Politicul moldovenesc a întâmpinat cu o doză exagerată de extaz faptul că legislativul european a înserat în moţiunea sa de rezoluţie privind negocierea Acordului de Asociere moldo-comunitar menţiunea despre “perspectiva europeană” a R.Moldova. Jonglând cu formule diplomatice, eurodeputatul britanic, Graham Watson, responsabil de pregătirea acestei propuneri, a înсercat să sensibilizeze factorii de decizie europeni asupra rolului stimulator pe care îl poate oferi promiterea unui “viitor european” în UE pentru a angaja R. Moldova în realizarea reformelor structurale. Ancorarea acestei prevederi nu este deloc întâmplătoare, având ca scop impulsionarea reformelor atât la nivel instituţional, dar şi atragerea unui sprijin mai mare din partea societăţii reticente, rezervate sau conservator-paternaliste.
Pe de o parte, documentul adoptat ieri (15 septembrie 2011) de Parlamentul European are un caracter strict de recomandare, însă el cuprinde o menţiunea solicitată insistent şi consecvent, din 2009 încoace, de reprezentaţii coaliţiei de guvernare de la Chişinău, intenţionaţi să cimenteze cât mai repede perspectiva europeană în viitorul Acord de Asociere cu UE. Dar ambiguitatea formulării este prea mare [1] pentru a căpăta un spaţiu de manevră potrivit revendicării unei perspective europene precise şi ireversibile din partea Bruxellului şi a statelor membre. Se pare că întâmpinând dificultăţi cu încadrarea în termenii privind liberalizarea vizelor cu UE, promisă populaţiei pentru finele lui 2011 sau 2012, actuala conducere vrea să distragă atenţia publică folosind vagile perspective europene invocate în propunerea votată de parlamentarii europeni.
Presa s-a lăsat dusă de nas în mediatizarea acestui eveniment, acţionând împreună cu autorităţile la manipularea opiniei publice, informată eronat despre ceea ce stă în spatele aşa- numitei “perspective europene”, prescrisă într-o manieră seacă şi stângace, cel mai degrabă sub influenţa puternicii Preşedinţii poloneze a UE, care doreşte să demonstreze cel puţin un caz de succes în Parteneriatul Estic. Intenţia Poloniei rezultă din faptul că dimensiunea estică a vecinităţii europene a fost proiectată şi promovată asiduu, împreună cu Suedia, în 2008-2009.
La discreţia surselor media, propunerea Parlamentului European a fost prezentată în lumina uneia din cele mai confuze prevederi din întregul document, lăsând în umbră numeroasele condiţii cerute de europeni pentru a face posibilă o apropiere reală şi palpabilă a Moldovei de Uniunea Europeană. Această atitudine faţă de dialogul moldo-comunitar, din partea mass-media şi a autorităţiolor, pe de altă parte, poate crea discrepanţe între aşteptările pro-europene mari ale populaţiei şi capacităţile obiective ale guvernanţilor de a transpune în viaţă standardele europene. Or, în mod practic, conducerea încearcă să manevreze pe muchie de cuţit, îmbinând cerinţele unui electorat pretenţios şi incapabil să сonştientizeze pe deplin esenţa, avantajele şi compromisele, cerute de integrarea europeană, cu exigenţele unei Uniuni tot mai reticente faţă de fenomenul extinderii în sine.
Reformele şi implementarea lor la toatele nivelurile abundă în documentul adoptat de forul legislativ european, atenţia însă a fost orientată spre menţiunea prezentată într-o formă mutilată, dar oricum atractivă pentru guvernanţii moldoveni, care vor să înscrie în palmaresul lor politic şi deschiderea unor “orizonturi europene” în termeni cât mai exacţi şi practici pentru majoritatea euro-optimistă a populaţiei. Această circumstanţă avantajează Chişinăul, care reuşeşte astfel să tempereze presiunea publică în privinţa alegerii preşedintelui ţării. Paradoxul însă constă în faptul că, în rezoluţia adoptată, eurodeputaţii fac apel la autorităţile de la Chişinău inclusiv vizând problema soluţionării crizei politice.
În mod prioritar, deputaţii europeni se pronunţă pentru urgenţe de ordin economic, politic, de securitate (problema transnistreană), accentuând însă semnificaţia drepturilor omului în relaţiile moldo-comunitare. Mai mult, documentul cuprinde un demers concret referitor la legea anti-discriminare, pe care Chişinăul a promis să o adopte deja în luna septembrie, amânând-o însă deliberat in cauza lipsei unui compromis în alianţa de guvernare. Cu toate acestea, partea europeană se exprimă univoc în apărarea drepturilor omului, considerat un element de bază în politica europeană de vecinătate [2]. Totuşi, Parlamentul European nu insistă necondiţionat pe imperativul adoptării cadrului legislativ util pentru asigurarea nediscriminării, ci vine doar “să încurajeze” Chişinăul să garanteze legi efice şi cuprinzătoare împotrivă discriminării. Totodată, prevederea dată este echilibrată cu un ton mai sever în privinţa introducerii unor dispoziţii împotriva discriminării pe motive de orientare sexuală, dar nu se referă sub nicio formă la libertatea cultelor religioase supuse unei revizuiri din partea autorităţilor naţionale, sub influenţa bisericii ortodoxe majoritare.
Formulate într-un stil incert, pretinsele perspective europene pentru R.Moldova, totuşi, vin să activizeze reformele, prezumând animarea toleranţei şi pacienţei din partea populaţiei. Motivul unei asemenea ambiguităţi poate fi însă euroscepticismul agresiv manifetat la nivel european, precum şi tendinţa susţinătorilor europeni ai R.Moldova de a o prezenta drept un caz exclusiv în cadrul Parteneriatului Estic, care merită o atenţie şi abordare specială. Cert este însă faptul că “perspectiva” dată va fi acoperită de ceaţă, deoarece autorităţile sunt timide în relaţia cu populaţia, fiind gată să negocieze şi să cedeze din principiile legate de drepturile omului (problema discriminării), ceea ce va stigmatiza şi va afecta inevitabil parcursul european al ţării.
Referinţe:
1. “(a) to base the EU engagement and ongoing negotiations with the Republic of Moldova on the assertion that the EU perspective, including Article 49 of the Treaty on the European Union, which should go hand in hand with the implementation of structural reforms, is both a valuable lever in the implementation of reforms and necessary catalyst for public support for these reforms;”, Motion for a European Parliament Resolution on the EU’s Association Agreement with the Republic of Moldova, http://europa.md/stiri/show/10033/motion-for-a-european-parliament-resolution-on-the-eu-s-association-agreement-with-the-republic-of-moldova
2. “B. întrucât Uniunea Europeană a făcut din drepturile omului și democrație un aspect central al politicii sale de vecinătate;”, Propunere de Rezoluţie a Parlamentului European privind negocierile dintre UE şi R. Moldova în vederea încheierii unui Acord de Asociere, http://europa.md/stiri/show/10034/propunere-de-rezolutie-a-parlamentului-european-privind-negocierile-dintre-ue-si-r-moldova-in-vederea-incheierii-unui-acord-de-asociere
3. “(u) să încurajeze autoritățile din Republica Moldova să adopte acte legislative cuprinzătoare și eficace împotriva discriminării, conforme atât cu litera și spiritul legislației UE, cât și cu Carta drepturilor fundamentale a UE; printre altele, aceste acte legislative ar trebui să includă dispoziții împotriva discriminării pe motive de orientare sexuală; să sprijine instituționalizarea programelor educaționale de combatere a intoleranței și discriminării, precum și să sprijine activitatea societății civile vizând promovarea respectului și a înțelegerii reciproce și combaterea intoleranței în sânul familiilor, al comunităților, al școlilor și al cercurilor sociale;”, Propunere de Rezoluţie a Parlamentului European privind negocierile dintre UE şi R. Moldova în vederea încheierii unui Acord de Asociere, http://europa.md/stiri/show/10034/propunere-de-rezolutie-a-parlamentului-european-privind-negocierile-dintre-ue-si-r-moldova-in-vederea-incheierii-unui-acord-de-asociere