Şomajul galopant în rândul moldovenilor, care s-a triplat din 2008 încoace, alături de condiţiile economice limitate din ţară, motivează tinerii să aleagă “fereastra de oportunitate” deschisă de statul român pe calea unor facilităţi educaţionale atrăgătoare, în special prin gratuitatea lor. Tinerii norocoşi vor accesa gratis burse la studii în principalele centre universitare din România, cu preponderenţă la instituţiile din Iaşi şi alte localităţi mai apropiate de R. Moldova.
Geografia burselor oferite absolvenţilor moldoveni arată o concentrare clară pe zonele aflate în proximitatea frontierelor moldo-române. Stabilirea acestora depinde în mare parte de capacităţile universităţilor, precum şi de disponibilitatea lor de a primi contingente noi de moldoveni. Odată intraţi în circuit educaţional, aceştia vor obţine calificativul de bursier al statului român graţie apartenenţei la casta “românilor de pretutindeni”.
Atenţia acordată subiectului cu privire la asocierea identitară este determinată de nepăsarea vizavi de numeroasele aspecte referitoare la naţionalitatea română ce poate fi observată cu ochiul liber printre solicitanţii de burse. Junimea din Moldova este mult mai pragmatică decât pot crede adepţii curentului ideologic unionist sau pro-românesc.
O parte din tinerii moldoveni se vor ralia cel mai probabil mişcărilor studenţeşti care susţin contopirea celor state române, dar un număr mai mare vor folosi în continuare beneficiile care decurg din statutul de “român din afara statului originar”. Îndată după burse, moldovenii înregistraţi la studii peste Prut vor demara procesele de redobândire a cetăţeniei, urmând alţi paşi care vor culmina cu folosirea actelor româneşti pentru a pătrunde pe piaţa muncii din Europa. Ca şi alte categorii de vârstă din R. Moldova, tinerii intenţionează să ia parte în cel mai apropiat timp la circuitul umanitar economico-migraţional european, care are la bază facilităţile garantate de România via dreptul privind redobândirea cetăţeniei.
Cu toate deficienţele abordării exhaustive şi non-meritocratice ale autorităţilor române, peste 1000 de noi tineri moldoveni au şansa să fie încadraţi în procesul educaţional românesc mai modern şi eficient decât cel existent în R. Moldova. Ulterior aceştia vor deveni cetăţeni români cu actele în regulă şi vor participa la ciclurile electorale de peste Prut, în semn de recunoştinţă pentru regimul preferenţial care le-a permis să se stabilească într-un stat european.
Loialitatea artificială şi respectiv responsabilitatea superficială rezultată din statutul de cetăţean român scoate în evidenţă o strategie vicioasă a forţelor politice de la Bucureşti, care făcând abstracţie de principiile meritocraţiei, cheltuieşte banii contribuabililor români pentru a îngloba cât mai mulţi tineri moldoveni, indiferent de gradul lor de “înfrăţire spiritual-culturală” cu spaţiul de valori românesc.
Dacă statul român pune accentul pe dezvoltarea generaţiilor de români din exterior, atunci de ce nu aplică metode mai selective, care ar asista tinerii cu adevărat interesaţi şi “însetaţi”de valorile româneşti autentice. Sau, totuşi, cercurile politice de la Bucureşti sunt la fel de calculate ca şi junimea de la Chişinău, doar că urmăresc obiective mai mari legate de “reîntregirea” tacită, dar graduală, a spaţiului românesc istoric, inclusiv prin asimilarea educaţională a populaţiei tinere.
În cele ce urmează, în concurenţa dintre pragmatismul tinerilor moldoveni şi strategia statului român, se poate contura situaţia când România va produce pe bandă rulantă cetăţeni dezinteresaţi, dar cu cerinţe mari faţă de stat. Totodată, aceasta poate contribui la lărgirea armatei de potenţiali emigranţi dornici să folosească „culoarul” sigur oferit statului român de calitatea sa de membru al UE.
Ssa nu uitam niciun moment ca romanii din Basarabia isi vor intari cu fiecare zi sentimentele proromanesti
Să nu uităm? Și care este sursa acestei certitudini?
Mult stimat autor, sa intelegem cumva ca considerati mai benefic pentru toti acesti tineri sa’si ingroape viitorul in tara asta de cacao???? am inteles corect??? sa plece!!! sa plece toti, ca doar asa o ajunge si la descreieratii nostri ca tre sa mai si faca ceva nu numai sa bla bla bla… sorry pt indiscretie…
Tatiana, mentalitatea ta că alţii (pe care îi numeşti „descreieraţii noştri”) trebuie „să facă ceva” pentru noi cei care, stând degeaba şi nefăcând nimic, vom primi de pomană şi cu lacrimogenă recunoştinţă acel „ceva”, intră în contradicţie cu alt principiu extremist, ceva mai sănătos, dar de mult uitat: „prin noi înşine!” Ambele principii exclud calea de mijloc, cea care ar putea fi eventual mai benefică: nici noi să nu stăm bleojdiţi cu mâinile în sân, dar nici să întoarcem orgolioşi spatele celor care vor să ne sprijine. Faptul că tinerilor moldoveni li se oferă oportunităţi ca să înveţe în România nu e de condamnat, după cum nici orientarea independentă de viitor a acestor tineri nu e de condamnat. Ar fi de dorit însă ca măcar o parte dintre ei să aibă curajul să se întoarcă în ţara lor pe care tu o numeşti „de cacao” şi să pună umărul alături de părinţii lor. În orice caz îndemnul tău „să plece toţi” nu este o soluţie serioasă, nici un sfat responsabil.
Stimati cititori, prin articol nu am intentionat sa indemn pe unii sa plece din R. Moldova. Este mai mult un demers pentru responsabilizarea beneficiarilor burselor de studii in Romania, precum si pentru rationalizarea intregului mecanism de selectionarea a tinerilor care urmeaza sa aplice la studii.
Pe acest subiect, statul român ar putea să se delimiteze de orice suspiciune de conspiraţie interesată, dacă i-ar obliga prin lege pe absolvenţii moldoveni care au primit burse româneşti de studii în învăţământul superior (excluzându-i doar pe aceia care, eventual, şi-au putut plăti singuri studiile) să nu solicite şi să nu obţină angajare în România pe o perioadă de timp de câţiva ani, recomandându-le în mod oficial să se întoarcă şi să lucreze în ţara lor. În felul acesta buna credinţă a autorităţilor române şi dorinţa de a fi de folos Republicii Moldova ar fi puse mai presus de orice bănuială. În caz contrar, i se poate oricând intenta un proces de intenţie pentru favorizarea unui aşa-zis brain-drain (exod al creierelor). Uneori patriotismul mai trebuie şi impus, chiar dacă astăzi nu mai răsare de la sine, ca altădată. De altfel, legile oricărei ţări, dacă sunt făcute în favoarea acelei ţări, chiar asta şi fac: impun cu forţa patriotismul ca valoare morală de stat, pentru toţi locuitorii acelei ţări. Altminteri s-ar ajunge ca toţi să fure şi să se înşele unii pe alţii, să fure statul şi să-şi fure până şi căciula.
D-le Cenusa, mi se pare un pic iritant faptul ca aratati cu degetul in directia Romaniei in loc sa cautati cauza reala a problemei, care se afla la rasarit de Prut. Foarte simpluts ati tratat despre faptul ca in RM nu se creaza suficiente locuri de munca, nu dau buzna prea multi investitori straini, economia si salariile nu cresc inrt-un ritm suficient si de aceea acesti tineri cauta sa plece. Articolul asta e ca vorba româneasca: „Buna ziua ti-am dat, belea mi-am capatat”! Sau mai era una cu „facerea de bine…”, da’ n-am s-o pomenesc acuma, ca e cu expresii profane.