De aproximativ trei săptămâni, presa din Ungaria şi din România are un subiect de scandal- încercarea unei fundaţii maghiare din Odorhei de a înmormânta în acest oraş rămăşiţele pământeşti ale scriitorului maghiar transilvănean József Nyirõ (cenuşa lui, deoarece a fost încinerat la Budapesta, după ce a fost deshumat în Spania). Cazul a dezbinat maghiarimea din Ardeal şi a devenit nod de conflict în relaţiile dintre Bucureşti şi Budapesta, relaţii care s-au normalizat, în unele domenii fiind chiar foarte bune. Guvernele socialiste din Ungaria de după 1989 au căutat să elimine posibilităţile de conflict, nu au intervenit în politica formaţiunilor maghiare din ţările vecine, deşi le-au sprijinit în domeniul cultural. De fapt, ele s-au limitat la prevederea constituţională potrivit căreia Ungaria se simte răspunzătoare pentru conaţionalii săi. În cadrul NATO şi apoi în UE s-au dezvoltat colaborări bilaterale pe multiple planuri, în România, prin eforturile UDMR şi a unor partide parlamentare pro-europene au fost conferite drepturi minorităţii maghiare… Ceea ce România nu acceptă este acordarea unor forme de autonomie, inclusiv cea teritorială. Explicaţiile sunt aici de prisos.
În schimb, atât primul cât şi al doilea guvern Orbán s-au situat pe direcţia naţionalistă. Deoarece nu se mai punea problema revizuirii graniţelor, s-au adoptat formule ca unificarea de-asupra graniţelor, apartenenţa maghiarilor de dincolo de graniţe de patria-mamă şi preocuparea Budapestei faţă de aceştia, a intervenit istoria sinuoasă a legitimaţiei de maghiar care a dus la tensionarea relaţiilor cu statele vecine Ungariei, iar în ultimii ani problema dublei cetăţenii, idee neacceptată de unele state cu minoritate maghiară (Slovacia, Ucraina).
Cărţile lui József Nyirő
Cel de-al doilea guvern Orbán a apăsat mult pe pedala unităţii naţionale spirituale, a încercat şi încearcă să reînvie sau să accepte forme, simboluri şi ideologii din perioada interbelică, să le strecoare sub forme insidioase în ţările vecine, să reabiliteze persoanje controversate, mai mult , să încerce să submineze unitatea politică a maghiarimii (aşa s-a întâmplat în Voivodina, Slovacia şi acum, în România), pentru a sprijini în general sau în alegeri formaţiuni politice care împărtăşesc idealuri comune cu el.. În acest context se înscrie, după părerea mea, şi cazul József Nyirõ . Scriitor talentat, născut în Transilvania, preot, care după primul război mondial a ieşit din ordine şi s-a căsătorit, el a rămas în România, a fost unul dintre creatorii societăţii scriitorilor maghiari din Tranislvania (Erdėlyi Szėpmives Cėh). După cedarea temporară a Ardealului de Nord Ungariei, în 1940, a devenit deputat în parlamentul de la Budapesta, a continuat să rămână în parlamentul ciuntit al lui Szálasi Ferenc, liderul partidului extremist Crucile cu Săgeţi, a susţinut prin articole de ziar, declaraţii şi alte mijloace propaganda deşănţată pronazistă a lui Szálasi, a fugit în Occident şi s-a stabilit în Spania unde a murit în 1952. Nu a fost condamnat ca criminal de război deoarece nu a fost extrădat de autorităţile franchiste.
Se pare că dorinţa scriitorului ar fi fost să fie îngropat în locurile lui natale. Se pare că ar fi existat o înţelegere încă din 2003 cu privire la înmormântarea lui, nu s-a făcut nimic, dar au fost denumite străzi şi I s-a ridicat un bust. Convingerea mea este că partea română care a acceptat, habar n-a avut despre cine este vorba. După ce au mai trecut aproape 10 ani, brusc, o fundaţie din Odorheiul Secuiesc a decis să-i îndeplinească dorinţa. Pentru a obţine deshumarea, s-a cerut ajutor guvernului din Ungaria. În acest demers s-a implicat însuşi preşedintele parlamentului, László Kövér Întrebarea se pune de ce tocmai acum , când aprobările existau de multă vreme. Ideea fundaţiei a fost aducerea rămăşiţelor pământeşti cu trenul de pelerini care vin la Şumuleu Ciuc de Rusaliile catolice şi înhumarea la Odorhei în duminica Rusaliilor, cu participarea a mii de oameni. Şi aceasta în plină campanie electorală, în condiţiile în care, preşedintele fundaţiei este şi preşedintele Partidului Civic Maghiar, opus UDMR care şi-a manifestat dezacordul faţă de această acţiune. Pentru a da o şi mai mare greutate demersului, preşedintele parlamentului ungar a ţinut să participe la ceremonii şi să sprijine Partidul Civic în campania electorală.
La aflarea veştii despre înhumare în prezenţa a mii de oameni, organizaţii ale societăţii civile, inclusiv Federaţia Comunităţilor Evreieşti, au protestat, au sesizat guvernul, dezvăluind atitudinea antisemită şi xenofobă a scriitorului. Guvernul României a căutat, prin diferite canale, să convingă partea maghiară să renunţe la ceremonie. Bineînţeles că în cadrul măsurilor administrative româneşti prin care s-a încercat stoparea evenimentului au fost şi sincope, exagerări, ceea ce l-a determinat pe László Kövér să vorbească despre “atitudinea barbară, isterică” a guvernului român, despre faptul că “vrea să se folosească de cartea maghiară pentru a ascunde situaţia economică grea prin care trece România”..
Firesc, astfel de cuvinte jignitoare, folosite de un demnitar, de fapt al doilea om al statului după preşedinte, au fost condamnate de partea română care aşteaptă scuzele Budapestei.
Cazul Nyirõ a scindat şi maghiarimea din Transilvania, o parte din membrii comunităţii nefiind de acord cu modalitatea în care s-a dorit dusă la bun sfârşit această acţiune şi care, o afectează în primul rănd pe ea, atât prin divizarea ei, cât şi prin pierderea sprijinului românilor care au susţinut o serie de cerinţe ale maghiarilor. Ceea ce s-a întâmplat ar putea afecta şi relaţiile bilaterale care, după multe eforturi, se aflau în direcţie bună şi ar putea determina creşterea popularităţii unor formaţii populiste-extremiste. româneşti.
Încă un aspect. Mulţi dintre susţinătorii reînhumării au afirmat că nu trebuie puse pe aceleaşi plan atitudinea politică a lui Nyirõ şi valoarea lui ca scriitor, chiar Kövér a venit cu exemplul lui Mircea Eliade. Este o problemă care ar merita o dezbatere. Este adevărat, Eliade nu a fost implicat direct în viaţa politică, a fost “doar” ambasador şi ideolog legionar. Ar fi bine ca şi acest aspect din viaţa scriitorului să fie adusă mai pregnant la cunoştinţa opiniei publice româneşti, analitic şi obiectiv, ca şi cazul multor alţi scriitori cu poziţii politice asemănătoare ca Octavian Goga, Cioran şi alţii..
Ca orice om, József Nyirõ are dreptul să fie înmormântat acolo unde şi-a dorit. Dar într-o ceremonie discretă, cu membrii familiei, cu câţiva dintre foştii prieteni, dacă mai sunt în viaţă. Dar nu ca simbol al maghiarimii din Transilvania, nu ca miză într-un joc politic îndoielnic.
„Dar nu ca simbol al maghiarimii din Transilvania, nu ca miză într-un joc politic îndoielnic”. Iata, culmea, sunt o data de acord cu o afirmatie din aceasta hartie de closet.
Fostul politruc național-comunist, Nicolae Iuga Brad, reacționează în mod previzibil, pavlovian.
Duminica, la festivitatea de comemorare a Holocaustului din Cluj, Matyas Szilagyi, consulul general al Ungariei la Cluj, a rostit un discurs cu totul diferit de cele pe care le-am auzit in ultimii ani. A accentuat importanta cunoasterii intregului adevar despre ororile comise de conationalii sai in cel de al doilea razboi mondial (incepand din 1940 si pana la final), a subliniat necesitatea asumarii celor petrecute, descoperirii resorturilor diabolice care pot sa-i determine pe oameni (mai importanti si mai marunti) sa se dedea la astfel de acte si, mai ales, a stabilirii tendintelor care pot duce la repetarea unei atari tragedii. „Lucrarea noastra vizeaza aceste obiective” a spus el, inainte de a-si pleca fruntea in fata memoriei martirilor evrei clujeni si a supravietuitorilor.
Referitor la activitatea in Franta a lui E.M.Cioran: dupa ce in Romania el a fost simpatizant legionar inclusiv prin scrierile lui, in Franta el a efectuat o schimbare cu 180 de grade de directie, dupa ce a ajuns la concluzia ca „gloria istoriei poporului roman” este doar o fabulatie.
Ba chiar a sarit pestre cal sugerand ca nu exista nimic valoros sau interesant in istoria romanilor, ca s-a convins definitiv si irevocabil de asta.
Ce-i drept Cioran avea un etalon discutabil pentru evaluarea trecutului: „gloria” nationala iar nu experienta istorica.
In realitate chiar si supravietuirea unui popor este un fapt remarcabil. In cazul poporului roman este evident ca pana acum nu s-a analizat deloc rolul „micii glaciatiuni europene”, care a favorizat in mod clar modul de viata al stramosilor romanilor, a caror supravietuire nu era legata in mod exclusiv de cultura cerealelor ca la popoarele de campie (de remarcat ca in timpul micii glaciuni din secolele 13-18 a existat o foamete generalizata in Europa, intrucat cerealele nu mai cresteau).
El si-a justificat in Franta faptul ca a fost atras de ideologiile de dreapta prin spaima lui fatza de „jandarmul ungur”. Cioran si-a exprimat aceasta atitudine mai ales in discutiile lui cu varfurile emigratiei maghiare.
Am spus ca a sarit peste cal: intr-adevar Cioran nu a mai vrut sa se identifice drept roman si nu a mai vrut sa vorbeasca vreodata limba lui natala. Totusi natura insasi si-a cam batut joc de noua lui identitate: fiind bolnav la pat de Alzheimer inainte de a muri, „cel mai vestit stilist al limbii franceze in secolul al 20-lea” s-a trezit ca nu mai poate vorbi cu medicii in franceza, ci numai in romaneste, spre frustrarea medicilor francezi care nu-l intelegeau.
László Kövér a revenit în Transilvania. De astă dată nu în calitate de preşedinte al Parlamentului Ungariei, ci ca…preşedinte onorific al Partidului Civic Maghiar din România, pentru care va face campanie electorală în mai multe localităţi.
Emil Cioran despre unguri : „Nãscut dincolo de Carpati, nu puteati sã cunoasteti jandarmul ungur, groaza copilãriei mele transilvane. Atunci cînd zãream unul, eram cuprins de panicã si o rupeam la fugã: era strãinul, dusmanul: a urî însemna a-l urî. Din cauza lui îi detestam pe toti ungurii cu o patimã într-adevãr maghiarã. Asta înseamnã cã mã interesau. Apoi, circumstantele schimbîndu-se, nu mai aveam motive sã-i urãsc. Mult timp încã, nu puteam totusi sã-mi imaginez un opresor fãrã sã le evoc defectele si avantajele. Cine se revoltã, cine se rãscoalã? Rareori sclavul, dar apropape întotdeauna asupritorul devenit sclav. Ungurii cunosc îndeaproape tirania, fiindcã au practicat-o cu o competentã incomparabilã: minoritãtile vechii monarhii ar putea sã depunã mãrturie în acest sens.
Militianul comunist devenit peste noapte „democrat” si „bodyguard” al unor „persoane importante” (pe care le simpatiza, chiar daca erau evrei… fiindca el, Doamne fereste, numai antisemit nu este! – adica un fel de agent 000 de la Bolintinu’ din Vale) si-a facut studiile fie la Stefan Gheorghiu, fie la crasma de pe colt.
Altfel, ar renunta sa recite ca un papagal putin la minte citate ale unora „mari”. Ceea ce nu pare sa stie agentul nostru 000 de la Bolintinu’ din vale este ca Cioran a facut aceste afirmatii (si altele la fel de discutabile) in perioada sa filo-legionara. Derapaj de care s-a dezis ulterior. Agentul nostru „000” nu intelege deasemenea ca o afirmatie fie ea facuta de un „om mare” precum Cioran trebuie interpretata in contextul in care a fost facut. Ei, si acest context s-a schimbat radical in ultimii 70 de ani… Ma rog, minte de militian, ce mai ramane de spus?
Fiind un miliţian ignorant, comunist, căruia nu i se permite a se reproduce cu propriile idei, vă voi etala gândirea altora pe care o supun analizei unor oameni democraţi, cu doctorate şi deschidere mondială. Vă rog, nu staţi deoparete ! Citez :„Din punctul de vedere al hegemoniei rasei maghiare… acela este un bun patriot, care vrea sa rezolve favorabil chestiunea alcatuirii statului national maghiar unitar si care aproba politica nationala maghiara exclusivista, sovinista, opusa tendintelor cosmopolite, favorabile pentru nationalitati.” (p.35).
„Fara sovinism va fi imposibil sa ne cream statul national maghiar unitar. Daca vrem sa fim maghiari si daca vrem sa ne intemeiem pe acest pamânt statul national maghiar unitar – noi trebuie sa fim sovinisti (p. 212). Sovinismul fiind acea idee in care este vorba de interesele noastre nationale. Recunoastem ca suntem sovinisti; recunoastem ca sovinismul nostru nu este de data recenta, dar avem curajul sa afirmam ca daca am reusit sa aducem servicii patriei, radacinile acestora erau infipte in sovinismul nostru.” (p. 213) etc.……….” …………..
Intrebare : se continua implementarea tezei ?
Uite ! Sunt uituc. Citatul apartine lui Banffy Ferec in lucrerea Natiunea maghiara, aparuta in anul 1903, pe cand era primministru.
Miliatianul securist ignorant a facut un salt urias de la tapsanului colectivei unde mana Joiana in copilarie al Google, unde cauta citate ca sa-si „argumenteze” antisemitismul si xenofobia. Om e prea ingust la minte sa inteleaga ca exista contexte si ca lucrurile se mai si schimba in 100 de ani. Dar ca orice ultra-nationalist (fosta sluga a regimului comunist) este paranoic.
Păcat că nu mă auzi cu râd ! Intr-adevăr, trăieşti în alte sfere, plutitoare !
Penibilitatea este o formă de ripostă, iar, repetarea ei „legitimează” democraţia !
Uite o cercetarea de a ungurilor, din 2oo6 ! Ce scriu ziarele :”Majoritatea ungurilor sunt xenofobi, dar nu vor sa recunoasca acest lucru, relateaza France Presse, citand rezultatele ultimului sondaj realizat de Institutul de cercetari sociale Tarki, publicat in 2006 la Budapesta.
„Un sfert din populatia tarii, 24%, este xenofoba, respingand prezenta oricarui imigrant in Ungaria”, relateaza Nepszabadsag, care adauga ca doar 6% din unguri sunt favorabili imigrantilor, in timp ce 70% sunt nehotarati.Din acesti „nedecisi” insa, s-a dovedit, conform sondajului, ca 83% dintre ei nu vor sa vada arabi in Ungaria, 75% chinezi, rusi si tigani, iar 66% resping categoric prezenta romanilor.” …………
Si ce-i cu asta? Citati sondaje similare si de la romani, vedeti care e atitudinea lor fata de minoritati ca romii, evreii sau homosexualii. Citati sondaje similare din Republica Moldova sau Serbia sau Grecia. Cumva aveti impresia ca romanii stau mai bine la acest capitol? Cel mai bine de fapt recititi-va postarile de aici ca sa realizati ce ipocrit sunteti.
Iata ca mai aflam ceva despre stimabilul nostru militian-securist scolit la … sedinte de partid. Pe langa multe altele, este si oleaca analfabet…Ce inseamna in limba romana domnule sfertodoct „Penibilitate”? Nimic. Penibilul inseamna insa ceva. Inseamna un militian sfertodoct pe nume Borsanu care… scrie comentarii ca sa il bage in seama „colegii” de serviciu secret de la bodega de pe colt… Na ca facuram si o lectie de limba romana cu prostii nostri cei multi si insensibili la durere…