Nicolae Leahu Născut la 20 iulie 1963 in Bădicu Moldovenesc, judeţul Cahul
Poet, critic, eseist, jurnalist, editor.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al U.S.R.
.
Preludiu
uşa scapă lumina ca un capot
dezbrăcat pe întuneric
umplând cu forme hipnotice locurile
atinse de coroziune sau de cariu
gutuiul desfrunzit tufa de
dumitriţe nemişcată ca o stampă
în care şi-a făcut cuib privirea
intru în şură cu toate cuvintele după mine
miros de lemne uscate coşul cu surcele
învelitori de caramele cutii goale
de căpriori atârnă legături de muşeţel
cimbru pojarniţă şi funia ah! funia
de păr de femeie răsucită cu graţie
ca să umplu acum cornul cu vânt
îmi plimb degetele prin aerul sec
inspir golul din cartea pustie
.
1.
… vine se târăşte pe caldarâm
pe cărări înfundate peste troiene
lăsând o dâră lipicioasă o scamă
de argint viu o şuviţă de umbră
nu are nici n-ar avea nevoie de
dinţi gingiile îi clănţănesc
precum cremenea sufletul i-i
ca iasca prefăcându-se-n scrum
se hrăneşte cu urme cu hârşâitul
tălpilor cu mirosul celui/celei
care te iubeşte vine îi adulmec
privirea şi-mi spun cuvintele
ce i s-ar potrivi cu tristeţea
mea se unge pe faţă şi îşi clăteşte
părul de somnul meu îşi
ascute ghearele dacă te atinge
îţi apar riduri în sânge şi
smocuri de zdrenţe în memorie
.
9. acord final
noapte de noapte satul îşi ia
fragment cu fragment ceea ce
îi aparţine într-un fel
ochiuri de geam uşi ferestre cărămizi
olanele turnate de mâinile mamei
grinzi căpriori bârne nuiele
chiar şi acum probabil (e… 23.33)
se desprind leaţuri se taie pruni
şi salcâmi şi piersici în timp ce femei
cu pestelcile prinse la şold
adună căldări şi cutii perii de var
cioturi de mătură cercuri de butoaie
seceri cuie coasa tărpane cosoare
cozi de hârleţ şlefuite cu palma
cutii cu ziare caiere saltele saci
cârpiţi ceaune şi oale cineva zgâlţâie
prepeleacul altcineva a şi început
să învălătucească gardul de sârmă
„şi bucata aceasta
ghimpată o fi fiind bună de ceva”
„şi panerele cloştilor sunt încă trainice”
„şi lăzile şi roţile de căruţ” „chiar şi
sania rezemată de zid va ţine
mult focul în vatră” „şi surcelele vor
merge la aţâţat” „şi grătarele şi gura228
rul” şi plita şi albiile şi ligheanul
de aluminiu („e încă de la nunta mamei
Nădejica!”) şi teancurile de caiete scrise
(„la ce le-o fi trebuit atâtea?”) şi
manualele şi treucile de cauciuc
şi ulucele („o! dar cât sunt de uşoare
căsuţele astea pentru porumbei!”)
şi pentru că tot arseseră
împreună mai luându-se o dată
unul pe altul („cine pe cine?”)
lumea le-a zăngănit-trăncănit
patru sute de zile prohodul
antica mitologie greaca , pomeneste printre personagiile de care se ocupa , pe PITIHA ,infatisata sezand pe un trepied in creasta unui munte inficosator , bolborosind cuvinte , bine articulate ,dar inspirate de aburi , nori si gazuri emanate
din prapastiile abrupte din vale . in preajma ei , intrun loc mult mai sigur , se aflau talmacitori , scribi ,care notau fiecare iota din spusele profetei -PITIHA-
incercand sa gaseasca un inteles verosimil .
iarta-ma rogu-te , dar eu , lipsiT FIIND DE TALMACITORI , NU PREA AM INTELES DESPRE CE E VORBA .