In oglinda eventualelor alegeri prezidentiale a privit si neinfricosatul anti-comunist si ascunsul „unionist”, Mihai Ghimpu. Aflat la Bucuresti, liderul Partidului Liberal (PL) a spijinit cu tarie Alianta pentru Integrare Europeana, unica cu care Republica Moldova ar avea un viitor, inclusiv perspective europene.
Venerarea Aliantei de catre cel mai mare profitor (Mihai Ghimpu) si concomitent critic al acesteia dovedeste importanta acesteia si pentru Partidul Liberal, care a atins inaltimi politice inimaginabile inainte de alegerile parlamentare din aprilie 2009.
Felul cum presedintele interimar a rasfatat Alianta, fiind la Bucuresti, dovedeste nivelul avansat al sacrificiilor pe care acesta le poate admite intru protejarea respectivei „constructii politice”. Optiunile si ofertele acceptabile pentru liberali sunt deocamdata neclare, iar Mihai Ghimpu evita sa le scoata in vileag acum. Obiectivul strategic tintit in prezent de PL este referendumul constitutional.
Aditional, Liberalii asteapta rezultatele aprofundarii disputelor dintre PLDM si PDM, dorind sa exploateze aceste rivalitati in beneficiul sau de natura electorala. Respingerea speculatiilor despre sprijinirea liderului Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, pentru candidatura de presedinte constituie un calcul tactic prin care președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, se pozitioneaza avantajos inainte de competiile parlamentare si (eventual) prezidentiale.
Plansandu-se la mijloc, liderul Liberal se impune ca si element crucial fara de care nici PLDM, condus de premierul Vladimir Filat, si nici PDM nu pot sa-si completeze ecuatiile necesare pentru a contabiliza victorie la scrutinul prezidential. Respinsa initial la Bucuresti, ideea unei aliante cu Democratii pentru inaintarea lui Lupu la functia de presedinte nu a fost insa exclusa definitiv de catre Mihai Ghimpu, care intelege ca perpetuarea Aliantei pentru Integrare Europeana este practic imposibila fara sustinerea PDM. Mai mult, orice apropiere stransa de Liberal-Democrati ar insemna pentru PL pierderea automata a unor electori la alegerile parlamentare, care sunt planificate pentru aceeasi zi cu prezidentialele.
Pentru Democrati este convenabil ca si Ghimpu sa candideze la funtia pe care o ocupa prin cumul in prezent. O asemenea turnura va dezavantaja PLDM care vrea sa detina primul loc pe flancul de dreapta al esichierului politic, in special la alegerea sefului statului, avand nevoie de Liberalii oricum incomozi.
Reflectarile politice ale lui Ghimpu pot fi tratate ca si semnale pentru actorii politici, care mai declanseaza un concurs deschis pentru „loialitatea PL-ului”.
Totusi, echipa PL va trebui sa dea prioritate uneia din cele doua forte politice. Selectionarea va fi intre pastrarea Aliantei pentru Integrare Europeana si consolidarea electoratului sau prin favorizarea indirecta a PDM-ului, care pe de alta parte irita Liberalii pentru retorica moderata fata de Rusia. Inclinarea spre PLDM comporta pentru Ghimpu riscul de a slabi increderea in randul votantilor sai, derutati intre doua partide liberale, care anterior erau ostile unul fata de cealalt.
Cu toate acestea, liderul PL va dori sa-si pastreze „puritatea politica”, apreciata inalt de alegatorii mai romantici si idealisti, dorind sa se distanteze de actorii politici denumiti „tradatori ai principiilor Aliantei pentru Integrare Europeana” sau „prieteni ai grupurilor oligarhice”.