• ACUM.TV
  • Editia Saptamanii 7- 13 noiembrie 2011
  • Comunicarea democratică și vacarmul totalitar de Andreea Sepi
    La un moment dat, în anii studenţiei, am participat, în cadrul Civic Education Project condus de americani, la o dezbatere cu tema: „Sunt societăţile balcanice mai predispuse la totalitarism”? Era vorba de o dezbatere din aceea studenţească, pe modelul lui Karl Popper, în care, împărţiţi în echipe, trebuia să aducem argumente valabile, solide şi bine cântărite atât în favoarea cât şi împotriva acestei afirmaţii. (6-11-2011 – Editorial)
  • Adunați la monumentul lui Lenin de la Chișinău, comuniștii cred într-un viitor luminos de Petru Clej
    Ca în fiecare an de 7 noiembrie, comuniștii din Republica Moldova, în frunte cu Vladimir Voronin s-au adunat la monumentul lui Lenin de la Chișinău ca să aniverseze „Marea Revoluție Bolșevică”, după alții un simplu puci comunist. (7-11-2011 – Republica Moldova)
  • Ipocrizia “românismului” la moldoveni de Denis Cenusa
    Proximitatea europeană şi “descântatul” relaţiilor moldo-române după aprilie 2009 îşi au efectul, lăsând amprente tot mai priofunde pe conştiinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Trecuţi prin culoarele politicii comuniştilor “moldovenişti” şi deşteptaţi sub o guvernare mozaică “moldovenist-filoromână”, moldovenii se încurcă tot mai mult în propriile atitudini faţă de statul român şi sistemul lui de valori cultural-istorice. Divizaţi pe criteriul identitar, majoritatea moldovenilor se zbat între “profilul sovietic moldovenist”, apartenenţa la spaţiul cultural românesc şi realităţile socio-economice complicate. (6-11-2011 – Republica Moldova)
  • Republica Moldova: Dodon – Bidon , “salvatorul statului” de Petru Clej
    Deputatul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Igor Dodon, a avut un “Damasc”, precum Saul din Tars atunci când i s-a revelat Isus Hristos în drumul său spre vestitul oraș sirian – după mai mulți ani de zile de fidelitate politică față de PCRM, a părăsit partidul, alături de alte două deputate, Zinaida Grecianîi și Veronica Abramciuc. (6-11-2011 – Republica Moldova)
  • SilenceKills – discrimination/ro/files/2011 de Editori ACUM
    Pornind de la premisa intimă și deloc îmbucurătoare că, la un moment dat și din anumite motive, toți discriminăm, silenceKILLS este o expoziție gândită în scopul de a aduce la cunoștință, de a sensibiliza și de a pune în discuție limita dintre libertatea de opinie și discriminarea socială, etnică, sexuală sau religioasă. (6-11-2011 – Comunicate de presa)
  • DE CE RADIOAMATORISMUL MAI DĂINUIE ÎN EPOCA TWITTERULUI de Francisc Grunberg
    Este oarecum ciudat că radioamatorismul continuă să înflorească în epoca Twitter, Facebook şi iPhone. Deşi este o tehnologie veche de un secol – şi care necesită în general promovarea unui examen pentru a obţine o autorizaţie – ea numără actualmente circa 350000 de pasionaţi care o practică în Europa şi alţi 700000 în Statele Unite, cu aproximativ 60% mai mulţi decât acum 30 de ani. (6-11-2011 – Repere carteziene)
  • „Banchet” cu Platon (Poem de Igor Ursenco) de Dan DAVID
    vom gustadin fericireacomestibilă – rotisată pe inaniţia crocantăa descoperirilor ştiinţifice (6-11-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • SilenceKills – discrimination/ro/files/2011 de Editori ACUM
    Pornind de la premisa intimă și deloc îmbucurătoare că, la un moment dat și din anumite motive, toți discriminăm, silenceKILLS este o expoziție gândită în scopul de a aduce la cunoștință, de a sensibiliza și de a pune în discuție limita dintre libertatea de opinie și discriminarea socială, etnică, sexuală sau religioasă. (6-11-2011 – Comunicate de presa)
  • Adunați la monumentul lui Lenin de la Chișinău, comuniștii cred într-un viitor luminos de Petru Clej
    Ca în fiecare an de 7 noiembrie, comuniștii din Republica Moldova, în frunte cu Vladimir Voronin s-au adunat la monumentul lui Lenin de la Chișinău ca să aniverseze „Marea Revoluție Bolșevică”, după alții un simplu puci comunist. (7-11-2011 – Republica Moldova)
  • „Banchet” cu Platon (Poem de Igor Ursenco) de Dan DAVID
    vom gustadin fericireacomestibilă – rotisată pe inaniţia crocantăa descoperirilor ştiinţifice (6-11-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • DE CE RADIOAMATORISMUL MAI DĂINUIE ÎN EPOCA TWITTERULUI de Francisc Grunberg
    Este oarecum ciudat că radioamatorismul continuă să înflorească în epoca Twitter, Facebook şi iPhone. Deşi este o tehnologie veche de un secol – şi care necesită în general promovarea unui examen pentru a obţine o autorizaţie – ea numără actualmente circa 350000 de pasionaţi care o practică în Europa şi alţi 700000 în Statele Unite, cu aproximativ 60% mai mulţi decât acum 30 de ani. (6-11-2011 – Repere carteziene)
  • Copii mici, copii mari de Simona-Adriana Balaita
    Copiii-si ‘deseneaza’ cu usurinta rani pe genunchi, explorand cu zambetul pe fata, noua lume, printre ‘uriasi’. (6-11-2011 – Secundele mele)
  • google_1
    google_2

  • Zinaida Grecianîi, candidată la președinție sau memoria scurtă a politicienilor moldoveni de Petru Clej
    Zinaida Grecianîi, fost premier pe vremea președintelui Vladimir Voronin, a revenit în postura de potențial candidat la președinție. (9-11-2011 – Republica Moldova)
  • Durerea atroce a iubirii pierdute – cauza sinuciderii lui Ilarie Voronca ? de Andrea Ghita
    Dezbaterea găzduită joi, 3 noiembrie 2011, la sediul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor şi organizată în colaborare cu revista Apostrof şi Facultatea de Filosofie a Universităţii Babeş Bolyai a avut un titlu incitant: De ce s-a sinucis Voronca? (6-11-2011 – Jurnal Cultural)
  • SERBANA DRAGOESCU SE DEDICA ARTEI TAPISERIEI de Dorel Schor
    Doctorul Nae Cernaianu, bun prieten, traitor acum in Germania, imi trimite fotografia unui portret al lui, realizat recent din memorie de catre o pictorita din Romania… Il recunosc pe studentul de altadata si, pentru ca tabloul e bun, ma interesez cine e autorul. Si astfel fac cunostinta cu Serbana Dragoescu, o artista plastica remarcabila, care picteaza rar acum, pentru ca s-a dedicat artei tapiseriei. (6-11-2011 – Cultura)
  • Mediterana. Despre măsline de Florin Predescu
    Maslinul apare ca un arbore miracol in scrierile antice, mai ales in Odiseea.Daca in urma cu ani cunosteam maslinele sarate, sleioase si mustind in butoaiele bacaniilor de cartier, astazi intalnim o gama diversificata si tentanta sporind incantarea gastronomica. (6-11-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Copii mici, copii mari de Simona-Adriana Balaita
    Copiii-si ‘deseneaza’ cu usurinta rani pe genunchi, explorand cu zambetul pe fata, noua lume, printre ‘uriasi’. (6-11-2011 – Secundele mele)
  • Chiar se întâmplă! de Dan DAVID
    Visele se răzbună pe noi dacă nu le-nțelegem,Dacă le lăsăm să plece,Imagini șterse alunecând în uitare pe o cale de aer. (6-11-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Scrisoare în zona liberă dintre Rai şi Iad (Poem de Leo Butnaru) de Dan DAVID
    de cum merg la ţarăconstat căveşnicia a murit la sat… (6-11-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Dolar Tango de Alex Dimitrov
    (6-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • Din istoria şperţ-ului de Alex Dimitrov
    (7-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • Vraja muzicii de stradă de Alex Dimitrov
    (8-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • Mâncat de viu de Alex Dimitrov
    (10-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • In vino veritas de Alex Dimitrov
    (9-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • Surprize, surprize… de Alex Dimitrov
    (11-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • Mioriţa Blues de Alex Dimitrov
    (12-11-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • STATUI / MONUMENTE de Paulina Eliza Duta
    (7-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • STATUI / MONUMENTE de Cristina Dobrin
    (6-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • STATUI / MONUMENTE de Andrea Ghita
    (9-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • STATUI / MONUMENTE de Natalie Montanaro
    (8-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • STATUI / MONUMENTE de Natalie Schor
    (10-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • STATUI / MONUMENTE de Corina Ostoia
    (11-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • STATUI / MONUMENTE de Camelia Lica
    (12-11-2011 – Fotografia Zilei)
  • Durerea atroce a iubirii pierdute – cauza sinuciderii lui Ilarie Voronca ? de Andrea Ghita
    Dezbaterea găzduită joi, 3 noiembrie 2011, la sediul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor şi organizată în colaborare cu revista Apostrof şi Facultatea de Filosofie a Universităţii Babeş Bolyai a avut un titlu incitant: De ce s-a sinucis Voronca? (6-11-2011 – Jurnal Cultural)
  • Articole preferate de cititori:
  • Discursul Regelui Mihai în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României de Editori ACUM
    În ziua celei de a 90-a aniversări, după 64 de ani de la ultima perezenţă la tribuna Parlamentului României, Majestatea Sa Regele Mihai a rostit un discurs istoric în faţa camerelor reunite ale parlamentului. (1-1-1970)
  • Un soldat israelian = 1000 de prizonieri palestinieni ? de Petru Clej
    Israelul și gruparea islamistă palestiniană Hamas au ajuns lo înțelegere privind schimbarea militarului israelian Gilad Shalit, prizonier în Gaza din 2006, cu un grup de deținuți palestinieni din închisori israeliene. (1-1-1970)
  • Cupa Mondială la rugby câștigată după 24 de ani tot de Noua Zeelandă de Petru Clej
    Marea și eterna favorită a Cupei Mondiale la rugby, echipa Noii Zeelande, a câștigat trofeul, ajuns la a șaptea ediție, învingând în finală în urma unui meci pe muchie de cuțit Franța cu 8 – 7. (1-1-1970)
  • Memoria legendarului campion Farkas Paneth, la Cluj de Andrea Ghita
    După doi ani de la trecerea în lumea celor drepţi, Farkas Paneth continuă să fie acasă la Cluj, în sălile de antrenament şi de competiţie. Impulsul paletei sale de lemn, confecţionată în 1945 cu încrâncenarea celui întors din iadul de la Auschwitz, a propulsat decenii de-a rândul jucătorii clujeni pe culmile tenisului de masă european şi mondial şi mai are energia de a stimula şi sportivii de azi şi de mâine. (1-1-1970)
  • Cupa Mondială la rugby: când țara de baștină nu mai contează de Petru Clej
    Din circa 600 de jucători care au evoluat la Cupa Mondială, 112 proveneau din altă țară decât din cea în cărei echipă evoluau. (1-1-1970)
  • Zilele Culturii Evreiești în România , 16 – 17 Octombrie 2011 de Andrea Ghita
    În perioada 16 – 17 octombrie se vor desfăşura la Bucureşti “Zilele Culturii Evreiești din România” , incluse în suita de manifestări dedicate aniversării a 75 de ani de existenţă a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. (1-1-1970)
  • Societatea “Timişoara”-Manifestare culturală prilejuită de aniversarea a 90 de ani de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României- de Editori ACUM
    Consiliul de conducere al Societăţii „Timişoara“ anunţă organizarea unei manifestări culturale prilejuită de aniversarea a 90 de ani de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României. (1-1-1970)
  • O inedită manifestare cultural-sportivă în organizarea CS CFR Iaşi de Dan Teodorescu
    Vineri, 21 octombrie 2011, restaurantul „Palace Café” din Iaşi a găzduit conferinţa de presă de deschidere a Memorialului de box „Iosif Mattes”, acolo unde a avut loc şi vernisajul expoziţiei de caricatură a lui Eduard Mattes, Cristi Topan şi Andi Ceauşu, dar şi lansarea cărţii „Lumea pe clape de rondel” a dr. Sorin Cotlarciuc. (1-1-1970)
  • “Echipa României nu este la nivelul primelor 15 echipe ale lumii” – interviu cu Robert Antonin, managerul echiperi de rugby a României de Petru Clej

    Robert Antonin nu aruncă responsabilitatea eșecului asupra altora, dar nu suportă "demolatorii""

    Echipa de rugby a României s-a întors acasă de la Cupa Mondială de rugby, cu trei săptămâni înainte de finalul competiției. Nu e o surpriză, nimeni nu se aștepta la o calificare în primele două locuri ale unei grupe din care mai făceau parte Anglia, Argentina, Scoția și Georgia. Dar, pentrun prima oară din 1995, “stejarii” pleacă de la Cupa Mondială, fără nicio victorie și fără niciun punct, pierzând toate meciurile, 24 – 34 cu Scoția, 8 – 43 cu Argentina, 3 – 67 cu Anglia și mai ales 9 – 25 cu Georgia, marcând doar trei eseuri dar mai ales practicând un joc foarte slab, mult mai slab decât la precedentele turnee finale ale Cupei Mondiale la rugby.I-am solicitat un interviu în exclusivitate managerului echipei de rugby a României, francezul Robert Antonin, cu care am stat de vorbă și acum doi ani și jumătate, atunic când a fost ales în funcție actualul președinte al Federației Române de Rugby, Alin Petrache (Rugbyul românesc e pe marginea prăpastiei, http://www.acum.tv/articol/9539/) (1-1-1970)
  • Ipocrizia “românismului” la moldoveni de Denis Cenusa
    Proximitatea europeană şi “descântatul” relaţiilor moldo-române după aprilie 2009 îşi au efectul, lăsând amprente tot mai priofunde pe conştiinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Trecuţi prin culoarele politicii comuniştilor “moldovenişti” şi deşteptaţi sub o guvernare mozaică “moldovenist-filoromână”, moldovenii se încurcă tot mai mult în propriile atitudini faţă de statul român şi sistemul lui de valori cultural-istorice. Divizaţi pe criteriul identitar, majoritatea moldovenilor se zbat între “profilul sovietic moldovenist”, apartenenţa la spaţiul cultural românesc şi realităţile socio-economice complicate. (6-11-2011 – Republica Moldova)
  • Republica Moldova: Dodon – Bidon , “salvatorul statului” de Petru Clej
    Deputatul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Igor Dodon, a avut un “Damasc”, precum Saul din Tars atunci când i s-a revelat Isus Hristos în drumul său spre vestitul oraș sirian – după mai mulți ani de zile de fidelitate politică față de PCRM, a părăsit partidul, alături de alte două deputate, Zinaida Grecianîi și Veronica Abramciuc. (6-11-2011 – Republica Moldova)
  • Zinaida Grecianîi, candidată la președinție sau memoria scurtă a politicienilor moldoveni de Petru Clej
    Zinaida Grecianîi, fost premier pe vremea președintelui Vladimir Voronin, a revenit în postura de potențial candidat la președinție. (9-11-2011 – Republica Moldova)
  • Articole preferate de cititori:
  • SIONISM, ANTISIONISM, POSTSIONISM (I) de Lucian Zeev HERȘCOVICI
    M-am întrebat adeseori ce înseamnă sionism, precum și care este semnificația unor termeni proveniți din acest concept, indicând respingerea lui sau pierderea aspectelor lui principale. Mi-am pus și alte întrebări referitoare la această problemă care continuă să trezească interesul lumii contemporane. Cine sunt evreii sioniști și care sunt tendințele lor sociale, politice și culturale? Cine sunt adversarii lor, evreii antisioniști? Este posibilă o reunire a celor două tendințe în una singură, de dată relativ recentă, postsionismul? Există și alți sioniști în afară de evrei? Care este mobilul orientării lor? Fără să pretind că voi putea da răspunsuri complete, voi căuta să fac mici observații pe această temă. (1-1-1970)
  • Gilad Shalit acasă – deznodământ cu bucurii și dureri de Vlad Solomon
    Ce l-a determinat pe Netanyahu sa isi modifice pozitia si sa accepte conditii care, in urma cu peste un an, le considera inadmisibile? De ce acelasi Netanyahu, care pe 1 iulie 2010 a infruntat presiunea populatiei, spunind un NU hotarit pretentiilor lui Kahled Mashaal, conducatorul politic al organizatiei Hammas, renunta la principii pe care le considera de neclintit? De ce miscarea terorista Hammas accepta unele compromisuri, renuntind la o pozitie intransigenta, consimtind ca unii detinuti sa ramina in inchisorile din Israel? (1-1-1970)
  • SIONISM, ANTISIONISM, POSTSIONISM (II) de Lucian Zeev HERȘCOVICI
    În condițiile actuale, se pune întrebarea: cine sunt evreii antisioniști? Acestei întrebări îi pot adăuga câteva întrebări auxiliare. Există o istorie a curentului antisionist în rândul evreilor? Căror orientări le aparțin evreii antisioniști? Care sunt cauzele antisionismului evreiesc? Cum luptă evreii antisioniști împotriva sionismului? Care sunt argumentele evreilor antisioniști privitoare la orientarea lor? Există și evrei nesioniști care nu sunt antisioniști și – în acest caz – care este diferența între ei și evreii antisioniști? (1-1-1970)
  • De ce mă tem de greci când primesc (sau resping) daruri de Petru Clej
    Grecii au mușcat mâna care-i hrănea și au supralicitat, iar acum dau vina pe alții pentru excesele care i-au adus aproape de sapa de lemn. Imaginea unui Andreas Papandreu, tatăl actualului premier, el însuși premier în anii ’80 – ’90, cetățean american cu discurs anti-american este revelatoare pentru o anumită stare de spirit larg răspândită în Grecia.Naționalismul, combinat cu o ortodoxie intolerantă, grefat pe un conflict anacronic cu Turcia, a contribuit la această iresponsabilizare a cetățeanului de rând, dus de nas de niște politicieni venali și corupți.E timpul ca grecii să lase mofturile și să realizeze că singura soluție de ieșire din criză este adaptarea la un nivel de trai mai scăzut. Și să învețe proverbul românesc: calul de dar nu se caută la dinți. (1-1-1970)
  • Un fenomen alarmant, depopularea satelor moldovenești de Editori ACUM
    Date ale Biroului Naţional de Statistică arată că în ultimii zece ani populaţia satelor din Republica Moldova s-a redus anual în medie cu peste 3 000 de persoane, ceea ar echivala cu dispariţia a două localităţi de mărime medie. (1-1-1970)
  • Horst Kohler – președintele Republicii Moldova! de Petru Clej
    În această situație de vid constituțional – țara nu are un șef de stat ales în mod contituțional de peste doi ani, situație care provoacă incertitudine, mai ales în privința relațiilor internaționale ale Republicii Moldova – fac o sugestie extravagantă: candidatura la președinție a lui Horst Kohler, fost președinte al Germaniei între 2004 și 2010. (1-1-1970)
  • Sunt românii proşti? de Matei Mircioane
    O ştire a cutreierat şi emoţionat România, zilele trecute, însă, fiind destul de complexă şi difuză, nu a scos imediat oamenii în stradă. Emoţiile, câte au fost, s-au consumat în faţa televizoarelor. Ştirea, preluată şi dusă mai departe de liderii opoziţiei, era că România este contributor net la fondurile Uniunii Europene. Din cauza ratei de absorbţie extrem de scăzute, România mai mult plăteşte decât încasează de la UE. În cifre, informaţia poate fi concentrată astfel: În trei ani şi jumătate, România a atras 2,18 miliarde de euro din fondurile europene şi a plătit la bugetul UE 4,53 de miliarde de euro. Astfel, contribuţia netă a României la bugetul UE este, până în prezent, de 2,35 miliarde de euro. (1-1-1970)
  • Cum regăsesc România, țara formelor fără fond de Petru Clej
    Sâmbătă după amiaza, aeroportul Băneasa. Ca de obicei aglomerație la controlul pașapoartelor, care merge însă repede. Vin bagajele, pornește banda transposrtoare lungă nu de mai mult cinci metri, într-o încăpere minusculă, aceeași pe unde tocmai am prezentat pașaportul.La ieșire abia poți să te strecori printre două șiruri de persoane: unele așteaptă pasagerii, alții sunt șoferi de taxi care-ți strecoară printre dinți: “Un taxi șefu’?”. (1-1-1970)
  • Romii tineri şi şcoliţi aspiră la un grup parlamentar de Andrea Ghita
    Alianţa Civică Democrată din România (ACDR) constituită la Bucureşti, la 1 octombrie 2011, este decisă să intre în cursa viitoarelor alegeri locale şi parlamentare cu intenţia de a realiza un obiectiv – nerealizat de nicio formaţie a romilor în cei 22 de ani scurşi de la 22 Decembrie 1989 – să constituie un grupa parlamentar al romilor. (1-1-1970)
  • Moldovenii îl (re)descoperă pe Regele Mihai de Petru Clej
    În recentul său discurs din parlamentul României, unde a fost invitat cu prilejul celei de-a 90-a anuversări, Regele Mihai a spus, printre altele:“Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”. (1-1-1970)
  • Israelul după Gilad Shalit de Eva Galambos
    Ce strategie ar trebui să adopte Israelul pentru a evita noi răpiri de militari

    Shalit cu familia

    (1-1-1970)
  • REVENIREA LUI PUTIN LA KREMLIN ÎN 2012 de Nicolae Filipescu
    Respectand prevederile constitutionale, Vladimir Putin, dupa ce a completat doua mandate de presedinte al Federatiei Ruse intre 2000 si 2008, a transferat respondabilitatile de sef de stat unui loctiilor temporar, protejatul sau, Dimitri Medvedev. Formal, in noua sa functie de prim-ministru, Putin devenise subalternul noului presedinte Medvedev. Neoficial, ca premier si lider al Partidului majoritar din parlament, Putin a continuat sa mentina autoritatea suprema in Rusia. (1-1-1970)
  • Băsescu împinge din nou, demonstrativ! de Matei Mircioane
    Traian Băsescu vs. Dinu Patriciu - desen de M. Mircioane

    Traian Băsescu vs. Dinu Patriciu - desen de M. Mircioane

    Preşedintele Traian Băsescu a câştigat procesul cu omul de afaceri Dinu Patriciu, după ce l-a dat în judecată pentru „minciună şi trucarea unor filme”. Sentinţa a fost dată miercurea trecută de Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti, şi prevede plata de daune morale, de către pârâtul Dinu Patriciu, în valoare de 0,5 lei. Pârâtul mai trebuie să publice hotărârea instanţei în două ziare de tiraj naţional, în două numere consecutive. Sentinţa poate fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti. (1-1-1970)
  • SERBANA DRAGOESCU SE DEDICA ARTEI TAPISERIEI de Dorel Schor
    Doctorul Nae Cernaianu, bun prieten, traitor acum in Germania, imi trimite fotografia unui portret al lui, realizat recent din memorie de catre o pictorita din Romania… Il recunosc pe studentul de altadata si, pentru ca tabloul e bun, ma interesez cine e autorul. Si astfel fac cunostinta cu Serbana Dragoescu, o artista plastica remarcabila, care picteaza rar acum, pentru ca s-a dedicat artei tapiseriei. (6-11-2011 – Cultura)
  • Mediterana. Despre măsline de Florin Predescu
    Maslinul apare ca un arbore miracol in scrierile antice, mai ales in Odiseea.Daca in urma cu ani cunosteam maslinele sarate, sleioase si mustind in butoaiele bacaniilor de cartier, astazi intalnim o gama diversificata si tentanta sporind incantarea gastronomica. (6-11-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Chiar se întâmplă! de Dan DAVID
    Visele se răzbună pe noi dacă nu le-nțelegem,Dacă le lăsăm să plece,Imagini șterse alunecând în uitare pe o cale de aer. (6-11-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Scrisoare în zona liberă dintre Rai şi Iad (Poem de Leo Butnaru) de Dan DAVID
    de cum merg la ţarăconstat căveşnicia a murit la sat… (6-11-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Articole preferate de cititori:
  • SAMI BRISS REVINE ÎN IAȘUL NATAL de Dorel Schor
    Iata o surpriza deosebit de placuta: maestrul Briss ma invita la vernisajul expozitiei sale de pictura la galeria de arta „Dana” din Iasi. Era de asteptat. Pentru ca Sami Briss s-a nascut in tirgul Iesilor, a studiat la Academia de arte din Bucuresti, a trait si creat in Israel, s-a stabilit la Paris si a devenit un faimos artist al lumii, cistigind, in timp, o solida si binemeritata notorietate. (1-1-1970)
  • Mai există speranţă de Eva Galambos
    Codex Sinaiticus

    Codex Sinaiticus

    Ideile tinerilor care s-au înscris la masteratul de Cultură şi civilizaţie ebraică (1-1-1970)
  • Mediterana de Florin Predescu
    Arta culinara mediteraneana are in comun prospetimea ingredientelor, prepararea simpla, fuziunea neelaborata in mod exagerat, retinand elementele majore ale universului reconstruit pe o farfurie .Voi incepe acest grupaj de retete dedicate lumii meridionale cu retete din Italia, Franta, Grecia, Israel, Liban etc. (1-1-1970)
  • „Pe cuvânt de onoare”, un roman despre antisemitism rămas actual de Eva Galambos
    Roman scris în urmă cu peste 60 de ani despre antisemitismul insidios din Statele Unite (1-1-1970)
  • Bucătăria celor mici de Florin Predescu
    Octombrie ramane luna sarbatoririi recoltei si a pregatirilor pentru iarna.Copiii se bucura de bostanii transformati in felinare magice, de camara indestulata cu poame si cu borcane de dulceata.Am ales o reteta traditionala americana facila si specifica taberelor, picnicurilor in aer liber, dar si serilor de toamna. (1-1-1970)
  • Sticla de toamna de Florin Predescu
    Iti lipesti fruntea de geamul afumat cu vedere catre Valea Plangerii,si refuzi anii ca pe niste monede iesite din uz,caravana nu se intoarce,iti soptesti cu infrigurare ca ai imbatranit, (1-1-1970)
  • Poem final pe frunze de arţar … de Irina Lucia Mihalca
    Poem final pe frunze de arţar …Tremură în cădere frunzele arţarului din faţa ferestrei mele, tremură, plâng şi se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu ştie nimic. (1-1-1970)
  • A BLANK PAGE de Natalie Montanaro
    Wish I could be a single drop of water….. (1-1-1970)
  • VARA INDIANĂ ÎN TORONTO de Cristina Dobrin
    Vă invit la o plimbare fotografică prin unul din nenumăratele parcuri ale metropolei Toronto, parcul Sunnybrook, într-o după-amiază de duminecă, zi în care în Canada se sărbătorește Thanksgiving day. (1-1-1970)
  • După amiază de toamnă de Florin Predescu
    Intr-un colt ferit de invazia turistilor si a poluarii – numit Point Lookout in sudul statului Maryland am prins un peste numit Rockfish.L-am curatat, l-am spalat, l–am marinat in boia de ardei dulce, piper, usturoi, migdale sfaramitate si in putin vin alb. (1-1-1970)
  • Apus la Malibu de Dan DAVID
    De ce mă privești din când în când?Îmi vezi sufletul?Pentru tristețea lui nu ai destulă culoare? (1-1-1970)
  • Șerpoaica – Povestire de Bruno Ștefan (3) de Dan DAVID
    În drumurile mele pe Athos l-am întrebat de mai multe ori pe părintele Petroniu Tănase dacă ştie unde este, dar el nu mi-a răspuns. Anul trecut, înainte de a muri, Petroniu cel Smerit mi-a spus să mă duc să sărut icoana Maicii Domnului cu şerpi din Kefalonia. (1-1-1970)
  • Make a Point – Arta vine în Pantelimon. Privim cartierul de Valentina Iancu
    Joi, 6 octombrie 2011, ora 19, va avea loc la Make a Point deschiderea expoziției de artă contemporană Privim cartierul. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Risc major de furt de identitate de Traian Gheorghe Onciu
    În legătură cu a da sau nu CNP-ul la recensământ:S-a ridicat problema folosirii datelor acestora în fraudarea alegerilor. Acest lucru, dpdv juridic, poartă un nume: furt de identitate. (1-1-1970)
  • PRINŢUL VINH SAN, PRIMUL RADIOAMATOR AL INSULEI RÉUNION de Francisc Grunberg
    În timpul celui de al doilea Război mondial insula Réunion era majoritar pétainistă. (Mareşalul Philippe Pétain a condus Franţa între 1940 şi 1944, în timpul ocupaţiei germane. Datorită acţiunilor sale colaboraţioniste ca şef al aşa-numitului „regim de la Vichy” a fost condamnat după încheierea războiului la moarte pentru trădare, pedeapsă comutată de generalul de Gaulle în închisoare pe viaţă. Pétainismul s-a încetăţenit ca un termen peiorativ folosit pentru definirea unui anumit tip de politică reacţionară – nota mea, YO4PX). (1-1-1970)
  • CODUL MORSE, UN SEMNAL CARE DISPARE de Francisc Grunberg
    Limbajul punctelor şi liniilor a fost lingua franca (aici în sensul de limbă comună, universală – nota mea, YO4PX) a radioamatorilor, o comunitate de oameni pasionaţi, împătimiţi ai tehnologiei, care au furnizat căi de comunicare în situaţii de urgenţă şi calamităţi. (1-1-1970)
  • NOAPTEA NOPŢILOR de Francisc Grunberg
    A trecut un deceniu şi ceva de când cea din urmă dintre staţiile comerciale ale ţării care foloseau codul Morse a părăsit oficial eterul, atunci când noua tehnologie a scos din uz un sistem care a fost lingua franca (limbajul internaţional) comunicaţiilor maritime încă dinainte de scufundarea Titanicului.Dar aşijderi transmisiunilor care continuă să călătorească în Cosmos mult timp după ce sursa lor originară a dispărut, există lucruri care refuză să moară. (1-1-1970)
  • Ajutaţi un tânăr medic să salveze vieţi! de Editori ACUM
    Cătălin Sandu, 25 ani, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, Facultatea de Medicină Generală promoția 2011, este colegul și prietenul nostru care trece prin cel mai greu examen. Are nevoie de noi, de ajutorul nostru, al tuturor. Financiar și moral. Acum. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Mesaje din infern – amintirile de lagăr ale Terezei Mózes de Andrea Ghita
    De curând distinsa mea prietenă nonagenară, etnografa şi scriitoarea Tereza Mózes din Oradea http://www.acum.tv/articol/9398/– stabilită de o vreme în Israel – mi-a trimis un fragment tulburător de mărturii despre modalităţile în care captivii lagărelor naziste încercau să lase în urma lor semne vestitoare ale faptului că mai trăiesc şi au trecut printr-un loc unde sperau ca – printr-un miracol – să sosească un cunoscut. (1-1-1970)
  • Dor de România de Andreea Sepi
    Manelele au evadat din muzică şi s-au instalat în haine, în arhitectură, în maldărele de gunoaie din mijlocul parcurilor naţionale, în drujbe şi în termopane. Kitsch-ul acoperă ultimele bastioane ale solemnităţii şi ale decenţei. Piese de o frumuseţe elegant trasată cad în mîinile unor demolatori nu doar fără cultură, ci lipsiţi chiar şi de acea înnăscutădelicateţe în faţa purităţii simple. Unii demolează chiar construind. Demolează autenticul şi frumosul, sluţesc peisajul şi handicapează sufletele privitorilor. Natura, creaţie a lui Dumnezeu, e incendiată, braconată, furată, retezată la pămînt, lăsată să se irosească sub scaieţi. Aşa tratează mai-marii darul. Ţara-i un SRL. Al lor. (1-1-1970)
  • România, ţara pungilor de nailon de Andrea Ghita
    Deunăzi am cumpărat câteva zarzavaturi şi fructe la aprozarul* din colţ şi i-am cerut vânzătoarei să-mi dea şi o pungă în care să le pun. Mi-a întins una de nailon, transparentă şi destul de subţire: „Poftiţi!” Am luat-o şi m-am apucat s-o desfac cu degetele, dar n-am reuşit. Apoi am încercat s-o frec între palme pentru a separa cele două foiţe, dar fără succes. Acest gest mi-a amintit de sumedenia de pungi de nailon îndărătnice la desfăcut, mai ales pe vreme de iarnă, când degetele îmi amorţiseră de frig, după orele de stat la rând pentru pâine, unt, lapte, carne sau ouă – alimente de bază de negăsit în anii „epocii de aur”. (1-1-1970)
  • Era mai bine pe vremea lu’ Ceaușescu (?) de Petru Clej
    Românii sunt capabili, ca orice popor, să trăiască relativ prosper într-o societate liberă. Numai că relele prezentului, care își au originea în mod covârșitor în cei 50 de ani de dictatură dinainte de 1989, nu pot fi șterse cu buretele, iar răul din mintea oamenilor nu dispare în doar 20 de ani, așa cum proorocea după căderea lui Ceaușescu ideologul Silviu Brucan. Vor mai trece destui ani până ce românii vor ajunge la concluzia că trăiesc într-o societate mai puțin rea decât cea de pe vremea lui Ceaușescu. Acum nu sunt gata să accepte cel mai mic dintre două rele. (1-1-1970)
  • Comuniștii, fasciștii și simpatizanții lor nu au niciun fel de legitimitate de Petru Clej
    Simpatizanții comuniști și fasciști nu pot fi tratați cu toleranță deoarece ei înșiși nu sunt toleranți și au ca scop distrugerea societăților democratice. Omenirea a făcut greșeala în secolul trecut să le acorde beneficiul îndoielii și cu toții știm ce efect a avut această naivitate. (1-1-1970)
  • Sunt românii – inclusiv moldovenii – un neam de homofobi? de Petru Clej

    Așa se manifestă la Chișinău "iubirea de aproape" creștinească

    În orice caz, țin să-i liniștesc pe cei care se tem de niște potențiali vecini homosexuali. Potrivit studiilor sociologice, homosexualii sunt mai educați decât media populației și mai respectuoși față de lege.Chiar vizavi de casa mea locuiește un cuplu de lesbiene. Două persoane extrem de politicoase, niciodată agresive și foarte săritoare. Și într-o lume atât de dominată de prostia agresivă, e nevoie de astfel de vecini, nu sunteți de acord, dragi români și moldoveni homofobi, care adesea faceți atâta caz de valorile creștine, printre care iubirea de aproape? (1-1-1970)
  • Aniversarea cardului meu de fidelitate de Andrea Ghita
    „De-ar fi mândra-n deal la cruce/de trei ori pe zi m-aş duce/dar mândruţa mea-i departe/ nu pot mere făr’de carte/” spune un vechi cântec ardelenesc, ale cărui versuri – luate ad literam – sunt incredibil de actuale, pentru că astăzi chiar nu putem merge nicăieri “făr’ de carte” sau “făr’ de card”. (1-1-1970)
  • DIACRITICELE ROMÂNEŞTI de Francisc Grunberg
    Scrierea cu diacritice pe internet şi citirea acestora este o problemă destul de spinoasă, pentru că pe lângă setările care trebuie efectuate în acest scop se manifestă şi o împotrivire din partea utilizatorilor care, din comoditatea de a nu folosi facilitatea existentă în toate sistemele de operare Windows mai noi de 3.x.x., s-au complăcut în a adopta limba „romtaliană”. (1-1-1970)
  • Ziua Holocaustului din România, marcată diferit de Eva Galambos
    tablou de la expozitia "Cum a fost posibil"?

    Diptic de Anamaria Avram

    Evenimentele care au marcat Ziua Holocaustului din Romania (1-1-1970)
  • Din nou Catedrala. Stând strâmb la judecata cea de pe urmă de George PETRINEANU
    Miercuri, 5 octombrie la ora 17:00, a avut loc la Bucuresti o manifestație de protest a persoanelor care se opun finanțării din fonduri publice a construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Protestul a fost organizat la inițiativa Asociației Umaniste Române având subiectul ,,Stop finanțării CMN din fonduri publice!”. (1-1-1970)
  • Viața ca un bistrou de Florin Predescu
    Restaurantul ca un spatiu închis, simbol al unui univers de răscruce unde clienţii nu vin numai pentru a mânca, pentru a-şi astâmpăra setea – reprezintă un loc al alungării singurătăţii, al conspiraţiilor, al refugiului, al întâlnirilor amoroase. (1-1-1970)
  • Balaurul din noi de Matei Mircioane
    Lupta cu balaurul - desen de Matei Mircioane

    Lupta cu balaurul - desen de Matei Mircioane

    Mai de mult, mai mult decât monarhii providenţiali erau aşteptaţi profeţii. Aceştia aveau capacitatea de a asigura mai mult decât o viaţă decentă sau bunăstare, ei ştiau drumul către viaţa veşnică. Să ne întoarcem, oare, la acele vremuri?Ar fi bine, să nu nu uităm, totuşi, că acei profeţi sau monarhi adunau lumea în jurul lor, arătându-le cine le este duşmanul. De fapt, duşmanul trebuia inventat, dacă nu exista unul la îndemână. Pe atunci, lumea era mult mai mare şi duşmanul era mai uşor de găsit. Duşmanul era celălalt, cel diferit de tine. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • În România (și în Republica Moldova), viața oamenilor e ieftină pe șosele de Petru Clej
    De duminică încoace, România mediatică este captivată de accidentul mortal în care a fost implicat Șerban Huidu, una dintre cele mai mari vedete ale micului ecran, omul care a făcut bășcălie de toți mai marii zilei, indiferent de care domeniu al vieții publice. (1-1-1970)
  • Soarta și destinul de Wanda Lucaciu
    Palestina, in anii 1912 era o tara saraca, nici pe departe cum este Israelul in zilele noastre. Nu multi oameni se aventurau in acei ani sa calatoreasca in Palestina. Totusi, fratii Straus au vrut sa vada cu ochii lor ce au reusit zionistii sa realizeze cu sumele mari donate de ei, pentru imbunatatirea vietii in Palestina. (1-1-1970)
  • Să ne reamintim de Constantin Tănase de Editori ACUM
    La fel de actual ca în urmă cu 70 de ani pamfletul lui Constantin Tănase „Şi cu asta ce-am făcut? “ satirizează cu umorul său şfichiutor racilele societăţii româneşti care acum ca şi atunci a rămas înţepenită în mocirla corupţiei şi a nedreptăţilor sociale. (1-1-1970)
  • Vedi Catania! de George PETRINEANU
    În sud-estul Siciliei, Catania apare turistului rafinat cât și celui debutant ca un loc cu personalitate. Când aceștia încearcă să-și împărtășească impresiile, ei simt că ar avea nevoie de mai multe guri dintr-o dată ca sa redea impresiile care îi bântuie. Unele dintre aceste ,,guri” ar vrea sa se plângă de toate ponoasele care îi sar în ochi turistului în acest loc ars de soare, în timp ce celelalte, în același timp, se luptă să își facă auzite entuziasmul și încântarea. (1-1-1970)
  • Vă propunem o rubrică FORUM! de Stefan N. Maier
    Dacă nu avem articole într-o săptămână, lansăm subiecte prin această rubrică şi vă invităm să comentaţi.Un moderator va face tot posibilul să aprobe cât se poate de repede şi fără modificări ceea ce propuneţi spre apariţie!Propuneţi, prin comentarii postate la această invitaţie, subiecte de discuţie. Cele mai bune propuneri vor fi alese imediat pentru lansare, de către redacţie. (1-1-1970)
  • „Bârfitoarele” din Oraviţa de Matei Mircioane
    În Oraviţa, un orăşel din sud-vestul României, ferestrele sunt făcute într-un mod cu totul special, astfel încât oamenii din casă pot privi în susul şi în josul străzii, fără să deschidă canaturile. Nu ştiu dacă sunt unice în lume, dar, în altă parte nu am mai văzut astfel de ferestre, numite „bârfitoare”. Au un farmec special aceste „bârfitoare” şi am fotografiat câteva zeci, doar pe strada principală. Locuitorii care au casele prevăzute cu „bârfitoare” au, astfel, posibilitatea să-şi satisfacă curiozitatea. Chiar dacă plouă sau este vreme rece, pot privi de-a lungul străzii, să vadă cine mai vine, cine pleacă, fără să lase frigul să pătrundă în casă.Oraviţa este un orăşel patriarhal din sud-vestul României, cu aproximativ 13.000 de locuitori. În perioada interbelică a fost capitala judeţului Caraş şi mai păstrează ceva din mândria prăfuită a unei foste capitale de judeţ. (1-1-1970)
  •  
    54.242.75.224