ACUM.TV

După dublul carnagiu din Oslo şi insula Utoya al cărui autor a fost teroristul fanatic Anders Breivik (care se declara simpatizant al sionismului, poziţie respinsă de organizaţiile şi comunităţile evreieşti din lume, în primul rând de evreii norvegieni care şi-au manifestat temerea faţă de reizbucnirea unor manifestări antisemite), investigaţiile poliţiei continuă pentru a se putea stabili exact ce s-a întâmplat şi cum. Procesul  va avea loc anul viitor când se aşteaptă şi sentinţa –închisoare nu pe viaţă, deoarce aceasta nu există în jurisprudenţa norvegiană, ci pe 21 de ani, dar care poate fi prelungită. ..“Viitorul” “inamicului public nr.1” al Norvegiei, aduce în faţa opiniei publice  prea puţin cunoscutul sistem penitenciar din această ţară, în care, potrivit celor implicaţi în sistem dar şi sociologilor,  primează, reabilitarea deţinuţilor, respectarea drepturilor lor  şi nu sancţiunea. Revista americană “Foreign Policy” prezintă o imagine deadreptul incredibilă a penitenciarelor norvegiene, cel mai uman system din lume.  Nu numai hoţii de buzunar, spărgătorii sau escrocii, dar şi traficanţii de droguri sau ucigaşii, violatorii  îşi petrec condamnările în instituţii care nu seamănă deloc cu întunecoasele închisori europene păzite cu stricteţe.  Norvegia este una dintre cele mai bogate ţări din lume , unde rata criminalităţii este extrem de redusă.

Potrivit unui articol publicat anul trecut în săptămânalul american “Time”, în închisorile norvegiene se găsesc în total 3300 de condamnaţi. Proporţional, la 100.000 de locuitori revin doar 69 de condamnaţi, pe când în SUA -735. Deoarece cea mai mare pedeapsă este de 21 de ani de închisoare, tendinţa este de a recupera cât mai mulţi dintre deţinuţi, chiar şi  pe cei care au comis crime grave..  “Noi nu vrem să-i pedepsim ci să-i reeducăm. Faptul că au fost lipsiţi de libertate pentru un timp este o pedeapsă suficient de mare”, a declarat cotidianului britanic “The Daily Mail”, un ofiţer-gardian. De aceea, deţinuţilor li se asigură programe speciale, cursuri de pregătire, de calificare.

Închisoarea de pe insula Bastoy- un exemplu al modelului norvegian

Închisoarea se găseşte pe insula Bastoy, aflată la trei kilometri sud de Oslo. Este una dintre cele patru închisori mai puţin păzite din ţară. Locul pare mai degrabă un sătuc compus din case confortabile unde locuiesc cei 120 de deţinuţi. Ei se pot plimba liberi prin pădurea din insulă, pot înota sau pescui în mare dar au şi terenuri de tenis şi fotbal. Locuiesc în căsuţe mobilate elegant, cu televiziune prin cablu, iau masa în comun într-o sufragerie împodobită cu opera de artă şi au la dispoziţie şezlonguri pentru  a sta la soare, saună şi sală de cinema. Pe insulă, scrie Daily Mail, nu există celule, gratii sau camere de supraveghere. În prima închisoare ecologică din lume care se autoaprovizionează, ucigaşii şi alţi criminali fac muncă fizică. Ei supraveghează şi bacul care circula până pe continent. Unii dintre ei lucrează cu topoare, cuţite, freze şi, cu toate acestea, niciodată nu s-a întâmplat nici o agresiune. Bastoy este un experiment, dar în Norvegia, nici aşa zisele centre închise nu sunt întunecoase sau înghesuite.

De exemplu închisoarea Halden, dată în folosinţă în 2010 (pentru care s-au cheltuit 1,5 miliarde de coroane) se aseamănă, scrie “The Foreign Policy”, mai degrabă cu un hotel sau hostel elegant pentru tineret  Institutul  cu cea mai mare securitate, în care se găsesc cei mai periculoşi criminali se întinde pe 30 de hectare şi la deschidere a fost considerat cea mai umană închisoare din lume.. Clădirea este înconjurată de brazi, celulele seamănă cu camere de cămine studenţeşti scumpe, fiecare av\nd TV cu plasmă şi frigider iar geamurile fără zăbrele sunt imense pentru a lăsa să pătrundă cât mai multă lumină. La fiecare 10 celule există o bucătărie şi un living cu canapele, măsuţe şi alte piese de mobilier moderne. Închisoarea dispune de o bibliotecă imensă, reviste, CD-uri şi DVD-uri. Deţinuţii îşi pot crea propria orchestră, pot face repetiţii cu instrumentele căpătate şi-şi pot înregistra albume în studioul închisorii. Exită un profesor de muzică iar cei care vor să facă sport au antrenor individual, pot face jogging în uriaşa curte a închisorii.

Dar cel mai important aspect este relaţia directă, liberă cu gardienii. În închisorile din Norvegia, aceştia nu poartă arme deoarece ar provoca” teamă şi o distanţă inutilă” între ei  deţinuţi. În schimb, iau masa cu condamnaţii, adesea fac sport cu ei, gardieni şi deţinuţi jucând în aceeaşi echipă. Pe un zid al închisorii, tot pentru a crea bună dispoziţie, la preţul de un million de dolari, un cunoscut grafician norvegian a desenat un graffiti imens. Sistemul penitenciar norvegian se concentrează asupra drepturilor omului şi a respectului, a declarat revistei “Time” Are Hoidal, directorul închisorii Halden. Potrivit statisticilor, acest comportament a dat roade. Numai 20 la sută dintre deţinuţii eliberaţi din închisorile norvegiene revin după aproximativ doi ani, în timp ce în SUA sau Marea Britanie, cifra este de 40-50 la sută.

Acest articol a fost publicat duminică, 4 septembrie 2011 la rubrica Reportaj.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.