ACUM.TV

Cititorii revistei Acum au avut prilejul să viziteze “Patrimoniul Românesc UNESCO” prin intermediul unui proiect fotografic inedit (http://www.acum.tv/articol/16340/). Cum s-a născut acestă idee ? Ce anume te-a motivat să întreţii viu timp de 3 ani efortul ?

Auzisem de monumentele protejate la un moment dat prin 2005 şi am fost curios de ce le consideră UNESCO atât de valoroase. Am căutat imagini cu ele, dar n-am prea găsit. Foarte puţine realizate de profesionişti, majoritatea făcute de turişti şi toate împrăştiate în cele patru colţuri ale internetului. Am ajuns şi pe site-ul oficial al Patrimoniului Mondial UNESCO şi am rămas surprins văzând că nici ei nu prea au poze. După ce mi-a trecut surprinderea am hotărât să mă apuc de treabă.

Efortul a fost întreţinul destul de simplu, din pasiune pentru fotografie şi din dorinţa de a călători şi a-mi cunoaşte ţara.  Dacă n-aş fi avut pauze impuse de lipsa de bani proiectul ar fi fost mult mai bogat în calitate şi cantitate. Practic a fost doar un efort financiar pentru că făceam exact ceea ce-mi plăcea, iar fiecare excursie era un motiv de bucurie. Singura părere de rău a fost că n-am reuşit să o iau şi pe soţia mea în multe din ieşirile mele.  De cele mai multe ori dormeam în maşina proprie sau umblam foarte mult pe jos, ori stăteam ore în şir nemişcat în zăpadă ceea ce nu prea e distractiv pentru alţii…

Pe vremea aceea nu mă consideram fotograf profesionist deşi fusesem angajat ca fotograf pe vase de croazieră.

Când şi cum s-a ivit în viaţa ta pasiunea pentru arta fotografică ?

Până în 1998 nu ţin minte să fi făcut vreo poză. Atunci am plecat pe un vas de croazieră şi am vrut să le arăt prietenilor şi familiei locurile pe care le vizitasem. Aşa am început să fac poze.

Îţi mai aminteşti primul tău aparat de fotografiat şi care au fost subiectele preferate de tine atunci ?  Doreşti să ne împărtăşeşti o impresie legată de începuturile tale fotografice ?

Primul aparat foto a fost un Vivitar compact de plastic împrumutat de la un prieten.Am început să pozez insulele exotice – pe vremea aceea – din Caraibe. Şi  eu în mijlocul lor. Primul proiect menit să-mi îmbunătăţească stilul a fost încercarea de a copia diferitele vederi cumpărate din zonele turistice.  Frustrantă misiune, dar plină de învăţăminte!

În România a existat o anumită persoană care să-ţi îndrume paşii în ceea ce va deveni o viitoare carieră ?

Între 2003 şi 2008 nu am încercat să mă afirm ca fotograf sau ca orice altceva. Am încercat să plec din România, iar toate eforturile mi-au fost îndreptate în acea direcţie. Făceam doar poze la nunţile prietenilor şi în rest mă ocupam de fotografia de natură şi de călătorie.

În 2007 şi 2008 am primit graţie generozităţii bunului  meu prieten Laviniu Lazăr (talentat videograf  http://laviniulazar.com/) câteva angajamente „oficiale”la nunţi.

De trei ani locuieşti alături de soţia ta Ioana în Edmonton. În luna ianuarie a acestui an ai primit  premiul  WeddingWire Bride’s Choice Awards™ 2011 pentru fotografie. Care sunt criteriile şi cum se face selecţia pentru decernarea acestui premiu ? Cum ai reuşit să te afirmi şi să devii apreciat fiind plasat printre primii cinci fotografi specializaţi în nunţi din cadrul reţelei canadiene Wedding Wire, lider naţional în domeniu ?

Treaba cu WeddingWire Bride’s Choice Awards™ 2011  nu e chiar aşa de extrordinară precum pare . Am fost plasat în primii 5% din totalul fotografilor de nunţi din Canada care au un cont pe WeddingWire. Nu-i ca şi cum aş fi între primii 5 fotografi la nivel naţional. WeddingWire ia în considerare numărul şi calitatea recenziilor făcute de clienţi.

Pornind de la fotografia de nuntă, cât de mult te implici în mediul subiectului ? În acea “…poveste extraordinară. Povestea ta” precum atât de inspirat afirmi ?

Mă implic cât de mult pot, cât de mult mă lasă clienţii să mă implic.

M-am specializat pe nunţi cu caracter indian. Vorbim de o cultură foarte diferită de cea europeană sau de oricare alta. După 2 ani de la prima nuntă indiană încă tot încerc să înţeleg tradiţiile şi caracteristicile culturale ce vin din subcontinent.În plus este vorba de 3 religii distincte: hinduism, sikhism şi islamism cu o istorie mai mult sau mai puţin zbuciumată a relaţiei dintre ele.

Să revin la implicare: încerc să aflu cât mai multe despre clienţi şi să mă apropii de ei, să ne împrietenim în scopul evident de a fi cât mai confortabili unii cu alţii şi a obţine rezultatele cele mai bune.

Cât de mult te influenţează opiniile viitorilor miri în procesul fotografic ?  Cum îţi pregăteşti sesiunea fotografică,  te întreb  deoarece în fotografiile tale totul pare a decurge spontan, te contopeşti cu nuntaşii surprinzând remarcabil originalitatea şi culoarea la nivelul de confluenţă dintre sacru şi profan.

Opiniile clienţilor sunt foarte importante. Îmi încurajez mirii tot timpul să spună ce-şi doresc şi ce gândesc. Pentru o sesiune foto sunt cheltuite multe resurse. Mai ales pentru cele petrecute în natură sau în clădiri publice cum ar fi un muzeu, stadion sau hotel, cu atât mai mult dacă n-am mai folosit acea locaţie şi îmi este necunoscută. Un prim pas este stabilirea locului ideal adaptat gustului clienţilor, iar apoi de multe ori mă duc singur sau împreună cu ei să cercetăm zona şi să vedem ce şi cum se poate folosi….

…Iar în ziua planificată plouă şi improvizăm! E frustrant, dar s-a întâmplat de multe ori!

În obiectivul tău se regăsesc atât vibraţiile îndrăgostiţilor cât şi primele zâmbete ale nou născuţilor. Ai reuşit să surprinzi omul şi orizontul său lăuntric indiferent de confesiunea religioasă şi de meridianul geografic. Eşti de părere că fotografia poate deveni un imbold de a căuta fericirea şi mulţumirea de sine în lucruri simple ? Dacă ar trebui să alegi un unic subiect pe care să-l fotografiezi de acum înainte la ce te-ai opri  ?

Fotografia pentru mine încă este o mare pasiune şi sper că aşa va rămâne mereu! Altfel nu aş putea face ceea ce fac.  Banii sunt bineveniţi şi necesari , dar nu constituie motivaţia cea mai puternică.

În acest moment stilul meu preferat este foto- jurnalismul de călătorie, iar dacă mi-aş permite aş lua toate meridianele planetei la pas şi aş documenta tot ce-mi iese în cale.

Menţii într-un mod original şi interactiv dialogul cu vizitatorii blog-ului tău oferind libertate acestora de a cutreiera printr-o galerie fotografică efervescentă care alătură peisaje de vis imortalizate în diverse colţuri ale lumii.

Unde ţi-ar place să revii ?

Mi-ar place să revin peste tot! Nu glumesc! Dar şansele sunt foarte mici ca acest lucru să se întâmple deoarece sunt atâtea alte locuri în care încă n-am ajuns, iar ele au prioritate.

Proiecte în curs de desfăşurare ? Planuri de viitor ?

Aş vrea să dedic mai mult timp fotografiei de călătorie şi să creez nişte albume cu adevărat extraordinare.

Îţi mulţumesc în numele cititorilor şi colaboratorilor revistei Acum pentru că ai acceptat să ne oferi un popas fotografic plin de frumuseţe şi optimism. Sperăm să te revedem cât mai des în paginile revistei Acum.  Succes şi împliniri sufleteşti !

Vă mulţumesc din suflet pentru oportunitatea de a răspunde la întrebări şi sper că cititorii dvs. să fie interesaţi de a-mi vizita blogul (http://cosminfoto.blogspot.com/).

Promit că pozele mele sunt mult mai puţin plictisitoare decât cuvintele…

Acest articol a fost publicat duminică, 25 septembrie 2011 la rubrica Ei vor face o diferenta.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.