• ACUM.TV
  • Editia Saptamanii 7 – 13 martie 2011
  • Maladii, moarte, bani și politică de Stefan N. Maier
    O scurtă vizită în România, cu treburi care nu-i îngăduie să întâlnească decât pe foarte puţini dintre cei care ar fi vrut să-i vadă, îl plasează pe românul stabilit în străinătate într-o lume aparte, funcţionând la o viteză diferită de viaţa lui cotidiană de pe alt meridian. Şi nu doar la o viteză diferită, de multe ori chiar şi într-o logică diferită, pe care n-aş putea-o numi decât cum am numit-o deja de atâtea ori: suprarealistă. (6-3-2011 – Editorial)
  • Când modernizăm administraţia statului? de Mircea Kivu
    Ni s-a tot spus că actualul Guvern îşi propune modernizarea statului. Asta înseamnă, cel puţin prin prisma acţiunilor de până acum, scăderea în volum a aparatului administrativ şi stabilirea unui sistem coerent de retribuire a bugetarilor. Cât de coerent şi, mai ales, cât de stimulant pentru performanţă este sistemul introdus prin noua Lege a salarizării rămâne de discutat. (6-3-2011 – Romania)
  • Progres bazat pe modele din trecut? de George PETRINEANU
    Ce-ați zice dacă un profesor universitar ar veni cu ideea năstrușnică să proiectăm aeronave avansate din rigla de calcul sau să construim un supercalculator cu lămpi catodice? L-am trimite la balamuc. Dar în același timp ne surâde ideea că modelele vechi în mijlocul cărora lucrăm sunt superioare, eficiente și fac și impresie, la fel ca o Dacie 1300 pe care oricând o poți repara în drum. (6-3-2011 – Romania)
  • Consiliul Europei, comuniştii şi un nou referendum de Denis Cenusa
    La un an de la criza politică legată de alegerea preşedintelui, stabilizarea politică a ţării rămâne a fi un obiectiv intangibil pentru forţele politice de la Chişinău. (6-3-2011 – Republica Moldova)
  • Televiziunea, politicienii şi moldovenii… de Denis Cenusa
    Abilitatea partidelor de a face “show-uri” politice poate deveni principiul esenţial la formarea popularităţii, în situaţia în care alte criterii contează mai puţin pentru publicul obsedat de televiziune, reţele de socializare sau radiou. De prestaţia regizorilor şi actorilor politici depinde şi modul cum partidele sunt percepute de către opinia publică, conectată preponderent la realităţile televizate decât la cele cotidiene, palbabile, dar complicate şi neatrăgătoare. (6-3-2011 – Republica Moldova)
  • Ereticul Gorbaciov: Ţarul revizionist si impenitentul Iliescu de Vladimir TISMANEANU
    Mihail Gorbaciov si Ion Iliescu apartin aceleiasi generatii politice, au impartasit visuri, mituri, iluzii proprii utopiei leniniste. La ora actuala, cei doi fosti lideri simbolizeaza ipostaze extrem de diferite ale relatiei cu mostenirile comunismului: primul s-a despartit de lumea in care s-a format de o maniera sincera si irevocabila, a permis si a incurajat pluralismul. Al doilea a ramas legat prin mii de fire de traditia exclusivista, conspirationista, ultra-centralista, anti-democratica si intoleranta a bolsevismului. (6-3-2011 – Istorie si actualitate)
  • Câini, papagali, corbi și soareci: Fabule anti-nostalgice despre comunism de Vladimir TISMANEANU
    Muzeul imaginar al comunismului este un bestiarium, o colectie de chipuri incremenite in obsesiile constrangatoare ale unei religii seculare degradate. Slavenka Drakulic, cunoscuta scriitoare croata care traieste in Suedia, ne invita sa vizitam acest muzeu in compania unor animale care ne pot spune lucruri insolite, insa cat se poate de revelatoare despre experimentele practicate de comunisti. Absurdul sistemului este descoperit (devoalat, demascat, demistificat) prin ochii fiintelor necuvantatoare, dar extrem de lucide. (6-3-2011 – Istorie si actualitate)
  • Lecția poloneză de Adina Sadeanu
    Sa presupunem ca un extraterestru ar ateriza in Europa de Est si cineva i-ar pune in poala ultimul tip de iPad, incarcat cu date si grafice despre tarile din regiune. Sunt aproape sigura ca atentia i-ar fi captata de un singur nume: Polonia. (6-3-2011 – Economic)
  • Apel la candidatura 2011- Kennesaw University de Marina Nicolaev
    Programul Year of Romania at Kennesaw State University va solicita sa candidati. Informatii suplimentare despre program pot fi obtinute de pe website-ul oficial al universitatii, la urmatoarea adresa: http://www.kennesaw.edu/yearofromania/index.html . (6-3-2011 – Oportunitati)
  • Nouă din zece cluburi din oraşele mari ale României nu permit accesul romilor de Editori ACUM
    In noaptea de 5 spre 6 martie, Romani CRISS a realizat o acţiune de testare a accesului în locurile publice din capitală in timp ce organizaţi rome ale monitorilor locali de drepturile omului (TRUST siRomano Suno) au acţionat similar în Cluj-Napoca, Craiova şi Dorohoi. (6-3-2011 – Comunicate de presa)
  • Maternal lineage de Dan DAVID
    – Nu mai dau pălincă pe datorie, Toadere! (6-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Fructul lunii martie – grapefruit de Florin Predescu
    Suc de grapefruit, putina tuica naturala de Zalau (prune), cateva cuburi de gheata si cateva capsuni (taiate in felii) ar insemna o alta Margarita. (6-3-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Stupii (poem de Grigore Chiper) de Dan DAVID
    alungă zumzetul îndepărtatcare poate fi un ecou al neliniştii (6-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Winter Wondering de Natalie Montanaro
    Did you ever wonder why some people are nuts enough to want to live in places like Iceland (I happen to have a very contented friend who is a professor in Rykievik) or northern Minnesota (they love it there, Do-ent yahh knowe?) (6-3-2011 – Dialog Intercultural)
  • Protest împotriva demolărilor din Bucureşti de Marina Nicolaev
    În ultima perioadă, asistam la o amputare incredibilă a patrimoniului istoric şi arhitectural al Bucureştiului, o distrugere fără discernământ, fără precedent. (6-3-2011 – Societate civila)
  • Apel la candidatura 2011- Kennesaw University de Marina Nicolaev
    Programul Year of Romania at Kennesaw State University va solicita sa candidati. Informatii suplimentare despre program pot fi obtinute de pe website-ul oficial al universitatii, la urmatoarea adresa: http://www.kennesaw.edu/yearofromania/index.html . (6-3-2011 – Oportunitati)
  • Când modernizăm administraţia statului? de Mircea Kivu
    Ni s-a tot spus că actualul Guvern îşi propune modernizarea statului. Asta înseamnă, cel puţin prin prisma acţiunilor de până acum, scăderea în volum a aparatului administrativ şi stabilirea unui sistem coerent de retribuire a bugetarilor. Cât de coerent şi, mai ales, cât de stimulant pentru performanţă este sistemul introdus prin noua Lege a salarizării rămâne de discutat. (6-3-2011 – Romania)
  • Maternal lineage de Dan DAVID
    – Nu mai dau pălincă pe datorie, Toadere! (6-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Lecția poloneză de Adina Sadeanu
    Sa presupunem ca un extraterestru ar ateriza in Europa de Est si cineva i-ar pune in poala ultimul tip de iPad, incarcat cu date si grafice despre tarile din regiune. Sunt aproape sigura ca atentia i-ar fi captata de un singur nume: Polonia. (6-3-2011 – Economic)
  • Winter Wondering de Natalie Montanaro
    Did you ever wonder why some people are nuts enough to want to live in places like Iceland (I happen to have a very contented friend who is a professor in Rykievik) or northern Minnesota (they love it there, Do-ent yahh knowe?) (6-3-2011 – Dialog Intercultural)
  • „Suferinţa românească”, îndurarea şi durerea în cot de Liviu ANTONESEI
    Un prieten m-a întrebat o dată ce cred despre „suferinţa românească” şi-am rămas bouche bée. Sigur că, dacă e să vorbim despre suferinţă, e preferabil să vorbim despre cea individuală, despre cele individuale, pentru că nu există suferinţă în sine, ci puzderie de suferinţe circumstaţiate, precis definite în cauzele, împrejurările şi efectele lor. O să accept, totuşi, convenţia şi voi încerca să formulez cîteva aprecieri generale, referitoare la „suferinţa românească”, definită nu doar localizat, ci şi în perspectivă istorică. Pentru că eu nu cred în modul de a proceda al etnopsihologiei, cam depăşită de la începuturile sale, care operează cu calităţi, defecte şi moduri de a trăi în lume ale popoarelor socotite ca fiind cumva substanţiale şi imuabile. În opinia mea, acestea se construiesc şi se metamorfozează în timp, în funcţie de feluritele evenimente şi împrejurări istorice. (6-3-2011 – Dincolo de trancaneala)
  • google_1
    google_2

  • „Suferinţa românească”, îndurarea şi durerea în cot de Liviu ANTONESEI
    Un prieten m-a întrebat o dată ce cred despre „suferinţa românească” şi-am rămas bouche bée. Sigur că, dacă e să vorbim despre suferinţă, e preferabil să vorbim despre cea individuală, despre cele individuale, pentru că nu există suferinţă în sine, ci puzderie de suferinţe circumstaţiate, precis definite în cauzele, împrejurările şi efectele lor. O să accept, totuşi, convenţia şi voi încerca să formulez cîteva aprecieri generale, referitoare la „suferinţa românească”, definită nu doar localizat, ci şi în perspectivă istorică. Pentru că eu nu cred în modul de a proceda al etnopsihologiei, cam depăşită de la începuturile sale, care operează cu calităţi, defecte şi moduri de a trăi în lume ale popoarelor socotite ca fiind cumva substanţiale şi imuabile. În opinia mea, acestea se construiesc şi se metamorfozează în timp, în funcţie de feluritele evenimente şi împrejurări istorice. (6-3-2011 – Dincolo de trancaneala)
  • Depopularea ţării şi falimentul sistemului de pensii de Nelu Craciun
    Această ţară a cunoscut doar o singură perioadă, foarte-foarte scurtă, lipsită de corupţie şi de privilegii, începută în seara de 22 decembrie 1989 şi încheiată în ianuarie 1990, odată cu victoria contrarevoluţiei. (6-3-2011 – Social)
  • Marine Le Pen aduce Franța în stare de șoc de Luca Niculescu
    Francezii au impresia că retrăiesc coşmarul din aprilie 2002, când în al doilea tur de scrutin s-au calificat preşedintele Jacques Chirac şi Jean Marie Le Pen, tatăl lui Marine. Alegerile au fost câştigate până la urmă la scor de Chirac, dar era pentru prima dată când un candidat al extremei drepte ajungea în al doilea tur. Mai rău, nici un institut de sondare a opiniei publice nu prevăzuse că Le Pen avea să ajungă până acolo. (7-3-2011 – Extern)
  • Memoria evreilor din Gherla de Andrea Ghita
    „Shabat Shalom!” mă salută vineri seara prietenul meu nonagenar Mihai Eisikovits din Baia Mare, al cărui apel îl recunosc deja după soneria telefonului. „Ce mai e nou?” îl întreb şi apoi mă pregătesc să ascult povestea – relatată cu un glas sonor şi accent ardelenesc – care, oricât de recentă ar fi, trimite la trecut, la istorie, la mărturie. Ultimele noutăţi se leagă de diligenţele pentru ridicarea unui monument în memoria celor o mie de martiri evrei din Gherla, oraşul său natal. (6-3-2011 – Marturii)
  • Cea de-a XXI-a aniversare a lansării „ Proclamaţiei de la Timişoara „- Manifestări culturale de Editori ACUM
    Societatea „Timişoara” şi partenerii săi organizează cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a lansării „Proclamaţiei de la Timişoara” o serie de manifestări culturale care vor avea loc vineri, 11 martie şi luni, 14 martie la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara. (9-3-2011 – TELEGRAMA)
  • VASUL „STRUMA” ÎN ISTORIOGRAFIE ŞI ÎN MEMORIA COLECTIVĂ de Lucian Zeev Herșcovici

    Vasul Struma

    La 23 februarie s-au comemorat 69 de ani de la scufundarea vasului „Struma”. O tragedie cu caracter special în cadrul tragediei uriaşe a Holocaustului. Tragedie mare care include 767 tragedii mici, individuale, ale victimelor. Tragedii mici care trebuie analizate pe baza normelor academice ale unei ştiinţe relativ noi, victimologia. (6-3-2011 – Medalion)
  • Antisemitism în lumea celebrităților – discreditarea lui John Galliano de Eva Galambos
    Manifestarile antisemite ale lui Galliano si reactiile starnite de el, inclusiv ale actritei Natalie Portman (6-3-2011 – Cutia Pandorei)
  • Să atingi cerul cu mâna – interviu cu tânăra alpinistă Crina Coco Popescu de Cristina Dobrin
    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    Crina COCO Popescu este prima alpinistă din lume care termină circuitul Seven Volcanoes – cei mai înalți vulcani de pe cele șapte continente! Alpinista româncă în vârstă de 16 ani, reprezentantă a Federației Române de Alpinism și Escaladă a încheiat luni, 24 ianuarie, circuitul Seven Volcanoes prin ascensiunea pe Mount Sidley – 4285 m – cel mai înalt vulcan al Antarcticii. Coco este totodată și prima alpinista din lume care a urcat pe Mount Sidley. (6-3-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • O sărbătoare stupidă și anacronică: Ziua Femeii de Petru Clej
    Există discriminare între barbați și femei? Sigur că există, dar în democraţiile avansate, cele care nu “dau liber” de 8 martie, aceste discriminări se reduc, nu doar prin măsuri instituţionale, ci şi, mai ales, prin schimbarea graduală a mentalităţii.Aşa încât, după opinia mea, a venit vremea să fie abandonată această butaforie de sorginte stângistă, care este mai degrabă o insultă la adresa femeilor, oriunde s-ar afla: desființați Ziua Internațională a Femeii. E un anacronism și o stupiditate. (6-3-2011 – Polemica)
  • Mai are vreun rost să citim cărţi? de Matei Mircioane
    Omenirea nu a învăţat nimic din cărţi. Se pune, astfel, problema: mai are rost să scriem şi să citim cărţi? Eu zic că da. Dar viaţa mă contrazice. (6-3-2011 – Polemica)
  • Decizia Comisiei Parlamentare pentru revoluționarii din decembrie 1989 de Raymond LUCA
    Cronologia evenimentelor si motivatia care a stat la baza deciziei comisiei parlamentare pentru revoluționarii din decembrie 1989. (7-3-2011 – Comunicate de presa)
  • Nouă din zece cluburi din oraşele mari ale României nu permit accesul romilor de Editori ACUM
    In noaptea de 5 spre 6 martie, Romani CRISS a realizat o acţiune de testare a accesului în locurile publice din capitală in timp ce organizaţi rome ale monitorilor locali de drepturile omului (TRUST siRomano Suno) au acţionat similar în Cluj-Napoca, Craiova şi Dorohoi. (6-3-2011 – Comunicate de presa)
  • Cea de-a XXI-a aniversare a lansării „ Proclamaţiei de la Timişoara „- Manifestări culturale de Editori ACUM
    Societatea „Timişoara” şi partenerii săi organizează cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a lansării „Proclamaţiei de la Timişoara” o serie de manifestări culturale care vor avea loc vineri, 11 martie şi luni, 14 martie la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara. (9-3-2011 – TELEGRAMA)
  • Decizia Comisiei Parlamentare pentru revoluționarii din decembrie 1989 de Raymond LUCA
    Cronologia evenimentelor si motivatia care a stat la baza deciziei comisiei parlamentare pentru revoluționarii din decembrie 1989. (7-3-2011 – Comunicate de presa)
  • Articole preferate de cititori:
  • Atelierele Brâncuși – Centrul Pompidou, Paris de Cristina Dobrin
    În 1956 Brâncuși lasă statului francez, prin testament, atelierele sale situate în Impasse Ronsin nr.11, împreună cu tot ceea ce se va afla în interiorul lor în ziua morții sale: sculpturi, schițe, mobilier, unelte, biblioteca, colecția sa de discuri. Aceasta are loc în urma refuzului acceptării lucrărilor artistului de către guvernul României care, în 1951 îl considera pe Brâncuși un reprezentat al „formalismului burghez cosmopolit”, iar arta sa decadentă. (1-1-1970)
  • Muzeul Ţăranului Român în prag de primăvară de Paulina Eliza Duta
    Dacă pentru fiecare mărţişor pui de-o parte o frântură de 15 minute într-o pereche de mâini dibace, calculul nu este steril de emoţia investiţiei în timp şi a resurselor. Am poposit alături de aceşti entuziaşti ai Mărţişorului privindu-le trupurile uşor încovoiate de frig deasupra măsuţelor cu mărţişoare, regăsindu-mi zâmbetul printre aburii de ceai fierbinte şi căldura , mângâind o bătrână rătăcită cu un braţ de şosete de lână, oferind prilejul unui dialog şi al unui bun-rămas, plecând acasă purtând în geantă un mănunchi de vise de primăvară… (1-1-1970)
  • O zi în regiunea separatistă nistreană – fotoreportaj de Petru Clej
    Aflată într-un conflict aproape perpetuu în ultimii 20 de ani cu Republica Moldova, regiunea separatistă nistreană – „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN) – a reușit să-și stabilească o anume identitate separată și tinde tot mai mult la o integrare cu Federația Rusă. Chiar dacă nerecunoscută pe plan internațional, RMN își vede cu consecvență de drumul propriu, iar influența în această regiune a autorităților de la Chișinău este practic redusă la zero. (1-1-1970)
  • Salvați Piața Matache – apel către ministrul Culturii de Editori ACUM
    Stimate Domnule Ministru, După cum ştiţi cu siguranţă, în următoarele zile – dacă nu în următoarele ore – Hala Matache din Bucureşti ar putea fi demolată. Dacă totul va decurge conform proiectului, clădirea – monument istoric – va dispărea împreună cu un perimetru de referinţă pentru identitatea capitalei, prin formaţia, caracterul şi atmosfera sa. În cel mai bun caz, va rămâne doar imaginea faţadei reprodusă în copie, „lipită” pe o structura nouă. (1-1-1970)
  • Despre Figure In/Figure Out de Valentina Iancu
    Pe Calea Victoriei, în spatele Hotelului Bulevard, s-a deschis marți, 15 februarie, un spațiu dedicat artei contemporane: LC Foundation – Contemporary Art Centre. Un spațiu mare care prin amplasamentul ultra-central are potențialul de-a aduce arta contemporană în atenția unui public divers. Expoziția care inaugurează spațiul dezvoltă o idee inițiată de patru artiști: Adrian Preda, George Anghelescu, Simona Vilău si Ștefan Ungureanu. O idee provocatoare care pornește de la întrebarea: „Dacă mâine toate lucrările tale ar arde într-un incendiu, cu excepția uneia, care ai vrea sa fie această ultimă lucrare?” (1-1-1970)
  • Carte românească la Ierusalim de Editori ACUM
    Cu o participare neîntreruptă de 30 de ani, România se prezintă la ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Carte de la Ierusalim (20-25 februarie 2011) cu o bogată selecţie de carte, dar şi cu evenimente culturale de înaltă ţinută (cafenele literare, lansări, lecturi în limbile ebraică şi română). (1-1-1970)
  • Verzii critică alocarea de fonduri guvernamentale pentru Catedrala Mântuirii Neamului de Editori ACUM
    Mişcarea Verzilor adresează un apel Parlamentului României să nu dea curs solicitărilor de finanţare a Catedralei Mântuirii Neamului cu 20 de milioane RON sau cu orice altă sumă! (1-1-1970)
  • Mircea Nicolau – „Eu nu pictez imagini ci idei” de Marina Nicolaev
    Mircea Nicolau – un artist român universal (1-1-1970)
  • Instantanee din Roma de Paulina Eliza Duta
    Anatomia unui oraş precum Roma este complicată şi plină de reverberaţii la fiecare pas. Şi aşa şi trebuie parcursă, per pedes…Caput Mundi-Capitala Lumii- învăluie şi fascinează. (1-1-1970)
  • Progres bazat pe modele din trecut? de George PETRINEANU
    Ce-ați zice dacă un profesor universitar ar veni cu ideea năstrușnică să proiectăm aeronave avansate din rigla de calcul sau să construim un supercalculator cu lămpi catodice? L-am trimite la balamuc. Dar în același timp ne surâde ideea că modelele vechi în mijlocul cărora lucrăm sunt superioare, eficiente și fac și impresie, la fel ca o Dacie 1300 pe care oricând o poți repara în drum. (6-3-2011 – Romania)
  • Consiliul Europei, comuniştii şi un nou referendum de Denis Cenusa
    La un an de la criza politică legată de alegerea preşedintelui, stabilizarea politică a ţării rămâne a fi un obiectiv intangibil pentru forţele politice de la Chişinău. (6-3-2011 – Republica Moldova)
  • Televiziunea, politicienii şi moldovenii… de Denis Cenusa
    Abilitatea partidelor de a face “show-uri” politice poate deveni principiul esenţial la formarea popularităţii, în situaţia în care alte criterii contează mai puţin pentru publicul obsedat de televiziune, reţele de socializare sau radiou. De prestaţia regizorilor şi actorilor politici depinde şi modul cum partidele sunt percepute de către opinia publică, conectată preponderent la realităţile televizate decât la cele cotidiene, palbabile, dar complicate şi neatrăgătoare. (6-3-2011 – Republica Moldova)
  • Ereticul Gorbaciov: Ţarul revizionist si impenitentul Iliescu de Vladimir TISMANEANU
    Mihail Gorbaciov si Ion Iliescu apartin aceleiasi generatii politice, au impartasit visuri, mituri, iluzii proprii utopiei leniniste. La ora actuala, cei doi fosti lideri simbolizeaza ipostaze extrem de diferite ale relatiei cu mostenirile comunismului: primul s-a despartit de lumea in care s-a format de o maniera sincera si irevocabila, a permis si a incurajat pluralismul. Al doilea a ramas legat prin mii de fire de traditia exclusivista, conspirationista, ultra-centralista, anti-democratica si intoleranta a bolsevismului. (6-3-2011 – Istorie si actualitate)
  • Câini, papagali, corbi și soareci: Fabule anti-nostalgice despre comunism de Vladimir TISMANEANU
    Muzeul imaginar al comunismului este un bestiarium, o colectie de chipuri incremenite in obsesiile constrangatoare ale unei religii seculare degradate. Slavenka Drakulic, cunoscuta scriitoare croata care traieste in Suedia, ne invita sa vizitam acest muzeu in compania unor animale care ne pot spune lucruri insolite, insa cat se poate de revelatoare despre experimentele practicate de comunisti. Absurdul sistemului este descoperit (devoalat, demascat, demistificat) prin ochii fiintelor necuvantatoare, dar extrem de lucide. (6-3-2011 – Istorie si actualitate)
  • Marine Le Pen aduce Franța în stare de șoc de Luca Niculescu
    Francezii au impresia că retrăiesc coşmarul din aprilie 2002, când în al doilea tur de scrutin s-au calificat preşedintele Jacques Chirac şi Jean Marie Le Pen, tatăl lui Marine. Alegerile au fost câştigate până la urmă la scor de Chirac, dar era pentru prima dată când un candidat al extremei drepte ajungea în al doilea tur. Mai rău, nici un institut de sondare a opiniei publice nu prevăzuse că Le Pen avea să ajungă până acolo. (7-3-2011 – Extern)
  • Articole preferate de cititori:
  • Orientul Mijlociu în fierbere; dublu standard și aliați abandonați de Vlad Solomon
    Tarile occidentale s-au raliat declaratiilor americane, somindu-l pe Mubarak sa demisioneze, invocind respectarea drepturilor cetatenesti si solicitind instaurarea unei societati democratice. In doar citeva zile, aliatul care asigura o stabilitate politica in Orientul Mijlociu a fost abandonat.Ne aflam intr-o situatie asemanatoare ascensiunii extremismului musulman in Iran dupa abdicarea Sahului in 1979, abandonat de Carter. (1-1-1970)
  • Carol Iancu, Liviu Rotman, rabinul Şafran şi rabinul Rosen de Emil Simiu
    Presa din România de azi îngăduie exprimarea de opinii divergente; în acest sens, articolul dlui Liviu Rotman despre ultima carte a profesorului Iancu este bine-venit („Un contramodel de abordare a Holocaustului“, în Observator cultural, nr. 561, din 4 februarie 2011). Nu e de mirare că dnii Rotman şi Iancu au viziuni fundamental diferite asupra istoriei evreilor români din generaţia născută în perioada interbelică. (1-1-1970)
  • Euforie în Egipt: Șansele și primejdiile unei revoluții de Vladimir TISMANEANU
    Primul lucru care trebuie spus despre revolutia egipteana este ca a fost, pana in prezent, predominant non-violenta. In acest sens, ea se inrudeste cu cea din Tunisia, cu cele “colorate” din Ucraina, Liban si Georgia, dar mai ales cu cele care au demolat edificiile leniniste din Europa de Est si Centrala. Fundamentul acestei revolutii pare sa fi fost auto-imputernicirea civica (self-empowerment), deci, simplu spus, resurectia societatii civile (nu intamplator, conceptul insusi de “societate civila”a fost recent interzis in China!) Revolutia egipteana insemana recucerirea suveranitatii populare. Vom vedea cat de adanc si pentru cat timp… (1-1-1970)
  • Este Moldova o republică bananieră? de Petru Clej
    O stradă principală din Chișinău a fost prost asfaltată în octombrie trecut și acum trebuie din nou reparată. Guvernul a interzis exporturile de grâu din această țară care odinioară era un mare furnizor de alimente pentru URSS. Un bărbat și-a ucis în bătaie nepotul de un an și jumătate lăsat în grija rudelor de mama copilului plecată la muncă în Cipru. Șoferul prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a fost filmat conducând mașina oficială (cu șeful său la bord) pe contra-sens. Acestea sunt câteva din titlurile știrilor din mass media de la Chișinău din perioada de două săptămâni cât m-am aflat acolo.Luate separat, aceste știri nu spun neapărat totul despre această țară, dar luate împreună și mai ales coroborate cu constatările mele din discuții cu politicieni și jurnaliști de acolo, ele m-au făcut să-mi pun întrebarea din titlu. (1-1-1970)
  • Un contramodel de abordare a Holocaustului: Carol Iancu – Alexandru Şafran şi Shoahul neterminat de Liviu Rotman
    Istoriografia capitolului românesc al Holocaustului a apărut cu o anume întîrziere. Acest fapt s-a produs din varii motive, atît de ordin conceptual – în primul rînd, al refuzului prelungit al asumării istoriei recente, inclusiv din partea unui număr important de cercetători –, dar şi de ordin metodologic, şi anume al dificultăţii de a ajunge la surse arhivistice: deschiderea totală a arhivelor româneşti a fost tîrzie şi în etape. (1-1-1970)
  • Prostituatele, un argument pentru legalizare de Mircea Kivu
    Adversarii legalizării confundă, de regulă, norma morală sau religioasă cu cea juridică. Nu e creştineşte să dai bani cu camătă, nici să ai relaţii sexuale în afara căsătoriei, dar e legal. Prostituţia este de peste jumătate de secol incriminată în România, dar cu toate acestea nu a încetat niciodată să existe sub diferite forme (nu mă refer aici la cea politică). O vedem pe străzi, în anunţurile de mică publicitate, pe internet, în stabilimente cu diverse denumiri (saloane de masaj, cluburi de noapte). Nu legalizarea ar crea fenomenul, ci invers. El produce însă, nefiind reglementat, o serie de „efecte colaterale”, cum ar fi utilizarea minorilor, traficul de carne vie, sechestrări de persoane, răpiri şi violuri, şantaje asupra clienţilor şi, nu în ultimul rând, răspândirea unor boli grave. Acestea produc mult mai mult rău decât prostituţia în sine. Legalizarea ar însemna circumscrierea în anumite limite şi crearea de premise pentru lupta împotriva fenomenelor enumerate. (1-1-1970)
  • Români cu televizor în loc de cap! de Ioan Avram
    Ma refer la o parte din romani.Doamne fereste sa judec de-a valma toti compatriotii.Dar exista o parte buna dintre romani care nu au cap cu care sa gandeasca.Au un televizor in locul capului.Si televizorul vorbeste si “gandeste” in locul lor. (1-1-1970)
  • “Menșevicul” Liiceanu? de Vladimir TISMANEANU
    Rar mi-a fost sa constat atata marginire intelectuala precum in cazul celor care exulta in aceste zile spunand: “Vezi, pana si Michnik i-a zis lui Liiceanu ca este mensevic!” Ca si cum mensevismul ar fi pacatul suprem, un fel de patologie politica, numele unei maladii rusinoase ori al unui un virus misterios. Daca acesti oameni l-ar fi citit pe Kolakowski, daca ar fi deschis cartea lui Andre Liebich aparuta la Cluj in traducere romaneasca (“Spre un alt tarm”), ar fi stiut ca mensevicii au fost cei care s-au opus constant totalitarismului bolsevic. In fapt, in anii 20, mensevicii au fost cei care au forjat acest concept observand similitudinile socante dintre fascismul lui Mussolini si experimentul terorist-utopic din URSS. (1-1-1970)
  • Şoahul neterminat sau despre o formulă inadecvată (1) de Alexandru Florian
    Volumul lui Carol Iancu oferă o imagine distorsionată prin minimalizare despre una dintre cele mai tensionate etape din istoria evreilor din România.În toamna anului 2010, Editura Hasefer a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România a lansat o campanie de promovare a volumului dedicat memoriei lui Alexandru Şafran. Încă din vară, am exprimat autorului unele îndoieli privind alegerea titlului şi i-am adresat rugămintea de a-l schimba. Astăzi, cartea cu formularea inadecvată a titlului se află în librării. Dacă ar fi fost numai un titlu, nu aş fi aşternut aceste rânduri. Este o simplă diversitate de opinii, iar consecinţele se vor vedea în timp. Neîmplinirile cărţii sunt însă şi altele, ele depăşind formula Şoahului neterminat. (1-1-1970)
  • McCain sprijină „micuța Moldovă” de Petru Clej
    Senatorul John McCain, candidat al Partidului Republican la președinția Statelor Unite în 2008, a cerut sprijinirea eforturilor de democratizare în Republica Moldova. (1-1-1970)
  • Transnistria – Republica Moldova: e ruptura pe cale de a deveni ireversibilă? de Petru Clej
    În Transnistria este foarte greu să afli ce cred cu adevărat oamenii, pentru că teama de autorități este omni-prezentă. De pildă, vorbind despre condamnarea la termene foarte lungi de închisoare a jurnalistului independent Eduard Vardanean și a vameșului moldovean Ilie Cazacu sub acuzația de dezvăluire de secrete de stat și respectiv spionaj spionaj, mi-a fost foarte greu să obțin de la interlocutori o poziție diferită față de aceea oficială. (1-1-1970)
  • Fructul lunii martie – grapefruit de Florin Predescu
    Suc de grapefruit, putina tuica naturala de Zalau (prune), cateva cuburi de gheata si cateva capsuni (taiate in felii) ar insemna o alta Margarita. (6-3-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Stupii (poem de Grigore Chiper) de Dan DAVID
    alungă zumzetul îndepărtatcare poate fi un ecou al neliniştii (6-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • VASUL „STRUMA” ÎN ISTORIOGRAFIE ŞI ÎN MEMORIA COLECTIVĂ de Lucian Zeev Herșcovici

    Vasul Struma

    La 23 februarie s-au comemorat 69 de ani de la scufundarea vasului „Struma”. O tragedie cu caracter special în cadrul tragediei uriaşe a Holocaustului. Tragedie mare care include 767 tragedii mici, individuale, ale victimelor. Tragedii mici care trebuie analizate pe baza normelor academice ale unei ştiinţe relativ noi, victimologia. (6-3-2011 – Medalion)
  • Să atingi cerul cu mâna – interviu cu tânăra alpinistă Crina Coco Popescu de Cristina Dobrin
    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    Crina COCO Popescu este prima alpinistă din lume care termină circuitul Seven Volcanoes – cei mai înalți vulcani de pe cele șapte continente! Alpinista româncă în vârstă de 16 ani, reprezentantă a Federației Române de Alpinism și Escaladă a încheiat luni, 24 ianuarie, circuitul Seven Volcanoes prin ascensiunea pe Mount Sidley – 4285 m – cel mai înalt vulcan al Antarcticii. Coco este totodată și prima alpinista din lume care a urcat pe Mount Sidley. (6-3-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • Articole preferate de cititori:
  • Arhimandritul Iustin Pârvu, ”Sfânta tinerețe legionară” , You Tube. Nu poate fi o știre! de Ioan Avram
    Parintele Iustin Parvu are 92 de ani. Este staretul manastirii Petru Voda de langa Piatra Neamt. Cunoscut ca unul din marii nostrii duhovnici. Pe bloguri, site-uri si intr-un apreciat “ziar”on-line circula o stire.Pe “You tube” au fost postate doua filmulete video cu un grup de maicute cantandu-i la aniversara parintelui Iustin Parvu imnul”Sfanta tinerete legionara”. (1-1-1970)
  • O mireasă din Armenopolis, în Arţah (Nagorno Karabagh) – interviu cu Cristina Popa – Rakedjian de Andrea Ghita
    Strămoşii Cristinei Popa au părăsit Armenia natală cu opt secole în urmă ( după cucerirea statului si devastarea renumitei capitale Ani, cea cu 1000 de biserici). După secole de pribegie, în 1672 s-au stabilit în Transilvania, unde au întemeiat mai multe oraşe, cel mai renumit fiin Armenopolis (Gherla de astazi). Încă din adolescenţă a fost mânată de dorinţa de a cunoaşte limba şi istoria strămoşilor ei. A beneficiat de o bursă în Armenia, prilej cu care a făcut o călătorie şi în străvechea regiune Arţah, cunoscută sub denumirea modernă de Nagorno Karabagh) care purta urmele recentului conflict armat. Peste câţiva ani s-a întors în Arţah, pentru a-şi uni destinul cu Armen şi a se dedica activităţii civice. (1-1-1970)
  • In Memoriam Ion Hobana (1931-2011) de Marina Nicolaev
    Maestrul anticipaţiei româneşti, Ion Hobana, a plecat dintre noi la 80 de ani. (1-1-1970)
  • Galia Maria Gruder şi Burschi Gruder – „Flor un fluture cutezător” de Marina Nicolaev
    Galia Maria Gruder şi Burschi Gruder – „Flor un fluture cutezător” este ultima carte, apărută post-mortem, a decanului ilustraţiei pentru copii din România, graficianul Burschi Gruder. (1-1-1970)
  • Madi Marin – o Janis Joplin a poeziei românești de Florin Predescu
    „Madi se minuna mereu de lumea în care trăia. Mirarea ei s-a terminat o dată cu mişcările sindicale din Valea Jiului, o dată cu iniţiativa lui Paul Goma. Din acel moment Mariana Marin a devenit o militantă. Ea era portdrapelul revoltei grave a optzeciştilor. Dar, spre deosebire de militanţii de profesie cu ambiţii literare, pentru ea, momentul acela a pus ordine în felul ei de a scrie. Atît. Un soi de ordine poetică şi feminină într-o viaţă tot mai dezordonată. Mai tîrziu, a stabilit legături cu toţi dizidenţii tineri din ţară şi ne-a tras după ea. Ce vremuri! Ce beţii!” Florin Iaru (1-1-1970)
  • Instantanee din Roma-partea a II-a de Paulina Eliza Duta
    Instantanee sufleteşti din Roma (1-1-1970)
  • Nunta de aur sau civilizația bradului de Florin Predescu
    As fi vrut sa scriu un poem dedicat celor ce au implinit 50 de ani de casatorie, chiar daca nu au trait tocmai bine… (1-1-1970)
  • Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele de Gavriil STIHARUL
    Ochii îmi sunt o turmă care paşte stelela hotarul cerului (1-1-1970)
  • Mângâierile vorbelor de Dan DAVID
    Ameţiţi de cuvinte,Nu luăm în serios glumele care se numesc realitate. (1-1-1970)
  • Iubirea dintre noi de Cosmin Danila
    “ Ştiu, între noi sunt două iubiri: a mea şi a ta “ (Vasile Voiculescu- Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară Ed. Humanitas, 2006-pag. 50) (1-1-1970)
  • Valsul zapezii de Florin Predescu
    Cateva emotii de iarna surprinse intr-un poem. (1-1-1970)
  • Protest împotriva demolărilor din Bucureşti de Marina Nicolaev
    În ultima perioadă, asistam la o amputare incredibilă a patrimoniului istoric şi arhitectural al Bucureştiului, o distrugere fără discernământ, fără precedent. (6-3-2011 – Societate civila)
  • Depopularea ţării şi falimentul sistemului de pensii de Nelu Craciun
    Această ţară a cunoscut doar o singură perioadă, foarte-foarte scurtă, lipsită de corupţie şi de privilegii, începută în seara de 22 decembrie 1989 şi încheiată în ianuarie 1990, odată cu victoria contrarevoluţiei. (6-3-2011 – Social)
  • Articole preferate de cititori:
  • Să dai o mână de ajutor de Cristina Dobrin
    Anual, peste 16000 de voluntari asociați cu cca 3000 de organizații comunitare, oferă ajutorul și completează declarațiile a 501000 candieni cu venituri scăzute. (1-1-1970)
  • Despre pensiile militare, dincolo de stereotipuri de Mircea Kivu
    În disputa iscatǎ de recalcularea pensiilor militarilor s-a adus în spaţiul public o argu-mentaţie halucinantǎ. Cǎ Guvernul a gafat din nou, nu-i nici o îndoialǎ: întâi a vor-bit despre „pensii nesimţiteø, apoi a promis cǎ niciun fost militar nu-şi va vedea pensia diminuatǎ (în afara celor de peste 3.000 lei), dupǎ care au început sǎ aparǎ fluturaşii cu sumele diminuate, pentru ca într-un final provizoriu sǎ se emitǎ o hotǎrâre de guvern care nu lǎmureşte nimic, dar amânǎ discuţia. (1-1-1970)
  • Au nevoie de o minune! de Editori ACUM
    Rahova. Un cartier unde, daca esti iubitor de animale, daca faci parte dintre noi, cei dependenti de a salva animalele, e bine sa eviti sa mergi. Caini la tot pasul, de toate varstele si marimile, bolnavi, schiopi, cu coastele la vedere, in cautare de hrana sau o mangaiere. Unii dintre ei isi cauta incontinuu stapanii. Apar tot timpul caini noi acolo, pieduti sau, cel mai probabil, abandonati. Multi dintre ei dispar la fel de repede cum apar. Amarati cu totii. Le citesti in ochi tristetea nemasurata. Si mirare, nu inteleg de ce viata a fost atat de cruda cu ei. Stiu ca viata poate fi si altfel fiindca vad catei frumosi, spalati aranjati, care pasesc mandri alaturi de stapanii lor. (1-1-1970)
  • Romania in context european. Avantaje si dezavantaje privind integrarea in Uniunea Europeana. de Razvan Munteanu
    Acest articol este unul academic, si incearca sa prezinte, facand o scurta analiza, avantajele si dezavantajele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Vom vedea astfel, ca principalul castigator in aceasta relatie este UE, Romania trebuind sa gaseasca solutia optima pentru a deveni si ea la randul sau un actor de tip „win”. (1-1-1970)
  • Memoria evreilor din Gherla de Andrea Ghita
    „Shabat Shalom!” mă salută vineri seara prietenul meu nonagenar Mihai Eisikovits din Baia Mare, al cărui apel îl recunosc deja după soneria telefonului. „Ce mai e nou?” îl întreb şi apoi mă pregătesc să ascult povestea – relatată cu un glas sonor şi accent ardelenesc – care, oricât de recentă ar fi, trimite la trecut, la istorie, la mărturie. Ultimele noutăţi se leagă de diligenţele pentru ridicarea unui monument în memoria celor o mie de martiri evrei din Gherla, oraşul său natal. (6-3-2011 – Marturii)
  • O sărbătoare stupidă și anacronică: Ziua Femeii de Petru Clej
    Există discriminare între barbați și femei? Sigur că există, dar în democraţiile avansate, cele care nu “dau liber” de 8 martie, aceste discriminări se reduc, nu doar prin măsuri instituţionale, ci şi, mai ales, prin schimbarea graduală a mentalităţii.Aşa încât, după opinia mea, a venit vremea să fie abandonată această butaforie de sorginte stângistă, care este mai degrabă o insultă la adresa femeilor, oriunde s-ar afla: desființați Ziua Internațională a Femeii. E un anacronism și o stupiditate. (6-3-2011 – Polemica)
  • Mai are vreun rost să citim cărţi? de Matei Mircioane
    Omenirea nu a învăţat nimic din cărţi. Se pune, astfel, problema: mai are rost să scriem şi să citim cărţi? Eu zic că da. Dar viaţa mă contrazice. (6-3-2011 – Polemica)
  • Articole preferate de cititori:
  • Nu presa, ci jurnaliştii: a câta putere în stat? de Dora Vulcan
    Dacă vreuna din figurile publice de după 1989 îşi propunea să atragă atenţia jurnaliştilor, era suficient să facă trimitere la forţa pe care ar deţine-o presa, identificată ca a patra putere în stat. Cel mai mic şi neînsemnat dintre scribi, indiferent de statutul său în redacţie, devenea astfel membru al unei frăţii, pe cât de invizibile pe atât de încărcate de o mistică putere. Să fii identificat ca putere în stat după Parlament, Guvern şi Justiţie e lucru mare. (1-1-1970)
  • Istoria Şoahului în România – răspuns la alegaţiile lui Liviu Rotman de Carol Iancu
    În numărul 561 al Observatorului cultural, a apărut articolul „Un contramodel de abordare a Holocaustului“, consacrat ultimei mele cărţi: Alexandru Şafran şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente, Bucureşti, Editura Hasefer, 2010, 576 p. Obiectivul recenziei lui Liviu Rotman (L.R.) este discreditarea rolului istoric jucat de şef-rabinul Alexandru Şafran în timpul celui de-al doilea război mondial şi, în acelaşi timp, afectarea reputaţiei mele de istoric. Este vorba despre o voinţă tenace de denigrare, din partea cuiva care nu a produs nici un studiu privind perioada anilor 1940-1944 şi a cărui „muncă“ actuală constă în a suscita o polemică falsă pentru a face să se vorbească despre el. Îmi propun să răspund alegaţiilor lui Rotman. (1-1-1970)
  • Păşunismul de ieri şi de azi de Ovidiu Ivancu
    În perioada interbelică, Eugen Lovinescu a simţit nevoia să intervină în peisajul literaturii noastre vorbind despre modernism. Printre alte deja cunoscute teze ale modernismului lovinescian se numără şi necesitatea întoarcerii literaturii către zona citadină. Evident că o asemenea întoarcere era absolut necesară atunci, într-un peisaj literar ameninţat de ideile literare ale lui Iorga, de sămănătorism şi poporanism. Să ne reamintim, era perioada în care se afla la mare preţ ideea absurdă că românul adevărat şi fibra naţională se găsesc la sat. Literatura română s-a grăbit să îmbrăţişeze entuziast tendinţa şi ne-am trezit în scurt timp cu texte care aduceau în faţa cititorului galerii întregi de personaje-ţărani, oameni robuşti, cu o viziune sănătoasă, adesea chiar optimistă şi mesianică asupra vieţii (pe linia Goga-Coşbuc). S-au pus astfel bazele unui mit care avea să traverseze deceniile, instaurându-se adânc într-un mental colectiv românesc serios zdruncinat (până la schizoidie) de regimul comunist. În anii ce au urma, desigur, lucrurile au fost distorsionate. (1-1-1970)
  • Să-i ocrotim pe îndrăgostiţi! de Andrea Ghita
    Îmi place ziua de Sfântul Valentin pentru că văd răsărind sute de perechi, se poartă puzderie de inimioare de toate mărimile şi culorile, de la cerceii poznaşi sau medalionul şlefuit aninat la gât, până la ceşcuţele şi aşternuturile decorate cu stoluri de inimioare şi baloanele colorate de aceeaşi formă. Se dăruieşte, se zâmbeşte, se fac declaraţii de dragoste care, chiar dacă durează cât un balon de săpun, lasă o amintire sclipitoare. (1-1-1970)
  • Rinocerizarea lui Lucian-Ion Cojocaru de Petru Clej
    Eu le spun adeseori acelora care tună și fulgeră împotriva Occidentului, chiar atunci când se află acolo și câștigă o pâine mai albă decât ar putea câștiga în România: nu v-a pus nimeni pistolul la tâmplă să veniți aici, dacă nu vă convine, întoreceți-vă în România. La urma urmei, românii, în marea lor majoritate, au fost disperați să adere la UE, în pofida rezervelor exprimate în unele țări membre că România nu e pregătită de aderare. Bine ar fi ca acești români să înțeleagă că primirea într-un club prevede și obligații, nu numai drepturi. (1-1-1970)
  • Eleganța imposturii de Virgil Iordache
    Într-o societate de hoți impostorul și impostoarea sunt întotdeauna eleganți. Ei sunt cei mai curați hoți, dar fură suficient ca să aibă resursele să strălucească. Dar frumusețea hoților e un balon de săpun. Stilul mafiotului este admirabil doar în fotografia, surprinderea fulgurantă a mafiotului. În realitate, în viața particulară, mafiotul pute. (1-1-1970)
  • THE PEACE CORPS AT FIFTY: LEGACY OF A GENERATION de Natalie Montanaro
    Where were you in 1961? It was such a long time ago and many of you weren’t even born yet. But I was. And so were many others of us who answered the call to service with the US Peace Corps. Now, we are some of us grandparents, wanting to leave our own legacies to children and grandchildren. This life has given us reason to be proud. (1-1-1970)
  • Nu vă convine în UE? E prea târziu și nu meritați înțelegere de Petru Clej
    Nu am nicio simpatie pentru cetățeanul euro-entuziast dinainte de 2007, devenit eurosceptic sau chiar eurofob după acea dată. De ce? Pentru că așa cum acest cetățean (generic) ar vrea să muncească precum în socialism și să traiască precum în capitalism, tot așa el s-a așteptat ca aderarea la UE să însemne doar avantaje, în esență “să ne dea”, să ne protejeze de ursul de la răsărit iar noi să ne prefacem că zicem ca ei și facem ca noi, unde e valabilă regula de aur “las’că merge și așa”N (1-1-1970)
  • Nu există securişti de Virgil Iordache
    Destructurarea fricii de ficţiunea ”secureşti” le va arăta în mod terapeutic cine sunt de fapt, victime şi vinovaţi, le va pune onglinda propriei neputinţe în faţă, le va deschide poate poarta căinţei, iar victimelor lor pe cea a iertării. Destructurarea fricii va întrerupe lanţul suferinţei printr-o suferinţă acută de moment. Distrugându-le bruma de putere pe care o mai au prin eliminarea fricii proprii îi ajutăm şi pe ei. (1-1-1970)
  • Antisemitism în lumea celebrităților – discreditarea lui John Galliano de Eva Galambos
    Manifestarile antisemite ale lui Galliano si reactiile starnite de el, inclusiv ale actritei Natalie Portman (6-3-2011 – Cutia Pandorei)
  • Articole preferate de cititori:
  • Pledoarie pentru eutanasie de Ramon Neumann
    Eutanasia este o problema complexa si dureroasa, care trebue rezolvata prin legalizarea ei, in conditii care sa previna orice derapaj. (1-1-1970)
  • Despre Babe şi Moşi de Andrea Ghita
    Primăvara e după colţ. Mâine e Mărţişorul, ziua primei Babe din cele nouă (numărul cojoacelor lepădate de Baba Dochia) un răstimp capricios în care vremea blândă şi însorită poate fi degrabă alungată de viscol şi ger. Acum e momentul să ne alegem o „babă” … (1-1-1970)
  • Pasărea iubirii de Claudia Cioca
    […] La fel ca arta muzicii, a picturii si arta iubirii se cizeleaza in timp. Trebuie sa stii sa iubesti asa cum isi iubeste artistul vioara, delicat, sensibil, atent, ascultand-o cum vibreaza, ascultandu-i inima, sa o simti in tot ce face…Atingand-o ca si cum din ea ar trebui sa iasa un imn al iubirii. Cu dragoste, cu rabdare, cu finete. Caldura inimii trebuie sa se simta in fiecare mangaiere, in fiecare sarut, in fiecare imbratisare. Iar cei doi vor deveni o singura persoana. Nu va mai exista „eu” si „tu”. In acea clipa magica, exista doar „noi”. (1-1-1970)
  • „Nu sunt zei, sunt maimuțe”: uzurparea lui Adam Michnik de către Dinu Patriciu de Vladimir TISMANEANU
    Ceea ce prevedeam zilele trecute se intampla sub ochii nostri: in 1997, Adrian Paunescu il anexa fraudulos pe Adam Michnik propriilor interese, astazi, in Adevarul, dl. Dinu Patriciu face acelasi lucru fara sa ii pese ce-ar spune fostul dizident polonez despre aceasta uzurpare simbolica. Ce mai conteaza biografia si opera lui Michnik, importanta este valoarea sa intrebuintare hic et nunc… (1-1-1970)
  • Primavera de Florin Predescu
    In loc de Martisor un poem dedicat tuturor cititoarelor publicatiei noastre. (1-1-1970)
  • Mărţişorul-origine, semnificaţie, tradiţii de Paulina Eliza Duta
    „ Iarna a trecut,/Ploaia a-ncetat,/Flori pe câmp s-au arătat şi/A sosit vremea cântării./În ţarină glas de turturea se aude…” (folclor) (1-1-1970)
  • Ziua îndrăgostiţilor de Paulina Eliza Duta
    14 februarie este ziua Sf.Valentin-protectorul îndrăgostiţilor. (1-1-1970)
  • Pulverizarea adevărului și declinul civilității de Vladimir TISMANEANU
    Invadati de mesaje mediatice adeseori stupefiante, confruntati cu ceea ce regretatul Marian Papahagi, intr-o discutie purtata la Cluj, in 1991, numea disparitia normelor, asistand la atatea schimbari la fata si schimonosiri ale unor fapte empirice lesne verificabile, traim intr-adevar o bulversare a a valorilor (spre a relua titlul recentului volum de Dan Tapalaga). Claritatea morala este anatemizata si zeflemisita drept o nascocire a unor maniaci radicali. Evident, lucrurile se schimba atunci cand e vorba de “amicii nostri”. (1-1-1970)
  • Cine reprezintă în România interesele clasei de mijloc? de Petru Clej
    București, început de februarie 2011. După gerul de dimineață, încălzirea bruscă a vremii duce la o topeală generală și ghețușul pe care riscai să aluneci și să-ți rupi vreo mână sau un picior este înlocuit de mocirlă.Partea folosibilă a trotuarelor este îngustată de mormanii de zăpadă înnghesuiți la bordură, deveniți negri și plini de gunoaie. Strada Stavropoleos, din centrul Capitalei, este complet desfundată, suferind lucrări de “reabilitare”.În tot acest peisaj deprimant apare un local care-ți reface moralul – nu, nu e “Carul cu bere”, ci “Chocolat”, un fel de cafenea/cofetărie/restaurant unde găsești lucruri foarte bune la prețuri destul de rezonabile. (1-1-1970)
  •  
    13.58.50.62