caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Mai e vreo speranță pentru Republica Moldova?

de (20-11-2011)
9 ecouri

Piața Marii Adunări Naționale - centrul capitalei Republicii Moldova

Chișinău, începutul lui noiembrie. Sunt ultimele zile ale unei toamne blânde, înaintea venirii iernii, aspră și mohorâtă pe aceste meleaguri.

În Capitala Republicii Moldova parcă s-a schimbat ceva de la ultima mea vizită, în luna februarie a acestui an: pe șantierele de construcții este activitate – se finisează blocuri de locuințe sau imobile de birouri.

E cumva un semn că economia dă semne de revigorare, chiar și în acest climat internațional lugubru? Greu de spus.

Vorbesc cu mai multe persoane care au rude la lucru peste hotare: în Grecia, în Portugalia, în Italia. Deocamdată rudele nu și-au pierdut slujba acolo, dar unii au probleme cu prelungirea permisului de ședere.

O colegă de la RFI – Radio France Internationale – realizează un documentar despre copiii cu părinți plecați la muncă peste hotare și întâmplător de întâlnim la Chișinău. Este impresionată de maturitatea copiilor pe care i-a intervievat.

Și asta arată încă o dată dependența Republicii Moldova de exterior – fie că e vorba de banii trimiși acasă de cei care lucrează peste hotare, fie de ajutoare de la organizații sau instituții din străinătate.

De pildă, așa numita “societate civilă” – predominant organizații non-guvernamentale, dependente în multe cazuri 100% de finanțare externă. Adeseori întâlnești în aceste organizații tineri extrem de educați, fluenți în mai multe limbi străine, competenți și bine intenționați, dar al căror impact asupra societății este extrem de limitat. Și asta pentru că societatea în ansamblul ei este complet dezarticulată, împărțită într-un mediu rural în care mai găsești doar bătrâni și copii, trăind uneori o existență de secol XIX și un oraș hipertrofiat – Chișinăul – care în multe privințe e complet rupt de restul Republicii Moldova.

Cei mai buni tineri au plecat, pleacă sau visează să plece în străinătate, iar rezervorul de talente și valori nu e fără fund într-o țară cu o populație de abia 3,5 milioane de locuitori.

Și pentru că tot am amintit de populație, într-o țară așa de mică elita, atâta cât există,  fiind și ea mică, este confruntată cu fenomenul provincialismului și al sufocării într-un spațiu extrem de strâmt. Toată lumea se cunoaște cu toată lumea și e greu să existe o veritabilă emulație, mai ales în domeniul mass mediei.

Și pentru că am ajuns la acest capitol, am să remarc lipsa aproape totală a unei mass medii credibile și asta în primul rând datorită factorului economic. Dimensiunea pieței face ca mass media să fie dominată de interesele economice, ceea ce limitează drastic veritabila libertate de exprimare  și mai ales calitatea presei. Bunăoară, canalul TV Prime, proprietatea magnatului prim-vicepreședinte al Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, văzut de mulți aici ca un canal personal.

Am avut ocazia să simt pe pielea mea “libertatea” presei de la Chișinău, când propunerea unui editor de a fi invitat la un talk-show a fost respinsă de directorul canalului respectiv, cu justificarea că sunt “român”, de fapt cetățean român și că se poate interpreta, nu e momentul, etc…

Pe măsură ce trece timpul nu văd nicio ameliorare a modului în care se vorbește limba română în Republica Moldova. Același jargon imbosibil, împănat la fiecare frază de calcuri rusești, de pildă afișul văzut de mine în  piața centrală din Chișinău “Trebuie realizator” adică “Angajăm vănzător” sau o reclamă la apă minerală “A bea de-a trăi” adică “Bei ca să trăiești”. Ceea ce este deprimant e faptul că nu doar oamenii în vârstă sunt afectați de această influență malefică a limbii ruse asupra limbii române, ci și cei tineri, chiar și jurnaliștii.

Și cum să nu fie, dacă, atunci când deschizi televizorul, ai câteva canale în limba română și apoi zeci de canale în limba rusă sau dublate în limba rusă, iar publicațiile de limbă română au tiraj derizoriu, în lipsă de cititori.

Am să mă opresc aici, nu înainte de a constata că la întrebarea “Se poate mai rău?”, de fiecare dată răspunsul, atunci când revin la Chișinău este “Da”, mai ales în condițiile în care șansele de aderare la Uniunea Europeană au devenit iluzorii. Și observați că n-am spus un cuvânt despre viața politică de aici…

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Tiberiu Cristea: (21-11-2011 la 11:09)

    Fara a ma lega de restul articolului, dati-mi, va rog, voie sa spun doua cuvinte despre limba. O limba este, asa cum stim, un organism viu. Ea se dezvolta si evolueaza prin vorbitorii ei. Exprimari noi apar in fiecare zi, unele din ele se incetatenesc in timp, urmand ca, la un moment dat, sa devina forme corecte. Limba vulgara de azi este, asadar, limba literara de maine.

    Sunt multe lucruri in neregula cu Moldova, dar limba vorbita de oamenii de rand, in Moldova sau aiurea, este strict treaba vorbitorilor.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 3 Nu-mi place 3

  • Manole Spas: (21-11-2011 la 11:52)

    Desi nu stiu nimic (sau stiu totul mai prost decît oricine), ma voi obraznici sa exprim o parere, ca simplu cetatean ce profita (nerusinat) de bruma de democratie ce mai este. Problema cu calcurile rusesti pe care si eu am remarcat-o, îsi are echivalentul dicolo de Prut, mai ales în orase si în limba ziaristilor, cu romengleza (limba plina de cuvinte englezesti de azi : daca si predecesorii nostri ar fi procedat la fel, n-am scrie azi parbrizul, chiulasa, soseaua sau picamarul, ci pare-brize-ul, culasse-a, chaussee-a sau pick-hammer-ul). Cred deci ca este o problema mai generala a „limbii nostre cea frumoase” care în 20 de ani si-a pierdut prestigiul în proprii nostri ochi si pe care o vorbim si scriem doar fiindca este oficiala si fiindca nu suntem suficient de fluenti în alte limbi. Intrebarea este : de ce ? Cred ca asta exprima starea întregii societati românesti de pe ambele maluri ale Prutului (stare care, de altfel, a împiedicat Unirea cand se mai putea). Solutii exista (tinerii prea putin influenti din ONG-uri sunt o speranta), vointa de a le concretiza, însa…
    Dar ma opresc aici, ca si asa ma astept la reactii suparate ale celor care stiu, si n-asi vrea sa ma simt vinovat de vre-un infarct…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (21-11-2011 la 11:57)

    Pentru evitarea practicării sportului național românesc – vorbitul după ureche – recomand lectura acestui articol al Angelei Aramă: Daţi să vorbim pe româneşte! – despre calcurile rusești de limbă, http://www.acum.tv/articol/10584/

    Și ca să înțelegeți exact despre ce e vorba, mai recomand și Dicționarul greșelilor de limbă, de Valentin Guțu, Editura Arc, Chișinău, 1999.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Codrin Mihaescu: (21-11-2011 la 12:07)

    Domnu Clej, mi se pare tare amuzant articolul dumneavoastra dintr-un singur considerent: amintiti numai de un singur post massmedia PrimeTV al magnatului Vlad Plahotniuc si vorbiti in acelasi timp de toata „mass media dominată de interesele economice”.

    Ce-ar fi daca ati dedica urmatorul articol canalului JurnalTV, altul la PublikaTV siteurilor acestora, precum si la unimedia si cui ii fac pe plac aceste instrumente de manipulare. Cata influienta are Prime in tara si cat au celelalte impreuna si ale cui interese economico-politice reprezinta.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Petru Clej: (21-11-2011 la 13:22)

    Domnule Codrin Mihăescu, nu ştiu ce vă amuză la acest articol, ar trebui mai degrabă să vă întristeze. Nu am atins decât tangențial problema mass-mediei, dar i-am menționat prostul Prime și pe Vladimir Plahotniuc din două motive:

    1) Comparați vă rog audiența Prime cu cea a Jurnal TV și Publika TV (dacă vreți luați-le împreună) și vedeți la ce rezultat ajungeți.

    2) Spre deosebire de patronii celor două posturi menționate, Vladimir Plahotniuc deține (și) o funcție publică și dacă în fiecare zi la știri apare pe primul loc prim-vicepreședintele parlamentului, urmat de președintele aceluiași parlament (și aceluiași partid) și apoi din nou domnul Plahotniuc, acest lucru se cheamă „conflict de interese” – o noțiune mai dificil de înțeles într-o țară cu un grad cam redus de alfabetizare politică și democratică în general cum este Republica Moldova.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Romanca: (21-11-2011 la 14:34)

    Petru Clej vorbeste adevarul. Nu ne place si reactionam cum suntem obisnuiti, prin suparare. Sustin cele spuse de Manole Spas, ne-au influientat rusii si consecintele sunt evidente. Acum suntem influientati de frantuzisme si englezisme, nu mai vorbesc de arta muzicala, cantecele populare care au devenit straine. Muzica usoara e cea din strainatate. Savantii cei mai buni sunt in alte tari. Si daca e sa continui, nu avem nimic bun.Oricum, limba romana se vorbeste mult mai bine in Republica Moldova, daca comparam cum se vorbea in 1990.Sa nu ne fie frica sa spunem adevarul, sa fim receptivi si nu razbunatori. . Suntem un popor si e bine sa ne unim prin sugestii, propuneri , fapte concrete ce si cum sa facem, sa sa pastram ce am mostenit si sa transmitem mostenitorilor valorile prin tot ce ne apartine ca romani.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Patriciu: (21-11-2011 la 17:29)

    Soluţia:Încetinirea starii de lucruri prin care se ajunge din rău în mai rău în Basarabia, este posibilă doar prin a urgentarea procesului de restabilire a suveranităţii statului român asupra teritoriilor sle istorice de la est de Prut.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (22-11-2011 la 03:32)

    „Patriciu” alias Anatol Marin nu știe că se poate doar urgenta un proces care există, or „restabilire a suveranităţii statului român asupra teritoriilor sle istorice de la est de Prut.” există doar în mintea lui.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (22-11-2011 la 03:33)

    „Patriciu” alias Anatol Marin nu știe că se poate doar urgenta un proces care există, or „restabilirea suveranităţii statului român asupra teritoriilor sale istorice de la est de Prut.” există doar în mintea lui.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.150.24