caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cai Spre Noi Insine



 

Carte către mama

de (1-5-2011)
1 ecou

Se apropie ziua dumitale si mi-ar fi placut ca in fiecare dimineata sa poti deschide cutia inbox ori sa ne putem conversa pe messenger.

De departe, draga mea mama, nu stiu cum as putea sa brodez cuvintele asa cum matale puneai fir cu fir impletindu-mi sfetarul sau vesta pe care o purtam in zilele de iarna sub vestonul scortos al uniformei scolare.

Bogatia parintilor se numara in primii pasi ai copilului, in noaptea nuntii sale si in venirea pe lume a nepotelului.

In lumea inundata de ecranul tridimensional ne abatem tot mai mult de aleea dintre generatii, ne ferecam mintea, inima in textilele mesajelor sterile, uitam cum se mai scrie o epistola, o banala carte postala.

Umblu prin lume si ma mai simt invaluit de murmurul cantecelor fredonate pe cand acele de crosetat iscau fiinta si mangaiere din firele de lana.

Stiu ca acolo unde esti, dincolo de gara intesata de asteptare si lacrimi astepti sa cobor din trenul intoarcerii, al fiului prea risipitor pentru o viata atat de scurta, neincapatoare lacrimei tale, diamantul neintrecut in stralucire si rabdare.
Viata din viata se impleteste in jurul trupului firav de copil si mai departe, fir fara noduri, apa fara oprire in dragostea de mama.

Se nasc si astazi copii. Mamele ii rasfata in straie Armani, in snobismul banului irosit, nu in caldura mainilor iubinde.

Umblu prin lume si vad ca mamele nu mai sunt mame, ca bogatia copilului nu sunt parintii, si nimeni nu mai stie sa impleteasca un sfetarut in fir de aur.

Draga mea mama, esti precum alteta suprema si nu indraznesc sa iti spun tu sau pe nume, ci sa folosesc mereu matale, dumitale sau o alta forma atribuita majestatii unice ce m-ai purtat in pantece precum albia raul ce trece mai departe din munte catre oceane si la ceruri.

La Multi Ani !

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Andrea Ghiţă: (8-5-2011 la 05:59)

    Impresionante rândurile lui Florin care iscă lacrimi în ochii mamelor care le citesc. Gândul mă duce la opţiunea titlului: „carte pentru mama”şi nu „scrisoare mamei”. O explic prin faptul că scrisoarea e scrisă, cartea fiind o scrisoare…citită cu glas tare. Fie ca aceste rânduri sa fie citite de mama lui Florim, să se bucure de ele, să zâmbească printre lacrimile de bucurie
    „La mulţi ani!”, mamei tale, Florin!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.159.94.253