Potrivit procesului verbal publicat pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca http://www.primariaclujnapoca.ro/consiliul-local/minutele-sedintelor-de-consiliu-local.html, la primul punct de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din 10 mai a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca s-a supus la vot „Proiectul de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca pe strada Coastei fără număr, aflat în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca”.
La şedinţa publică a participat şi ÎPS Andrei Andreicuţ, recent întronizatul mitropolit al Vadului, Feleacului şi Clujului. Prezenţa sa a fost anunţată oficial şi, la solicitarea primarului, i s-a dat cuvântul.
Înalt Preasfinţia Sa a susţinut „necesitatea aprobării proiectului pentru rezolvarea situaţiei unităţilor de învăţământ teologic şi a mulţumit anticipat pentru aprobarea lui”.
Întâlnirea între foştii şi viitorii locatari ai terenului de pe strada Coastei din Cluj
Proiectul a întrunit avizul favorabil al tuturor comisiilor, una dintre ele precizând cu un amendament că e vorba de “constituirea unui complex bisericesc cu funcţiuni multiple”. Din acelaşi proces verbal aflăm că: „ Se solicită din sală intervenţia unui reprezentant al asociaţiei GLOC. Preşedintele de şedinţă anunţă că, în urma votului, domnii consilieri nu sunt de acord şi cer ca intervenţia să aibă loc la punctul „Diverse”. Se intervine, dar nu se înregistrează, deoarece nu se vorbeşte la microfon.”
Membrii Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) au ţinut să fie prezenţi la şedinţa publică a consiliului local şi să intervină la primul punct al ordinii de zi, întrucât îi reprezintă pe cei 270 de romi care au locuit în casele de pe strada Coastei, închiriate de la primărie (cu chiria plătită la zi) până în decembrie 2010. Atunci, în urma unei hotărâri a consiliului local, a avut loc o acţiune fulger prin care romii au fost “relocaţi” în case modulare construite de primărie în afara oraşului, lângă groapa de gunoi, în zona Pata Rât.http://www.acum.tv/articol/22726/ În fiecare “modul” alcătuit din patru camere de câte 18 mp. şi o baie (cu două chiuvete şi două WC-uri fără perete despărţitor) trăiesc în medie 40 de persoane, adulţi şi copii. Făcând o socoteală simplă aflăm că suprafaţa medie de locuit care revine unei persoane este sub 2 metri pătraţi, un spaţiu unde trebuie să doarmă, să mănânce, să-şi păstreze hainele, să spele,
Locuinţele modulare atribuite romilor "relocaţi"
să gătească, să se joace şi să-şi facă temele. Adăugând că aceste case sunt amplasate într-o zonă izolată şi toxică, aflată la câţiva kilometri de oraş (unde lucrează majoritatea adulţilor lor şi învaţă copiii şcolari) nu cred că exagerez comparându-le cu un ghetou.
Între timp vechile case de pe strada Coastei au fost demolate, iar terenul de 4000 mp, situat într-o zonă centrală, a fost atribuit prin hotărârea de la punctul I al ordinii de zi a şedinţei consiliului local “în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului” cu amendamentul: “constituirea unui complex bisericesc cu funcţiunii multiple”.
Intervenţia reprezentantei GLOC – Enikő Magyari Vincze, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene – neînregistrată în procesul verbal al şedinţei, dar surprinsă de microfoanele şi camerele de luat ale presei şi postată pe Internethttp://video.clon.ro/clon/scandal-in-consiliul-local-romii-au-protestat, viza informarea consilierilor locali cu privire la situaţia celor 270 de romi (din care 72 de copii) “relocaţi” lângă groapa de gunoi (consilierilor li s-au împărţit şi nişte mape conţinând datele concrete). Organizaţia civilă cere găsirea unei soluţii de locuit acceptabilă pentru aceşti oameni, dat fiind că au fost chiriaşii primăriei care i-a evacuat în afara oraşului. Luarea de cuvânt a fost întreruptă după circa un minut, cu apostrofarea că “Nu Dvs. faceţi ordinea de zi a şedinţei de consiliu”.
Procesul verbal care omite intervenţia reprezentanţilor societăţii civile redă fidel continuarea discuţiei de la primul punct al ordinii de zi: “Dl. consilier Lăpuşan – mulţumeşte IPS Andrei Andreicuţ că este alături de consiliul local şi îl felicită pe primar pentru această invitaţie; arată că este de acord cu proiectul şi sugerează să se acorde şi un sprijin material pentru realizarea complexului în timp cât mai scurt. Se supune la vot amendamentul Comisiei II şi se obţine unanimitate. Se supune la vot proiectul, cu amendamentul votat şi se obţine unanimitate.”
Î.P.S Andrei Andreicuţ a părăsit sala de şedinţă fiind însoţit de primarul Clujului. Cei doi au răspuns la întrebările presei privind atribuirea terenului de pe strada Coastei şi „protestul” romilor evacuaţi de pe acel teren. Iată răspunsurile lor, înregistrate de ziarişti şi postate pe Internet.http://www.stiridecluj.ro/social/mitropolitul-andrei-despre-evacuarea-tiganilor-de-pe-strada-coastei-nu-era-locul-cel-mai-potrivit-pentru-ei-video–
Primarul Sorin Apostu: „Cele două întâmplări de astăzi nu au practic o legătură una cu cealaltă. Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai al locuitorilor de pe strada Coastei a iscat extrem de multe controverse cu locuitorii din zonă, firmele din zonă şi tot ceea ce a însemnat oraşul. Ulterior au fost mutaţi într-o zonă din Pata Rât. Dacă în Pata Rât nu sunt condiţii corespunzătoare aşa cum ni s-a sesizat astăzi, vom studia şi dacă este de acord şi Consiliul Local vom găsi locaţii noi sau posibilităţi de extindere.”
Din cele spuse reiese că evacuarea romilor a fost un soi de pedeapsă colectivă pentru modul lor de trai, (dar nu avem cunoştinţă de vreo sancţiune contravenţională aplicată pentru tulburarea liniştii sau ordinii publice). Pe de altă parte, primarul pare să nu cunoască situaţia romilor relocaţi prin acţiunea de comando din decembrie, deşi toată presa scrisă şi electronică a vuit pe seama acestui subiect, s-au organizat proteste de stradă (reprezentanţii protestatarilor fiind primiţi de viceprimar), au avut loc dezbateri publice la facultatea de asistenţă socială, în cadrul unor organizaţii civile şi la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, iar cu nici o lună în urmă, la Maratonul Internaţional, o echipă a alergat pentru această cauză.
În acelaşi timp romii „relocaţi” în casele modulare, despre care s-a dovedit că nu sunt locuinţe sociale, ci „de necesitate”, sunt îndemnaţi să depună dosare la primărie pentru atribuirea de locuinţe sociale. Un demers fără sorţi de izbândă, atâta vreme cât se menţin actualele criterii potrivit cărora pentru un copil se atribuie 1 punct, iar pentru „calificarea educaţională de doctor” 40 de puncte.
IPS Andrei, mitropolitul Vadului, Feleacului şi Clujului: „Suntem puşi în faţa unei situaţii pe care nici nu am cunoscut-o. Personal nu am avut de unde o cunoaşte pentru că sunt la Dvs. de puţină vreme. Adică nu biserica a luat măsura de a fi mutaţi în altă parte romii. Sigur că şi ei sunt cetăţeni ai acestui oraş şi acestei ţări şi nădăjduim că şi pentru ei se găseşte o soluţie, poate nici nu era locul cel mai potrivit şi cel mai rostuit pentru locuinţe acolo unde stăteau ei odinioară. Pe terenul pe care a avut bunăvoinţă domnul primar şi cu consiliul, să ni-l ofere, vom construi un complex bisericesc care va cuprinde Facultate de teologie cu toate secţiile ei: teologie pastorală, teologie – asistenţă socială, teologie-patrimoniu, iar pe lângă facultate vor fi şi alte vor fi şi alte dependinţe cu rol social: un cămin pentru studenţi, un cămin pentru studente, o cantină, o bibliotecă şi toate cele necesare unui complex modern pentru învăţământ.”
Acesta e purul adevăr. ÎPS Andrei Andreicuţ a fost întronizat mitropolit cu o lună şi jumătate în urmă (în 25 martie 2011). Iar faptul că ceilalţi slujitori ai bisericii nu l-au informat nu e de mirare, atâta timp cât nici biserica ortodoxă şi nici vreo altă biserică din cele istorice sau neoprotestante existente la Cluj nu şi-a ridicat glasul protestând faţă de situaţia romilor relocaţi şi nici nu s-a implicat în găsirea unor soluţii deşi, după cum se observă şi din proiectul complexului teologic, asistenţa socială este un domeniu prioritar pentru biserică.
Aceste oi ale Domnului vor fi fiind prea negre sau prea slabe pentru a le aduna în turma păstorită de ei!
După cum s-a văzut din cele de mai sus, atât primăria cât şi biserica au idei clare privind locul cuvenit unora sau…altora. Şi le pun în aplicare.
Aici sunt juxtapuse fortat doua evenimente care n-au nici o legatura unul cu altul, probabil de a incrimina si Biserica alaturi de Primarie. In mod evident ca in decembrie 2010 autoritatile din Primarie s-au descotorosit de tigani, din motive numai de ei stiute, incercand printr-o relocare superficiala sa dea impresia unei rezolvari de fatada a necesitatilor acestora si totodata demoland vechile stabilimente, ca sa dispara orice marturie. Apoi, in martie 2011 s-au folosit de noua conducere a Bisericii pe care a cadorisit-o cu terenul devenit viran, pentru a sterge temeinic, cu mana altora, toate urmele faradelegii.