Nobel pentru Mario Vargas Llosa (Peru, 74 ani) nu a fost favoritul de top al discutiilor preferintiale, insa pare-se calitatea literara superioara a scriiturii sale plus tematica individului coplesit de apasarea totalitara a societatii brutale, a revoltei sale demonstreaza ca romanul sau isi merita distinctia.As lua spre exemplu un roman de larga respiratie Razboiul sfarsitului lumii , in care spatiul latino-american cu interferente etnice marcante, de legende milenare constituie un cadru exotic specific (intalnit si in opera lui Marquez, al lui Asturias), unde fiinta umana ca individ si nu ca grup primeaza. Am putea spune ca valorile umane, in acceptiunea lui Llosa se suprapun cetateanului umil din romanele lui Kafka, nepuntincios in fata tavalugului dictatorial. Llosa urmeaza modelul stilului ingrijit din opera lui Flaubert, si este fascinat de tematica dramelor existentiale ale lui Sartre.Suntem indreptatiti sa fim alaturi de o literatura simpla, nesofisticata, in care primeaza receptarea expresiei sale artistice de catre toata lumea, in afara frontierelor peruane.
Un numar impresionant de peste 30 de carti include nu numai proza, ci si critica literara, politica, jurnalism.
Llosa a candidat la presedintia tarii sale natale. Esueaza si se stabileste in Spania pentru o perioada unde primeste cetatenia acestei tari.
In prezent, preda un curs despre opera lui Borges la Princeton, SUA.
Marioa Vargas llosa a vizitat Romania de doua ori si este cunoscut cititorilor nostri de peste trei decenii.
Va reamintesc numele cartilor traduse si publicate in limba romana:” Razboiul sfarsitului lumii”, „Peştele în apă”, „Băieţii şi alte povestiri”, „Rătăcirile fetei nesăbuite”, „Casa verde”, „Pantaleon şi vizitatoarele”, „Elogiul mamei vitrege”, „Povestaşul”, „Adevărul minciunilor”, „Tentaţia imposibilului”, „Mătuşa Julia şi condeierul”, „Scrisori către un tânăr romancier”, „Oraşul şi câinii„.