Incredibil, dar presa îşi face treaba, chiar dacă este angajată “politic”, este colorată politic şi îndeplineşte ordinele stapânilor din umbră. Presa comunistă s-a remarcat (fără ghilimelele de rigoare). Da, întâmplător sau nu, dar aceasta poate fi apreciată pentru contribuţia la eliminarea infracţiunilor publice vădite, dar din anumite motive neclare netaxate până acum. Toate acestea în pofida criticilor că “spală” regulat creierii cetăţenilor, entuziasmaţi să creadă în presupuse metehne ale guvernării actuale, decât în responsabilitatea şi eficienţa acesteia cât de minoră nu ar fi. Chemată să scoată la iveală extorcările în valută străină practicate la pragurile consulatelor româneşti de la Chişinău, desigur, nu de dragul adevărului, dar pentru a discredita România şi reprezentanţa ei diplomatică, “presa roşie” a organizat o adevărată campanie informaţională. Cu propriile eforturi sau pentru că le-a şoptit “cineva” unde să caute, urmeză de văzut, dar incontestabil jurnaliştii comuniştilor au avut aportul corespunzător la “demontarea” afacerilor de “intermediere” de pe lângă consulatele României din capitală. Chiar dacă merită a fi dezaprobate pentru seriile gesturi distante de la etica şi principiile jurnalismului profesionist, mass-media dirijată de PCRM a tras alarmă şi a atras atenţia asupra “cozilor infracţionale” create chiar la porţile consulatelor şi pe alocuri tolerate inclusiv de personalul instituţiilor româneşti acreditate în R. Moldova.
Poate că pe timpul comuniştilor diplomaţii români nu puteau ajunge la “urechea” autorităţilor, pentru că ultimele profitau de pe urmă “imaginii” deteriorate a României, atitudine care făcea parte din politica oficială de stat. Sau poate că, unii reprezentanţi ai corpului dimplomatic român erau personal implicaţi în afaceri dubioase asemanatoare, în special în ceea ce priveşte facilitarea obţinerii sau medierea comercializării vizelor şi paşapoartelor româneşti pentru cetăţenii moldoveni. Totuşi, nu este clar motivul, de ce tocmai acum s-a decis să se pună capăt acestor “obiceiuri criminale”.
Cu siguranţă, deschiderea noilor consulate la nordul şi sudul ţării, dar şi schimbările care au avut loc la nivelul ambasadei româneşti, după numirea lui Marius Lazurcă în calitate de ambasador, cunoscut pentru principialitatea sa absolută, ceea ce şi-a spus cuvântul. Nemaivorbind de interesul părţii române, dar şi celei moldoveneşti, de a contracara orice manifestaţie de infracţiune, ambele fiind sub monitorizarea atentă a Bruxellului. Or, România trebuie să elimine orice impediment din calea aderării la Zona Shengen, inclusiv cazurile de corupţie întâmpinate la ambasadele sau consulatele româneşti din vecinătate sau străinătatea îndepărtată. Totodată, şi Chişinăul are angajamente clare ce prevăd combaterea oricăror forme de corupţie, cu atât mai mult, pe lângă instituţiile consulare. Orice abatere de la acest obiectiv poate costa Moldova – amânarea liberalizării regimului de vize cu UE pentru moldovenii dornici de a fi trataţi corect de către oficialii europeni.