unităţilor din Armata României, brigada a primit denumirea onorifică BRIGADA 30 GARDĂ „MIHAI VITEAZUL”.

– În 1990 specialişti ai Muzeului Militar, Studioului de Arte Plastice al Armatei şi al Comandamentului Logistic au creat o nouă uniformă de ceremonie menită a ilustra tradiţia unităţilor de gardă şi, totodată, de a realiza o uniformă reprezentativă pentru noua imagine a armatei române. Actuala uniformă de ceremonie este una dintre cele mai elegante şi rafinate din spaţiul european, preluând elemente tradiţionale brodate într-o formă modernă, fără a afecta solemnitatea şi prestigiul acesteia prin ornamentare excesivă. (www.mapn.ro ) Vă reamintesc că această uniformă a fost purtată pentru prima oară cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României în 1990.

Acest articol a fost publicat duminică, 4 decembrie 2011 la rubrica Reportaj.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.