O cititoare care trăiește de peste 20 de ani la Londra (deci dinaintea prăbușirii regimului comunist din România) mi-a trimis recent următorul email:
Mi se pare o obsesie faptul ca fiecare numar al revistei voastre are editorialul axat pe aceeasi tema, ca si in titlul de astazi. Este o coincidenta sau este subventionata revista voastra si trebuie sa cantati un anume refren? De fapt articolul din numarul trecut m-a deranjat cumva pt ca mi se pare obositor sa-i tot cautati si sa tot scrieti parerea celor care urasc Romania de acum sau din trecut si sa nu scrieti NICIODATA ceva pozitiv despre acea tara. Nu stiu pe cine serviti si pe cine vreti sa multumiti!…
Denigrarea neincetata este un act ieftin si fata de care nu am apreciere, sprijin si intelegere, ba chiar detest acest act. Pe de alta parte, nu inteleg de ce ati intitulat revista „Acum”, cand este clar ca traiti in trecut si ca toate relatarile voastre (sau oricum majoritatea covarsitoare) se refera la comentarii (reale sau imaginare) din trecut. Poate mai apt ar fi fost titlul: „Candva”.
O precizare: nu era vorba de editorial, ci de articolul lui Vlad Solomon, “Când am devenit jidan”. Nu știu despre ce denigrare e vorba în articol și nu știu cine sunt cei care “urăsc România de acum sau din trecut”, dar tonul îmi aduce aminte de demascările de tip ceaușist, în care oricine nu era “pe linie” era considerat “denigrator”. Observați și obișnuita calomnie a “servirii contra plată”. Te-ai fi așteptat la mai mult din partea unei persoane care trăuiește de peste două decenii în Marea Britanie.
I-am răspuns persoanei respective că acuzațiile sale sunt insultătoare, la care am primit următoarul răspuns:
Ce pacat ca nu accepti critici constructive si obiective. Eu ti-am explicat cum vad eu, „din afara”, continutul asa zisei reviste. Iti multumesc ca nu imi vei mai trimite asemenea articole nepatriotice!
Deci calomniile și fanfaronadele patriotarde sunt “critici constructive și obiective”!!! I-am pus în vedere acestei persoane să-și ceară scuze pentru calomniile proferate la adresa revistei ACUM și a celor ce publică aici, dar răspunsul a fost pe linia celor dinainte:
Tu trebuie sa-ti ceri scuze romanilor care nu gandesc ca tine si care nu calomniaza necontenit tara si poporul din care se trag.
Este o insulta la adresa celor ce gandesc si simt ca mine, sa lasi asa zisa revista sa fie folosita ca unealta de improscare cu noroi a neamului nostru. Nu zic ca nu s-au comis erori in Romania, la fel ca in fiecare tara, dar sa ai o publicatie care se axeaza doar pe negativ, este rea vointa, prost gust si un atac calculat! Probabil ca publicatia se aseamana cu ceea ce inteleg ca se publica in „Catavencu”, dar ma asteptam la mai mult!
Este halucinant să citești astfel de rânduri. Mă întreb dacă această persoană de fapt înțelege ceva din ceea ce scriem noi, ceea ce este îngrijorător, dat fiind că revista ACUM este ușor de recunoscut pentru stilul direct și simplu alo articolelor pe care le conține.
Și aici ajung de fapt la întrebarea din titlu: care e menirea noastră? De ce suntem acuzați de cei care nu sunt de acord cu noi că suntem plătiți, că denigrăm țara și poporul, niște acuzații care sunt jenante în anul 2010, în condițiile unei societăți democratice în care buna credință și patriotismul se prezumă, până la proba contrarie?
Zic criticii noștri că denigrăm țara și poporul, că trăim în trecut, că nu scriem pentru “majoritate”.
În primul rând: a releva niște aspecte negative din societatea și lumea românească nu înseamnă a denigra țara și poporul. Majoritatea celor care scriu în această publicație locuiesc în afara României și prin detașarea lor sesizează lucruri pe care mulți din interiorul țării nu le pot sesiza. Acest lucru trebuie salutat și utilizat, nu criticat.
Nu suntem nici agenție de publicitate, nici agenție de turism pentru România. Există destui politicieni în România care să laude virtuțile țării, iar noi nu existăm ca să ridicăm osanale. Așa ceva se făcea pe vremea defunctului regim comunist.
Faptul că vorbim despre trecut, despre istorie, este iarăși un lucru firesc. După 50 de ani de minciună, urmați de alți 20 de jumătăți sau sferturi de adevăr, se simte nevoia rememorării trecutului așa cum a fost în realitate. Când două treimi dintre români spun despre comunism că a fost o “idee bună greșit aplicată” și când un procent destul de important îl consideră pe Ion Antonescu erou național și neagă participarea regimului acestuia la Holocaust, a reaminti că lucrurile nu au stat așa e un gest nepatriotic?
Faptul că apărăm principiile democrației într-o lume în care tentațiile autoritare și chiar totalitare sunt din ce în ce mai frecvente este cumva o dovadă de rea voință? Noi apreciem libertatea pe care acest regim imperfect – democrația – o oferă și spunem că este varianta cea mai puțin proastă pe care o avem la dispoziție.
Iar faptul că nu scriem pentru “majoritate” (naționalist-ortodoxistă) ar trebui să constituie un lucru salutar: în sfârșit cineva care iese din frontul câinilor lui Pavlov.
Politica noastră editorială este în mod evident impopulară pentru un segment important al utilizatorilor de internet de limbă română. Dar popularitatea facilă nu este țelul nostru. Noi suntem aici ca să rostim opinii care deranjează, dar trebuie articulate. O facem în mod voluntar și cine este deranjat n-are decât să nu mai viziteze pagina revistei ACUM. Se vor găsi întotdeauna alții, cu mintea mai deschisă care să aprecieze ceea ce facem.
PS Îi recomand celui (ei) care semnează „Nicu Constantin„, își dă adresa fictivă de email constantinn@hotmail.com, și are adresa IP 86.194.226.192 să nu se mai obosească să posteze mesaje pline de insulte și calomnii. Măcar să aibă decența să iasă de sub anonimat.
Domnule Petru Clej.Doamna care v-a scris cu atata indignare apartine probabil acelui grup de romani (foarte mare se pare)care oriunde se gasesc poarta Romania in suflet.Acea Romanie care i-a fost bagata in cap de la gradinita,pana la plecarea ei in UK.Dumneaei i-si apara cu eroism „saracia si nevoile si neamul”.Care saracie?Cea de spirit?Care nevoi?Fundul sacului societatii romanesti? Cat despre neam,fac si eu parte din el,dar am si alta parere decat domnia sa.In Romania comunista am citit toata colectia Magazinului Istoric(asa am invatat sa citesc printre randuri),am ascultat si amintirile bunicului(veteran al primului razboi mondial si detinut politic la Bicaz),am citit si memoriile tatalui meu decedat cand aveam zece luni,din marea grija a comunistilor pentru popor.Eu si cei trei frati ai mei am purtat cravata rosie de pionier,am cantat cantece patriotice,am facut munca voluntara,dar am rabdat de foame si de frig,am suferit de dispretul abia ascuns al celorlalti,hartuielile si nedreptatile neamului meu.Tocmai ca fac parte din neamul acesta nu vreau capul lui Motoc(revista ACUM)si sunt impotriva „unirii in cuget si simtiri”dorita de prea stimata doamna.A spune lucrurilor pe nume mi se pare mai patriotic decat a te legana in ritmul horei nationalist-romanesti.Putina istorie nu strica.Cine nu-si cunoaste trecutul va face aceleasi greseli si in viitor.
Este adevarat ca editorii nu scriu numai despre bine dar si despre realitate care este asa cum o stiti.
Inca nu am citi in revista multcriticata despre ce rautati au facut Stancile Macinului sau florile de nufar.
Traduc in plain text:
-Revista nu scrie rau despre tara ci descrie caractere umane si fapte reale, bune sau rele.
Stimate domn.M-as adresa cu stimate prietene,dar nu sunt sigur ca nu vei folosi cu
rautate si aceasta interventie,cum ai mai facut-o si altadata.Iti scriu din DENVER,
capitala statutlui american COLORADO.Sunt nascut intr-un orasel fost minier,Aninoasa
din judetul Hunedoara.O mare parte a vietii mi-am petrecut-o in Arad,unde,in copila-rie,am avut un bun prieten,Adi Macovei,tatal sau fiind preot la manastirea din car-tierul Gai.Am fost 4 frati.Familie de dascali,care,intreaga viata a fost persecutata
de regimul comunist.Doi dintre frati au si parasit aceasta lume subit,fara a fi bolnavi,la varsta de 59 de ani,in conditii misterioase,care nu au fost elucidate niciodata.Fiicele mele au emigrat datorita conditiilor precare pe care cei care au
condus si conduc si azi statul roman au continuat sa le promoveze.Eu si sotia,ambii
fiind profesori,ne-am iubit atat meseria de ddascali,cat si tara in care ne-am nascut.Repet:tara si poporul in care ne-am nascut.Personal,am fost persecutat,am fost inchis cateva zile ,am fost batut,dar am continuat sa sper si sa lupt.Caile
pe care le-am promovat au izvorat din dragostea de tara si popor.Si nu sunt singu-rul,in tara sunt multi care continua aceasta lupta pentru mai bine si mai bun.Dar nu pot fi de acord cu cei ce apostrofeaza acest popor,facandu-l „popor de oieri”,
refuzandu-i orice apreciere,orice trasatura pozitiva.Totul e privit prin o oglinda
ce falsifica sufletul si trairea unui popor care a suferit si inca mai sufera,dar nu se plange,nu condamna pe nimeni,desi ar avea destule motive sa arate cu degetul spre unii si altii.Iata de ce nu sunt de acord cu textul d-lui redactor sef,tende-tios si de aceasta data impotriva unei romance care isi pretuieste tara,Romania.
Chiar daca m-a „excomunicat”dintre colaboratorii „intaplatori”si ocazionali ai revistei „Acum”,eu apreciez aceasta revista,dar atunci cand huleste,reneaga si ge-neralizeaza voit aspecte negative particulare,am dreptul sa ma pronunt.Cu aceeasi vehementa cu care improsca susnumitul.Cu scuze,s-auzim de mai bine!
Domnule Tomuș, sunteți plin de venin și resentiment și ca orice naționalist de mucava vă ascundeți după țară și popor și nu faceți altceva decât să înșirați o serie lungă de calomnii la adresa redactorului șef în loc să vă uitați, în primul rând, la propria dumneavoastră competență jurnalistică (îndoielnică) dar, mai ales, la lipsa evidentă de bună credință de care dați dovadă. Pentru că este evidentă reaua credință atunci când țineți hangul unei persoane care ne acuză, cu rea credință, că suntem „plătiți” ca să denigrăm țara și poporul. Și a propos, domnule Tomuș, cum ați acceptat să fiți colaboratorul unei reviste finanțate de dușmanii României și de ce vă crapă fierea de ciudă că nu mai sunteți colaboratorul acestei reviste „jidănite”, ca să folosesc limbajul detractorilor noștri sau mai degrabă a ceea ce au ei în minte, dar nu spun deschis.
N-o să obțineți nimic cu aceste fanfaronade patriotarde. Nu mai dați dumneavoastră note la materia patriotism, nu v-a permis nimeni să vă arogați un monopol în materie, doar pentru că practicați cu sârg demagogia patriotardă.
În final vă recomand să vizitați această galerie de poze care semnalează (pozitiv) o prezență a unor români la Londra http://www.acum.tv/articol/17498. Vă invit de asemenea să citiți reportajul făcut cu același prilej anul trecut: Apolodor din Labrador striga “Mi-e dor, mi-e dor” sau cum se promovează inteligent valorile românești http://www.acum.tv/articol/10352.
După ce veți fi citit aceste materiale, poate veți constata cât sunteți de fudul…
Domnule Tomus,
Daca as lua sa analizez fieacre fraza din mesajul dv., ati fi uimit dv. insiva de cantitatea uluitoare de rautate, imprecizie, incompetenta si xenofobie abia disimulata care se degaja din el. Dar n-o fac. Dimpotriva. Va invit sa scrieti dv. insiva un TEXT POZITIV despre Romania, asa cum va dicteaza inima, cu promisiunea ca vi-l public ca atare. Hai d-le Tomus, LUPTATI. Aratati-ne dv. ce inseamna patriotismul!
Mult stimate domnule Tomus, va raspund cu cea mai mare buna credinta. Citez din cele scrise de dumneavoastra mai sus: „Totul e privit prin o oglinda ce falsifica sufletul si trairea unui popor care a suferit si inca mai sufera, dar nu se plange, nu condamna pe nimeni, desi ar avea destule motive sa arate cu degetul spre unii si altii”. Ei bine cine sunt unii si altii care trebuie aratati cu degetul si de ce? Cat despre poporul care sufera, nu se plange, nu condamna pe nimeni,f oarte rau din partea lui.
Eu ma revolt, condamn, acuz, ironizez, sunt rau. Dumneavoastra practicati un pasunism dulceag si cam indigest, plin de aluzii tendentioase. Fiti mai direct si se va lumina de ziua. Doamna foarte patrioata care isi iubeste tara ataca tot ce nu ii suna placut la ureche, folosind aceleasi marote vechi de cand lumea. Ce bine i-ar prinde putina imaginatie si ceva simt al realitatii.
Tocmai findca sunteti profesor si din familie de dascali, ce parere(sincera) aveti despre interviul dat unei televiziuni romane de un personaj important al guvernului Romaniei in functia de ministru al turismului si amenajarii teritoriului? Domnia sa se declara foarte satisfacuta de brandul de tara (plagiat suta la suta) si mai mentiona ca a branduit asta, a branduit aia si va mai brandui in continuare mai stiu eu ce. Auzi! A BRANDUIT. Pai sa nu te ia amocul? Parca ar fi fost la emisiunea Viata Satului si ar fi raportat ca a prasit tarlaua asta,a secerat tarlaua cealalta si va ara ceva mai incolo.
Astept cu nerabdare raspunsul dumneavoastra.
D-stra s-ar putea sa-l asteptati,dar ce scriu s-ar putea sa nu-i placa domnului redactor sef si sa nu ajunga la d-stra raspunsul meu.Nu toti cei interesati de
ce se scrie si cum se scrie despre Romania si despre romani sunt datori sa fie de acord cu perceptia unuia ce filtreza cu propria sa capacitate de intelegere caracte-ristici,intamplari,idei,actiuni,etc.,etc.despre cele doua entitati.Si cu d-tra am
gresit-nu inteleg limbajul pe care il folositi:”a branduit aia…”,”sa nu te ia amocul…”si(ceva care ati mai folosit si altadata)caracterizand o poezie:”pasunism dulceag…”Acestea vin in contradictie cu inceputul:”Mult stimate domn…”si ma impiedica sa intru cu d-stra intr-o discutie mai elevata,simtindu-va ostilitatea de la o posta.Ma scuzati de deranj.Pa!
Domnul Macovei m-a scutit de analiza cel putin a unei fraze, multumesc.
Spre cine sa arate cu degetul poporul roman, d-l Tomus? Cine sunt „unii si altii”?
Cum ramane cu invitatia mea sa scrieti ceva pozitiv despre Romania, adaug acum: care sa ne arate nefalsificat sufletul si trairea poporului?
Domnule Tomuș, ca să înțeleg bine, vă somez să răspundeți următoarelor întrebări:
1) Considerați că revista ACUM este anti-românească?
2) Considerați că suntem „plătiți” ca să ducem o politică anti-românească?
Dacă răspunsul este „DA” la cel puțin una dintre aceste întrebări, atunci vă somez în continuare să aduceți probe (în detaliu, nu generalități) în sprijinul acestor acuzații extrem de grave pe care le-ați adus direct sau sprijinind opiniile persoanei despre care e vorba în articol.
În caz contrar, vă anunț că, în calitate de calomniator, nu veți mai avea acces pe pagina revistei ACUM. Aveți la dispoziție 48 de ore.
Domnului Tomus.Brand=simbol,rezultatul unei prezentari(unice daca se poate)a unui produs comercial,artistic,sau altceva ce sare in ochii publicului(clientilor potentiali),ceva ca Pepsi sau Coca Cola,etc.Pentru Romania s-a ales o frunza verde rasucita.Toate bune,dar acest simbol este identic cu cel al altui produs(plagiat,furt de proprietate intelectuala).Saracia de idei a creatorilor acestui simbol denota incompetenta,iar acceptarea lui inseamna amatorismul in marketing al responsabililor imaginii Romaniei,care au cheltuit multe milioane de euro pentru un lucru deja existent si inregistrat.Ministerul Turismului este un proces cu proprietarul acestei marci inregistrate.Doamna ministru,in profunzimea sa intelectuala a rezumat toate acestea inventand verbul a brandui,care nu exista in DEXul romanesc.Mie unuia mi se pare grotesc sa lansezi ceva care seamana cu a taia frunza la caini.Expresia „te apuca amocul”apartine unui fost profesor al meu,cand scoteam o perla la geografie.Mai avea si altele:lesinul asiatic,toti Miticii toti Costicii etc.Sunteti putin ranchiunos daca in lipsa unei pareri sincere nu a-ti gasit altceva decat sa-mi vanati repetitia unor expresii scrise alta data si in alt context.Multa sanatate.
Nu consider nicidecum revista „Acum”,in ansamblul ei,o revista antiromaneasca.Con-sider antiromanesti aqpostrofari jignitoare cuprinse in unele articole,printre care si ultimul(„Care este menirea revistei „Acum”)semnat chiar de d-stra.Cum ati inter-preta d-stra fraza,citez:”Iar faptul ca nu scriem pentru „majoritate”(nationalist-ortodoxista)ar trebui sa constitue un lucru salutar:in sfarsit cineva care iese din frontul cainilor lui Pavlov”.Nu vreau sa va disec sensul cuvintelor,dar va intreb:
pentru cine scrieti,d-le Clej,aceste articole?Enumerati-va cititorii care,cunoscand limba romana si viata din Romania de ieri si de azi,va citesc si va aproba.Conclu-zia ce o impuneti in articol este ca voi,cei cativa care va adresati „poporului de oieri” sunteti fara pata,superiori,alesi,noi,restul,”majoritatea” facem parte din
„frontul cainilor lui Pavlov”(faceti aluzie la experimentul reflexelor conditionate
Macar sa fi facut o comparatie cu un roman,un Paulescu,unNiculescu-Sisesti,un Parhon
sau o Ana Aslan,un Eminescu,un Enescu,un Sadoveanu,un Toparceanu,etc.,etc.,dar,ori
ati uitat,ori v-a fost mai aproape rusul.Si ne comparati nu cu omul Pavlov,ci cu cainelele lui.Asta o consider o atitudine complet antiromaneasca,fara nici un echivoc.Si nu v-o impartasesc deloc,e o jignire grava adusa „majoritatii”,chiardaca nu-i scrieti ei,ci unei minoritati cunoscatoare a limbii romane.Deci,astfel de jigniri,chiar daca sunt spuse si scrise de un traitor din afara granitelor Romaniei
devin inacceptabile pentru oricine are suflet romanesc,care,nu cred ca nu palpita si
in spatele jignirilor d-stra,dar,presupun ,nu le patrundeti suficient de matur gro-solania si repulsia pe care o emana intr-un suflet curat,cinstit,deschis,eliberat.
Iata de ce cred(si cu aceasta va raspund la a doua intrebare)ca nu are cine sa va plateasca pentru articolele ce le difuzati in eter prin revista electronica „Acum”
pentru ca la ea participa voluntar(asa cum am participat si eu)si benevol,mai ales
cetateni romani de pe meridianele lumii,asa cum sunt si eu majoritatea timpului.Si
inca o data repet:marea majoritate a luarilor de cuvant din revista sunt pline de
miez,au un continut apreciat si documentat.Aticolele dumneavoastra de fond sunt in-sa ca in exemplul ce vi l-am disecat,murdaresc si incita.Probabil asa va estefirea
sau v-a acrit cineva sufletul ca ati gasit mijlocul de a refula,nu stiu,dar nu pot sa accept sa va varsati naduful pe „majoritatea”poporului roman.Si de aici s-a a-juns la confruntarea dintre noi.Am sa va trimit cat de curand un intreg articol-
dezbatere cu tema „Romania de azi si exilatii ei benevol”,cu pareri ale romanilor
din lumea larga,despre Romania.Veti vedea ca cei mai multi nu adera la defectele
pe care le tot vehiculati despre popor si tara,in articolele d-stra de fond.In speranta ca v-am raspuns,va doresc mult succes in gasirea unor exprimari cat mai a-propiate de adevar si de realitatea lui ACUM.S-auzim numai de bine!
Domnule Tomuș, ori nu pricepeți nimic, ori sunteți de o extremă rea credință. Continuarea cu acuzațiile de anti-românism este de un ridicol extrem. Dumneavoastră vedeți românismul ca pe un pășunism patriotard, așa cum vă spunea și domnul Daniel Macovei. Noi, vorbitorii de limbă română care scriem în revista ACUM (nu toți cetățeni români, așa cum eronat afirmați) avem o viziune de secol XXI a României și a lumii în general și promovăm o vedere anti-provincială și detașată, nu una lipsită de orizont și întoarsă către interior, așa cum ați dori dumneavoastră.
Să vă dau un exemplu: îl menționați printre altul pe Paulescu. Iată articolul pe care l-a scris Lucian Zeev Herșcovici Nicolae Paulescu: mare om de știință, antisemit furibund http://www.acum.tv/articol/9720. Este genul de articol prin care restabilim adevărul, față de jumătățile de adevăr pe placul naționaliștilor de mucava ca dumneavoastră.
Sau, ce folos că se cunoaște acum ce contribuție a fost la Holocaust Antonescu, dacă zilnic avem de a face cu adulatori ai genocidarului dictator sau negaționiști ai Holocaustului, care-l aleg pe Antonescu printre Mari Români. Ăsta nu e românism și nu aduce niciun folos României.
Dacă adoptăm o atitudine diferită față de romi, față de cea pe care o întâlniți pe imensa majoritate a siturilor de limbă română, ăsta e antiromânism? Faptul că nu acceptăm rasismul, e o atitudine antiromânească? Dacă ne revoltă ipocrizia și uneori intoleranța ortodoxistă, asta e o atitudine anti-românească?
Domnule Tomuș, noi luptăm pentru schimbarea mentalității în lumea românească, nu doar aceea din România, ci și cea existentă la unii români din Diasporă. Sondajele de opinie arată că peste 2/3 dintre cetățenii României consideră că comunismul a fost o idee bună prost aplicată și în același timp se consideră credincioși ortodocși. Tocmai împotriva acestei mentalități național-comunist-ortodoxiste – o mentalitate de sclav care frânează dezvoltarea țării – milităm noi. Ăsta nu e anti-românism, dimpotrivă.
Dacă nu acceptăm rolul în viziunea noastră nefast pe care-l au lideri de opinie precum Dan Puric, ăsta e anti-românism?
De asemenea, v-aș ruga să explicați ce înțelegeți prin „v-a fost mai aproape rusul”.
Și sigur că articolele din revista ACUM sunt pline de miez, asta e rolul nostru, al editorilor să promovăm astfel de articole. Iar dacă aveți impresia că fitilele pe care încercați să le băgați vor crea disensiuni între redactori, vă înșelați amarnic.
Dacă doriți să schimbați linia editorială a revistei ACUM, nu veți reuși, asta vă asigur.
Domnule Tomus, dv. stiti cine a fost „rusul Pavlov” de-l comparati, intre altii, cu George Toparceanu? Si cu ce s-a ocupat fiecare? Haideti, ca sa terminam o data cu sfertodoctismul patriotard in actiune, sa lamurim aceasta chestiune pana la capat. Deci ori recunoasteti ca ati debitat o ineptie, ori va explic care este diferenta dintre Pavlov si Toparceanu si dintre lucrarile referitoare la reflexele conditionate la caini si respectiv poezia „Cainele si catelul” (probabil aici e confuzia dv., intre lucrari de stiinta si literatura, intre Toparceanu si Alexandrescu, intre multe, multe altele!)