Recent s-au împlinit 70 de ani de la un eveniment groaznic din istoria Holocaustului evreimii române: pogromul de la Iași. Pogromul, urmat de ”trenurile morții”, a avut loc în trei zile, 28, 29 și 30 iunie 1941. El reprezintă un aspect special din acest capitol istoric tragic.
Cercetări interesante asupra istoriei Holocaustului evreimii române au fost publicate în ultimele două decenii. Totuși, multe aspecte necesită analize suplimentare și complectări, pe baza unor mărturii noi și a unor documente descoperite recent. Unele aspecte au fost cercetate relativ puțin, necesitând elucidări noi și observații suplimentare.
Este un capitol din istoria evreimii române care nu poate și nu trebuie să fie uitat. Să ne amintim că, în perioada comunistă, faptele erau prezentate într-o formă falsificată, afirmându-se că în România nu ar fi existat Holocaust, spre deosebire de alte țări. Generația tânără a fost educată sub influența acestei idei. În cele din urmă, sub influența cercetărilor și documentelor publicate, precum și a raportului Comisiei Wiesel, Conducerea de stat a României și-a luat răspunderea istorică asupra crimelor Holocaustului.
În acest cadru a fost introdus pogromul de la Iași, anterior minimalizat. Numărul morților nu este cunoscut cu exactitate nici astăzi: pe baza calculelor, se presupune că este vorba de circa 13.000 – 14.000 de evrei uciși. Cifră care include atât evreii uciși în orașul Iași în ”duminica aceea”, cât și pe cei care și-au pierdut viața în ”trenurile morții” Iași-Podu Iloaiei și Iași-Călărași.
Cu ocazia comemorării a 70 de ani de la pogromul de la Iași, atunci când capitala istorică a Moldovei s-a transformat în ”orașul măcelului”, Centrul de Istorie a Evreilor și Ebraistică ”Dr. Alexandru Șafran”, care funcționează în cadrul Facultății de Istorie, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din același oraș a organizat un colocviu internațional în colaborare cu o prestigioasă instituție academică franceză, Ecole des Hautes Etudes du Judaisme de France, Centre de Recherches Interdisciplinaires en Sciences Humaines et Sociales de l’Universite ”Paul Valery” – Montpellier 3.
Organizatorii acestui colocviu au fost profesorii universitari Carol Iancu , de la Universitatea ”Paul Valery” din Montpellier și Alexandru Florin Platon, decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Colocviul, care a avut un caracter academic, în afara aspectului comemorativ, s-a desfășurat la Universitatea ieșeană, în sala mare a Centrului de Istorie și Ebraistică ”Dr. Alexandru Șafran”, în zilele 26-27 iunie 2011. El s-a bucurat de o audiență largă, în afara conferențiarilor fiind prezenti numeroși participanți din lumea academică, din rândul studenților și din obștea evreiască locală și al prietenilor acesteia.
Conferențiarii, în majoritatea lor istorici profesioniști, mulți dintre ei cunoscuți în lumea cercetării istorice, erau proveniți din lumea academică din România, Israel, Franța, Elveția, Republica Moldova. Comunicările prezentate și dezbaterile asupra lor au avut loc în limba română și – parțial – în limba franceză. Printre conferențiari s-au remarcat cercetători de vârste și din generații diferite, atât vârstnici, precum și din generația medie, cât și tineri, unii dintre ei doctoranzi.
Deschiderea colocviului a fost salutată de cei doi organizatori, profesorii universitari Carol Iancu și Alexandru Florin Platon, ultimul aducând și salutul rectorului universității ieșene profesorul universitar Vasile Ișan; de profesorul universitar Avinoam Safran, de la Universitatea din Geneva, fiul fostului Șef-Rabin al evreimii române în perioada Holocaustului, rabinul doctor Alexandru Șafran; de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, membru în Parlamentul României, Dr. Aurel Vainer.
Profesorul Carol Iancu a citit și o depoziție-amintire a unui martor ocular asupra unor aspecte ale pogromului de la Iași, inginerul Baruch Tercatin din Tel-Aviv, care era copil, elev de școală la Iași în anul 1941. Scuzându-se că nu poate participa la colocviu, el a trimis această amintire pentru a fi citită, povestind despre modul în care familia lui a reușit să se salveze, cum tatăl și unchiul lui au reușit să se ascundă într-o ladă, cum un vecin, rabinul Dulbergher, a fost arestat, dus la Chestură și nu s-a mai întors. Ca o reacție, o doamnă aflată în sală a povestit cum a reușit să fie salvată cu ajutorul unor vecini creștini.
Desigur, principalele întrebări asupra unui colocviu academic sunt, ce comunicări au fost prezentate, precum și ce aduc nou aceste comunicări științifice? Răspunsul include faptul că în cadrul colocviului au fost prezentate 17 comunicări științifice, tratând aspecte puțin cunoscute și insuficient cercetate anterior asupra pogromului de la Iași, precum și asupra istoriei Holocaustului în România, asupra istoriei moderne și contemporane a obștei evreiești ieșene și asupra istoriei antisemitismului în acest oraș în perioada interbelică, asupra percepției memoriei Holocaustului în România comunistă și în România contemporană.
În cadrul primei ședințe de comunicări au fost prezentate aspecte din istoria generală a Holocaustului evreilor din România, cu accentul asupra influenței lor asupra pogromului de la Iași. Profesorul Avinoam Safran, de la Universitatea din Geneva, a prezentat comunicarea intitulată ”În fața Holocaustului: principiile de Pikuach Nefesh (=Prezervarea vieții) și de Mesiruth Nefesh (=Dăruirea de sine) în gândirea și acțiunea lui Alexandru Șafran”.
Doctorul Shlomo Leibovici-Laiș din Tel-Aviv, președintele Asociației Culturale Mondiale a Evreilor Originari din România, a vorbit despre ”Conducerea evreiască din România în timpul Holocaustului”, iar profesorul Carol Iancu, de la Universitatea ”Paul Valery” din Montpellier a vorbit despre ”Evreii din România între cele două războaie mondiale și pogromul de la Iași în corespondența diplomatică franceză”.
Asupra unor aspecte generale ale istoriei evreimii române în perioada Holocaustului și a influenței lor asupra pogromului de la Iași, punându-se accentul asupra formelor specifice ale Holocaustului evreilor din România, a mai vorbit cercetătorul istoric, scriitorul și publicistul Țicu Goldstein din București, comunicarea lui fiind intitulată: ”Un Holocaust balcanic? Pogromul de la Iași, vârful de lance al Holocaustului din România”.
Doctorul Mihai Chioveanu, de la Universitatea din București, a vorbit despre ”Dilema securității, distrugerea inamicului și iluzia impunității: o încercare de a explica logica din spatele pogromului de la Iași”. Cercetătorul doctor Adrian Cioflâncă, de la Institutul de Istorie ”A. D. Xenopol” din Iași și de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din București, a vorbit despre ”Pogromul de la Iași în contextul declanșării operațiunii Barbarossa: cauze situaționale ale voinței colective”. Aceste ultime două comunicări au prezentat atitudinea autorităților românești – atât miltare, cât și politice – precum și a reprezentanților Germaniei hitleriste asupra declanșării și organizării pogromului de la Iași.
Antisemitismul din România interbelică, drept cauză a Holocaustului evreilor din România în general și a pogromului de la Iași în special, au fost prezentate în câteva comunicări. Profesorul Lucian Năstasă, de la Institutul de Istorie ”George Barițiu” din Cluj-Napoca a vorbit despre ”Antisemitismul universitar interbelic”.
Doctorul Ovidiu Ștefan Buruiană, de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a vorbit despre un subiect specific ieșean: ”Evreii din Iași în anii regimului carlist (1938-1940): excludere instituțională și marginalizare politică”. Tot asupra antisemitismului din România interbelică precum o cauză a Holocaustului evreilor din România în general și a pogromului de la Iași în special a vorbit doctoranda Alina Brăescu-Căileanu de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea ”Paul Valery” din Montpellier, prezentând comunicarea – însoțită de material ilustrativ bogat – ”Iudeo-bolșevicul: stereotip în presa antisemită din România perioadei interbelice”.
Un subiect cu caracter specific, referitor la alt aspect al antisemitismului din România interbelică a fost tratat de doctoranda Irina Năstasă de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Titlul comunicării sale, ”Sașii și antisemitismul: câteva reflecții asupra atitudinii minorității germane din România față de evrei în perioada interbelică”, indică prezentarea relațiilor interminoritare germană și evreiască în România, atitudinea majorității românești asupra ambelor minorități și diferențele între majoritatea românească și minoritatea germană în problema antisemitismului.
O altă temă diferită, dar specifică pentru Holocaustul evreilor din România a fost tratată de tânărul cercetător Alexandr Roitman de la Universitatea de Stat din Republica Moldova din Chișinău. El s-a referit la ”Ghetoul din Chișinău, de la înființare până la evacuare (15 iunie 1941 – 12 octombrie 1941)”. Această comunicare a fost de asemenea însoțită de material ilustrativ bogat, provenit din arhivele din Chișinău.
Cercetătorul doctor Cătălin Botoșineanu, de la Arhivele Naționale, filiala Iași s-a referit la ”Sursele pogromului: cazul arhivelor din Iași”, respectiv documente arhivistice ieșene asupra acestei tragedii. Profesorul universitar Dumitru Ivănescu, de la Institutul de Istorie ”A. D. Xenopol” din Iași a vorbit despre ”Un martor ocular despre pogromul din Iași”, mărturia memorialistică a unei avocate românce din oraș care a făcut eforturi mari pentru a-și ajuta prietenii evrei și a povestit ulterior în scris cele văzute și întâmplate, amintirile ei fiind păstrate în manuscris.
Subsemnatul doctor Lucian-Zeev Herșcovici, bibliotecar la Biblioteca Națională a Israelului, Ierusalim, am ales o temă de istorie internă a obștii evreiești din Iași în perioada interbelică și în perioada Holocaustului: ”Rabini și rabinat la Iași în perioada premergătoare Holocaustului și în timpul Holocaustului”.
Problema perceperii pogromului de la Iași în perioada comunistă și a situației victimelor și supraviețuitorilor lui în această perioadă a fost tratată de doctoranda Eliza Cocea de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea ”Paul Valery” din Montpellier. Titlul comunicării ei este ”Victimele pogromului de la Iași în timpul regimului comunist”. In cadrul colocviului au fost prezentate și doua comunicări referitoare la percepția Holocaustului în România contemporană, postcomunistă. Una dintre ele este a doamnei doctor Felicia Waldman, conferențiar la Universitatea din București. Intitulată
”Memorializarea Holocaustului în România postcomunistă” și însoțită de material ilustrativ bogat, comunicarea s-a referit la prezentarea Holocaustului în teatrul românesc contemporan și în cinematografia românească contemporană ca o formă de memorializare a lui. Altă comunicare, a profesorului Florea Ioncioaia, de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, intitulată ”Deficit democratic sau deficit pedagogic? problematica Holocaustului în discuția lumii digitale românești”, s-a referit la diferite ecouri, unele antisemite și negaționiste apărute la articole de presă asupra Holocaustului publicate în Internet. Precum vedem, comunicările prezentate în cadrul colocviului au fost de o mare diversitate, tratând aspecte diferite, unele aproape necercetate sau puțin cercetate până în prezent. Sperăm că aceste comunicări vor fi publicate într-un volum în viitor.
În afara colocviului, menționăm organizarea unor manifestări comemorative în cadrul comunității evreiești din Iași. Printre altele, redeschiderea Muzeului Obștii Evreiești Ieșene, într-o clădire separată din curtea Comunității, organizatorul muzeului și custodele lui fiind profesorul Silviu Sanie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care este și editor al anuarului ”Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae” (=SAHIR), împreună cu profesorul universitar Dumitru Vitcu, ajuns la numărul al XI-lea, apărut recent. Anterior, muzeul functiona într-o cameră din Sinagoga Mare din Iași, clădire din secolul al XVII-lea aflată în curs de reparație.
În cadrul unei seri speciale comemorative, la care au participat numeroși oaspeți din oraș și notabilități evreiști și românești din restul României, președintele FCER. Dr. Aurel Vainer a înmânat câteva distincții de onoare unor personalități locale. O ceremonie comemorativă a avut loc la cimitirul evreiesc din Iași, în amintirea victimelor pogromului. Altă ceremonie comemorativă a avut loc la cimitirul creștin din Iași, organizată de cercetătorul istoric Gheorghe Samoilă în amintirea câtorva drepți între popoare din oraș, oameni care au făcut eforturi imense pentru salvarea unor evrei în timpul pogromului și care au plătit cu viața, devenind victime ei înșiși.
Un cuvânt pios în amintirea tuturor victimelor pogromului și a celor care au căutat să-i salveze riscându-și viața. Istorie și comemorare, istoria menită să mențină amintirea victimelor Holocaustului în memoria colectivă.
În completarea celor scrise de d-l Lucian Herşcovici, vreau să adaug că în acele zile la Iaşi Institutul pentru Stuudierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”,Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Comunitatea Evreilor din Iasi , cu participarea autorităţilor locale au organizat două zile de comemorare. Acestea au cuprins dezvelirea unui nou obelisc în memoria victimelor Pogromului din Iaşi, două zile de pelerinaj la cimitirele din Podu Iloaiei, Târgu Frumos, la fosta Chestură a Poliţiei şi gara din Iaşi de unde au plecat trenurile morţii, în ambele locuri punându-se câte o placă memorială. Au mai avut loc[ o ceremonie la Cimitirul evreiesc din Iaşi, vernisarea unor expoziţii tematice şi o masă rotundă la Universitatea A.I. Cuza, o continuare a simpozionului despre care a scris d-l Herşcovici. Un moment emoţionant s-a petrecut la gara Săbăoani, unde în 1941 din trenul Iaşi-Călăraşi au fost aruncate corpurile a 350 de victime şi îngropate de-alungul liniei ferate (În 1968 au fost reînhumate la cimitirul din Iaşi). La gara Săbăoani, elevi ai şcolii din localitate împreună cu profesorii lor au organizat o ceremonie în care au evocat tragedia evreilor din Iaşi. Pe peronul gării a fost desenată cu creta o mare stea a lui David şi peste contururile ei copiii au pus flori şi lumânări.
O relatare amănunţită, bine venita.
Momentul de la Sabaoani, relatat de Eva Galambos, e foarte impresionant.
Multumesc.