Doar un scâncet mai străbate printre buzele uscate.
Mi-e milă să te zgâlţâi,
Să-ţi strig trezeşte-te, întoarce-te,
Sunt mirele tău, te aştept.
Speranţele mi se topesc.
Rochia albă zace tristă în drum.
A căzut şi trandafirul alb de la piept.
Te privesc, îţi mângâi fruntea,
Îţi promit în şoaptă că te vei face bine.
Mi le fac și mie, să mă pot ierta.
Nu sunt sigur că le voi putea ţine.
Timpul trece încet.
Poliţistul nu mai apare.
Aerul nopţii îţi vântură pletele cârlionţate.
Le-am privit prea mult, oare?
Nu mai ţin minte.
Nici echipajul de la Salvare.
Ţin cu unghiile şi cu dinţii de sufletul tău, să nu se stingă.
Un nor mohorât acopere luna;
Tocmai la timp.
Palidă, începuse să plângă.
Marea de iubire
Spiritul tãu se ridicã în munţi
de-acolo sã-şi ia tãrie
Inima ta stã în Soare
de-acolo sã-şi primeascã ninsoare
urmele paşilor tãi se pierd înspre mare
Regretele toate stau priponite
în peşterile pline de sare
Gândul tãu blând ne zâmbeşte plãpând
pânã când locul îşi va lua
În casa din inima mea.
27 Decembrie 2009
Cardiff
Fragment din volumul Parfumul ingerilor de Ionela Flood, Ed Deliana 2010
Multumesc Ionela pentru versurile tale atat de sensibile.
Those old mountain spirits will kiss us
Coming down
As clouds, as breezes, as rains,
As father, as mother, so close.
Good-bye my mountains, good-bye,
I’ll go tomorrow away,
To other mountains, to another sky.
But I hope the same spirits
Will be praying with me
In to another morning, again.
Fragment din poemul Preyer, on Facebook, dan david
Cu drag si eu iti multumesc pentru raspuns.
Îndoialã
Pe Dumnezeu l-ai întrebat
când bun rãmas ai spus
lacrimilor uscate pe obraz?
Pe Dumnezeu l-ai întrebat
de rostul tãu tãcut ce-şi face loc
în lumea scufundatã în marasm?
Pe Dumnezeu l-ai întrebat
când gândul rãu te-afundã
tot mai des şi-ţi picurã pãcat?
Pe Dumnezeu l-ai întrebat
de ai ales cãrarea bunã
ce duce-n vârful muntelui
ce te aşteaptã la urcat?
10 Septembrie 2010
Bucureşti
Fragment din volumul Parfumul ingerilor de Ionela Flood, Ed Deliana 2010
…’dar acum te regasesc
si sperantele i-mi cresc „…
( 2 RANDURI din TRAVIATA de GIUSEPPE VERDI ,bine’nteles,cantate ).
le-am citat , dat fiind ca citirea poemului a trezit in mine asociativ , musica tainuita undeva in labirintul celulilor
cerebrale.
eu , am avut o deosebita placere din aventura artistica pe care mi-ai prilejuit-o d-ta.,prin poemul de mai sus.felicitari . cu drag , itzhak bareket .
Multumesc pentru trecere, maestre.
Mi-ar face placere sa va aud cantand aria de Verdi.