Scriam săptămâna trecută în articolul Mai e vreo speranță pentru Republica Moldova? (http://www.acum.tv/articol/42105/):
Pe măsură ce trece timpul nu văd nicio ameliorare a modului în care se vorbește limba română în Republica Moldova. Același jargon imbosibil, împănat la fiecare frază de calcuri rusești, de pildă afișul văzut de mine în piața centrală din Chișinău “Trebuie realizator” adică “Angajăm vănzător” sau o reclamă la apă minerală “A bea de-a trăi” adică “Bei ca să trăiești”. Ceea ce este deprimant e faptul că nu doar oamenii în vârstă sunt afectați de această influență malefică a limbii ruse asupra limbii române, ci și cei tineri, chiar și jurnaliștii.
Un cititor din România a trimis următorul comentariu:
O limba este, asa cum stim, un organism viu. Ea se dezvolta si evolueaza prin vorbitorii ei. Exprimari noi apar in fiecare zi, unele din ele se incetatenesc in timp, urmand ca, la un moment dat, sa devina forme corecte. Limba vulgara de azi este, asadar, limba literara de maine.Sunt multe lucruri in neregula cu Moldova, dar limba vorbita de oamenii de rand, in Moldova sau aiurea, este strict treaba vorbitorilor.
Fiindu-mi clar că acest cititor nu înțelege care este situația reală a limbii române din Republica Moldova, i-am recomandat (și de fapt tuturor) două lecturi :
Articolul Angelei Aramă: Daţi să vorbim pe româneşte! – despre calcurile rusești de limbă, http://www.acum.tv/articol/10584/ și Dicționarul greșelilor de limbă, de Valentin Guțu, Editura Arc, Chișinău, 1999.
Pentru cei care nu au posibilitatea sau timpul să citească aceste două materiale, dau în continuare o scurtă listă de exemple de calcuri rusești uzuale în limba română folosită în Republica Moldova (în stânga expresia în “moldovenește”, în dreapta “traducerea” în română.
Necătând la Neținând cont de faptul
Colaboratori ai organelor de interne Angajați ai ministerului de interne
Așa sau altfel Într-un fel sau altul
Dar până ce Nu s-a mai produs
Se trage la sine (ușa) Trageți
Alegerile au avut loc Scrutinul este valabil
E la recepție E la telefon
Mă stărui Mă străduiesc
Același Însuși
Iată cum Asta este
Merge vorba Se spune
Cum nu Oricum
Nu s-a primit Nu a fost acceptat, adoptat
Un întreg și șaizeci de sutimi Unu virgulă șase
Și lista continuă. Ceea ce aș dori să se înțeleagă este că nu e vorba de regionalisme sau arhaisme, ci de traduceri mot-a-mot din limba rusă, așa cum și în România se folosesc calcuri din engleză de tip a aplica (to apply), locație (location), am agreat (we agreed), etc.
Sunt expresii pentru care există un echivalent correct în limba română și de aceea ele nu trebuie folosite.
Această tendință a început acum 200 de ani odată cu anexarea estului Modovei și numirea ei Basarabia de către Imperiul Țarist și a continuat, după un scurt intermezzo (1918 – 1940 și 1941 – 1944) în 1940 și 1944, odată cu apariția Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Ea face parte dintr-un proces de deznaționalizare și chiar dacă Republica Moldova a devenit independentă în 1991, asaltul limbii ruse asupra limbii române continuă neabătut.
Folosirea acestui jargon moldo-rusesc are efecte nocive nu doar privind corectitudinea limbii, ci și asupra modului de gândire. Este în fapt o rezultantă a așa-numitului “sindrom Stockholm” – în cazul de față victima fiind vorbitorul de limbă română din Republica Moldova căruia i se crează o dependență de “răpitor” (fost Imperiul Țarist, fosta URSS, actualmente Rusia).
Cunoașterea și vorbirea corectă a limbii române (ca de altfel și a limbii ruse) este foarte importantă în Republica Moldova, iar perpetuarea modului actual în care este folosită de majoritatea românofonilor poate fi echivalată cu un cancer care o distruge.
PS Sunt binevenite și alte exemple de calcuri rusești din partea cititorilor.
Aceste contructii lingvistice, oricat de barbare ni se par, reprezinta expresia unor vorbitori de limba romana dintr-un spatiu politico-geografic distinct, supus unor influente diferite. Procesul acesta, prin care limba se schimba, nu poate fi oprit nicaieri in lume. Nici o (sic!) academie si nici un (sic!) abecedar nu pot sa schimbe cursul natural al limbii; pot cel mult sa certifice schimbarile operate de vorbitori, dupa multi ani in care formele „incorecte” au fost folosite pe scara larga.
Dumneavoastra militati impotriva folosirii unor forme care si mie, ca vorbitor nativ de limba romana din Romania mi se par bizare, ca sa nu mai spun profund incorecte. Dar corectitudinea in limba este relativa atunci cand vine vorba de limba vulgara, cea vorbita de cei multi, cu atat mai mult cand discutam despre vorbitorii din alta tara.
Domnule Cristea, realitatea din Republica Moldova vă este profund străină, ca de altfel majorității populației din România. Faptul că aprobați în mod tacit procesul de bastardizare a limbii la est de Prut vă face, de facto, un complice al ocupanților care, iată, domină aceste meleaguri de 200 de ani (28 mai 1812).
Da, cu siguranta in RM limba romana este foarte influentata de limba rusa si inluenta culturii rusesti. Dar asta depinde mult si de educatia persoanelor. EU acolo m-am nascut si am fost puternic influentat de aceleasi lucruri ca si ceilalti dar uite incerc sa vorbesc cat mai corect posibil in limita propriilor cunostinte limba mea. Totusi ar trebui sa va uitati un pic si in „propria curte” caci ati pomenit un exemplu similar referitor la limba engleza. Daca ati cutreiera un pic comunitatile virtuale mai ales, ati vedea cat de mult unii romani folosesc engleza, unii ajungand chiar sa vorbeasca DOAR engleza. Si stiti de ce? Ca li se pare mai „cool” si fiindca limba romana pentru ei suna prost cica… In RM noi am avut cel putin motive istorice si culturale fortate care ne-au adus la folosirea intensiva a limbii ruse. Si asta e oricum ceva partial, inca n-am vazut moldoveni vorbitori de romana care sa vorbeasca DOAR rusa ca le-ar parea mai frumoasa si sa zica ca propria limba le suna prost. Daca v-ati informa un pic ati vedea ca aceasta problema e destul de raspandita in Romania, desi aparent n-ati fost anexati sau cuceriti de vreo tara vorbitoare de limba engleza.
N-am spus ca dezaprob, dar nici ca aprob. Doar am constatat.
Oricum, daca as avea o parere, ea n-ar conta. Asa cum am mai spus, acest proces de transformare a limbii se desfasoara independent de vointa mea sau a dumneavoastra.
Dar ce fcem cu acei ce deşi vorbesc corect româneşte,nu simt româneşte,adică au mai degrabă o atitudine a străinilor faţă de români?
Între asemenea tipi,(ce vorbesc corect româneşte,dar au a atitudine faţă de români precum o au străinii faţă de poporul nostru) şi acei ce mai puţin corect vorbesc şi scriu româneşte,dar sunt capabili de a jertfi mult din interesele personale pentru afirmarea,propăşirea neamului românesc,eu personal îi aleg anume pe ei,pe patrioţii românilor,mai puţin dînd importanţă corectitudinii exprimării şi scrierii în româneşte.
După mine,mai degrabă ca criteriu de apreciere,este, sau nu, un bun român, pot servi faptele şi jertfa în deprimentul chear a intereselor personale pentru neamul românesc,mai puţin corectitudinea exprimării şi scrierii în l.română.
Dar până ce Nu s-a mai produs
Se trage la sine (ușa) Trageți
Alegerile au avut loc Scrutinul este valabil
In primul rand exemplele de mai sus dovedesc o incercare de „traducere” complet nefericita !
De unde pana unde „dar pana ce ” se poate traduce „nu s-a mai produs”, cand el tine locul lui
„pana cand” si este corect .
Al doilea exemplu
” se trage la sine” (opusul lui „impinge spre inafara”) are darul de a nu folosi acel „Trage”, care poate avea niste conotatii cel putin nefiresti pentru cineva inarmat !
Al treilea exemplu :
” Alegerile au avut loc”, nu inseamna deloc, dar chiar deloc ,ca „Scrutinul este valabil”
( poate te-ai gandit la ultimele alegeri din Romania !), ci ilustreaza „ceva care s-a petrecut” !
Ca sa nu mai vorbim de „cum nu”, care nu inseamna „oricum”, ci ” nici cum” !
„Merge vorba” cum ar suna in rusa? „Merge vorba prin targ.”-mi se pare ca suna foarte romaneste.
Ar fi că „merge vorba” vine de la traducerea din rusă a expresiei „речь идет”
Cu ajutorul fostului meu coleg de la BBC, iată originalul rusesc al calcurilor de limbă enumerate mai sus:
1. несмотря на – Necătând la
2. Сотрудники органов правопорядка – Colaboratori ai organelor de interne
3. так или иначе – Așa sau altfel
4. а пока – Dar până ce
5. На себя – Se trage la sine (ușa)
6. Выборы состоялись – Alegerile au avut loc
7. На связи – E la recepție
8. Постараюсь – Mă stărui
9. Singur cu sens de tu însuţi – сам – Același
10. Вот как – Iată cum
11. Речь идет о да – Merge vorba
12. Не получилось – Nu s-a primit
13. Одна целая и шесть сотых – Un întreg și șaizeci de sutimi
1. несмотря на – Necătând la
Inseamna „nu priveste” la, spre
5. На себя – Se trage la sine (ușa)
Gresit !
Inseamna ” pentru/spre tine”
In ce priveste alegerile am avut dreptate !
O situatie similara am intilnit-o in Québec, unde franceza a fost laminata de anglofonia din vecini. Acolo, la „Merci!” se raspunde „Bienvenue!”. Si cred ca asa se intimpla peste tot unde un „frate mai mare” vorbeste mai „tare” ca tine! Reintorcindu-ne la moldovenii nostri, dati o tura pe la:
http://www.culmeaprostiei.ro/prostii-inspirate-de-la-vecini/dicionar-moldovenesc-roman.html/pareri-56/
sa vedeti acolo splendoare de expresii!
Bienvenue!
Mihai
Am auzit ca la mouse, un cuvant prost adaptat si in romaneste, se zice ,,guzgan” in moldoveneste. Sau poate numai ca merge vorba.
Stau de multa vreme in Suedia si inteleg perfect din viata de zi cum apare un calc. E o boala molipsitoare si cronica dar de care trebuie sa te tratezi toata viata.
Din pacate, linkul catre articolul scris de Angela Arama nu merge!
Acesta este linkul functional http://www.acum.tv/articol/10584/
Am inteles de ce nu merge: vedeti ca in cod este trecut de doua ori „articol” http://www.acum.tv/articol/articol/10584/
Petru, multumesc pentru aricolele postate.Citesc cu placere, chiar de placeri in ele nu prea sunt. Adevarul e spus cu numele lui, prin argumente. Subiectele abordate sunt interesante. Ar fi bine mai multi sa citeasca. Atacurile si ne multumirile sunt binevenite. In ele se ascund subiecte noi pentru discutii, este un test de a determina cine suntem, cum gandim si incotro ne ducem.Cu consideratie.