Echim Vancea, născut la Năneşti, judeţul Maramureş (19 octombrie 1951).
Poet, eseist, jurnalist, editor, promotor cultural.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al
altor organizaţii profesionale, asociaţii şi fundaţii cultural-ştiinţifice.
/
Urme
bucăţi mari de noapte/ plutesc/
peste ruga greoaie a peştilor./ pasărea
nordului îmi aruncă peste/ aripă un uşor
salut./ „noapte bună” – îi zic/ apoi se prăpădeşte fericită
de atâta/ noapte/ şi nu spune nimănui unde va înnopta./
din noaptea nunţii/ miresele nu au mai apărut/ şi
alte chipuri/ de-acum/ ascund în somn întunericul./
malul încărcat de iarbă
neumblată/ purtând numele copilăriei
arde/ urma şarpelui/ aşteptând/ răbdător
rostogolirea culorii întunericului
peste paznicul de noapte/
al apei./ pasărea nordului se tot ridica/
într-o curgere continuă de soare sub aripi
înconjurată de acorduri primare de orgă./
iarba de sub cruce/ poţi/ începe/ să o coseşti/
de oriunde./ abia începută te şi mântuie…
//
deschideți‐mi uşa!
„când toţi urlă, se mai aude doar cel ce tace”
nu trecerea era aşteptată
şi nu înjurătura orbeşte apusul!/
în aşteptarea focului
în numele tău
iluzia atâtor nelinişti şi melancolii
devine respingătoare în jumătatea de jos/ a unui
cuvânt încă nespus atât în cer cât şi pe pământ./
coroana micului prinţ
fost-a promisă/
după/
cucerirea oraşului/
în timpul cinei de taină/
apoi urma să aibă loc ceremonialul
de predare-primire
a celor începute
şi nicicând terminate
Echim Vancea