• ACUM.TV
  • Editia Saptamanii 5 – 11 septembrie 2011
  • Minciuna stă cu dictatura la masă, nu cu democrația de Petru Clej
    Muammar Gaddafi, fostul (?) lider al Libiei, este un om disperat. Zilnic, el transmite mesaje înregistrate audio, a la Osama Bin Laden, în care promite distrugerea “șobolanilor” și a “trădătorilor”, cum îi numește el pe revoluționarii care-l răsturnat de la putere, după retragerea “tactică” din capitala Tripoli. Din păcate pentru el, puțini sunt dispuși să mai creadă astfeld e minciuni. (4-9-2011 – Editorial)
  • Ce nu pot pricepe propagandiștii unirii cu România de Petru Clej
    Recent, unul dintre cei mai înfocați partizani ai unirii Republicii Moldova cu Româniaposta pe Facebook un zvon, potrivit căruia prim-vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, magnatul Vladimir Plahotniuc ar fi anunțat că ar putea convinge 67 de deputați din totalul de 101 să voteze în favoarea unei astfel de uniri. (4-9-2011 – Republica Moldova)
  • Complexele lingvistice ale moldovenilor și limba română de Denis Cenusa
    Limba de stat și toate variațiile de termeni atribuite limbii române revine în centrul atenției opiniei publice pe 31 august, deși reprezintă în continuare un dosar – “povară”, abandonat deseori, dar folosit în scopuri populiste de către guvernanții care s-au perindat la putere până acum. Problematica limbii este una cronică pentru societatea moldovenească, care în mare parte nu poate să-i recunoască identitea românească, după jumătate de secol de propagandă anti-românească și una pro-moldovenistă, pe altă parte. (4-9-2011 – Republica Moldova)
  • Guvernul britanic: anti-Gaddafi azi, pro-Gaddafi ieri de Petru Clej
    Potrivit unor documente secrete descoperite de jurnaliști britanici la Tripoli după fuga dictatorului Muammar al Gaddafi, serviciul de contraspionaj britanic MI5 ar fi colaborat în trecut cu torționarii libieni împotriva unor disidenți suspectați de afilieri fundamentalist islamice.Dezvăluirile vin pe fondul sprijinului activ al guvernului condus de David Cameron acordat revoluționarilor care l-au răsturnat de la putere pe Gaddafi. (4-9-2011 – Extern)
  • Grecia dezastru inevitabil, alegeri anticipate, coșmar pentru Europa de Nicolae Musat
    Guvernul grec a intriziat sa efectueze restructurarea sectorului de stat si s-a bazat numai pe cresterea sectorului de stat fapt care a micsorat si mai mult veniturile din impozite si astfel ii este si mai greu sa plateasca datorii scadente.Grecia deschide cutia Pandorei si ar putea sa fie exclusa din zona euro. (4-9-2011 – Extern)
  • DICTATORII ȘI RADIOAMATORISMUL de Francisc Grunberg
    Dintotdeauna radioamatorismul a fost privit de dictatori cu bănuială şi teamă, ca o preocupare suspectă şi potenţial periculoasă. Posibilitatea de a transmite mesaje peste sârma ghimpată a „Cortinelor de fier”, peste graniţele păzite cu străşnicie – graniţe pe care armele sunt îndreptate mai mult spre interior decât spre exterior, cum inspirat remarca înainte de decembrie 1989 în ziarul Libération un poet român curajos – era asociată în Republica Populară Română, dar şi sub celelalte regimuri opresive din lume, trecute sau prezente, cu activitatea de spionaj „în solda duşmanului”. În imaginaţia paranoidă a dictatorilor, spionii, deghizaţi în radioamatori, încearcă să submineze eroicul efort popular de edificare a societăţilor bazate pe supravegherea şi supunerea totală a cetăţenilor, fie ele regimuri socialiste, comuniste, militare, tribale sau fundamentaliste. (4-9-2011 – Repere carteziene)
  • Trei poeme de Silvia Caloianu de Dan DAVID
    vine o vârstă când începem să credem de altfel eronatcă nu mai putem avea decât amintirile (4-9-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Vârsta critică de Dan DAVID
    Dacă nu ştiu ce faci, unde te duci,Fierb aşa sugrumat ca sarmalele într-o oală de tuci. (4-9-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Va reuși Noua Zeelandă să câștige Cupa Mondială la rugby pe teren propriu? de Petru Clej
    Noua Zeelandă este marea favorită a Cupei Mondiale la rugby care va debuta pe 9 septembrie și se va ăncheia pe 23 octombrie.Celebrii All Blacks, care dețin la ora actuală poziția numărul unu în clasamentul mondial au avantajul terenului propriu, ca în ediția de debut a Cupei Mondiale din 1987, când au învins Franța în finală. (4-9-2011 – Sport)
  • Tot în garaj, de această dată cu câțiva vecini de Florin Predescu
    Vine toamna, serile sunt mai racoroase. Sa profitam de bancile de picnic, mesele scoase afara si sa cinam cu vecinii.Gratarul, doua oale si galeata cu gheata plina cu beri, vin, apa minerala confirma inventarul unei seri minunate. (4-9-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Va reuși Noua Zeelandă să câștige Cupa Mondială la rugby pe teren propriu? de Petru Clej
    Noua Zeelandă este marea favorită a Cupei Mondiale la rugby care va debuta pe 9 septembrie și se va ăncheia pe 23 octombrie.Celebrii All Blacks, care dețin la ora actuală poziția numărul unu în clasamentul mondial au avantajul terenului propriu, ca în ediția de debut a Cupei Mondiale din 1987, când au învins Franța în finală. (4-9-2011 – Sport)
  • Ce nu pot pricepe propagandiștii unirii cu România de Petru Clej
    Recent, unul dintre cei mai înfocați partizani ai unirii Republicii Moldova cu Româniaposta pe Facebook un zvon, potrivit căruia prim-vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, magnatul Vladimir Plahotniuc ar fi anunțat că ar putea convinge 67 de deputați din totalul de 101 să voteze în favoarea unei astfel de uniri. (4-9-2011 – Republica Moldova)
  • Trei poeme de Silvia Caloianu de Dan DAVID
    vine o vârstă când începem să credem de altfel eronatcă nu mai putem avea decât amintirile (4-9-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • DICTATORII ȘI RADIOAMATORISMUL de Francisc Grunberg
    Dintotdeauna radioamatorismul a fost privit de dictatori cu bănuială şi teamă, ca o preocupare suspectă şi potenţial periculoasă. Posibilitatea de a transmite mesaje peste sârma ghimpată a „Cortinelor de fier”, peste graniţele păzite cu străşnicie – graniţe pe care armele sunt îndreptate mai mult spre interior decât spre exterior, cum inspirat remarca înainte de decembrie 1989 în ziarul Libération un poet român curajos – era asociată în Republica Populară Română, dar şi sub celelalte regimuri opresive din lume, trecute sau prezente, cu activitatea de spionaj „în solda duşmanului”. În imaginaţia paranoidă a dictatorilor, spionii, deghizaţi în radioamatori, încearcă să submineze eroicul efort popular de edificare a societăţilor bazate pe supravegherea şi supunerea totală a cetăţenilor, fie ele regimuri socialiste, comuniste, militare, tribale sau fundamentaliste. (4-9-2011 – Repere carteziene)
  • „Slugă a sionismului mondial” – insulta supremă de Petru Clej
    Un ultranaționalist din Republica Moldova, care în calitate de professor de istorie otrăvește mințile tinerilor să elevi și în calitate de propagandist politic participă la demonstrații zgomotoase alături de alte 15 – 20 de persoane la fel de exaltate ca el, mă numește “slugă a sionismului mondial”. (4-9-2011 – Polemica)
  • Noi începuturi de Cristina Dobrin
    L-am privit îndepărtându-se grăbit, și atunci mi-am amintit cum în urmă cu exact 25 de ani, în Timișoara, eram și eu la fel de nerăbdătoare să îmi iau zborul din cuibul părintesc, să gust din noi începuturi. (4-9-2011 – Savoir Vivre)
  • „Slugă a sionismului mondial” – insulta supremă de Petru Clej
    Un ultranaționalist din Republica Moldova, care în calitate de professor de istorie otrăvește mințile tinerilor să elevi și în calitate de propagandist politic participă la demonstrații zgomotoase alături de alte 15 – 20 de persoane la fel de exaltate ca el, mă numește “slugă a sionismului mondial”. (4-9-2011 – Polemica)
  • La despărţirea de Marele Rabin Menachem Hacohen de Andrea Ghita
    În ultima zi a lunii august, în Sinagoga Mare din Bucureşti, a avut loc ceremonia de rămas bun a Marelui Rabin Menachem Hacohen, un moment de răscruce potrivit pentru a evoca întâlnirile cu cel care, în ultimii 13 ani, a fost liderul spiritual al evreimii din România şi de a întreba unde este succesorul? (4-9-2011 – Perspective spirituale)
  • Luxoasele închisori din Norvegia de Eva Galambos
    O prezentare a sistemului penitenciar din Norvegia, considerat cel mai umanist din lume (4-9-2011 – Reportaj)
  • Noi începuturi de Cristina Dobrin
    L-am privit îndepărtându-se grăbit, și atunci mi-am amintit cum în urmă cu exact 25 de ani, în Timișoara, eram și eu la fel de nerăbdătoare să îmi iau zborul din cuibul părintesc, să gust din noi începuturi. (4-9-2011 – Savoir Vivre)
  • Make a lecture: Reconversia spațiilor industriale la Make a Point de Valentina Iancu
    Intrarea libera.Cand: Joi, 8 septembrie, ora 20:00.Unde: La Make a Point – Postavaria Romana, Sos. Morarilor nr. 1, PantelimonHarta: http://makeapoint.ro/point/info_contact_ro.htmlcontactati-ne la point@makeapoint.ro (8-9-2011 – Jurnal Cultural)
  • SPIRITUL ARTEI REVINE LA LONDRA de Dorel Schor

    Baruch Elron

    O noua expozitie intitulata „Spiritul Artei” se deschide la o galerie din centrul cultural al Londrei, dupa succesul expozitiei omonime din primavara. Succesul obliga desigur, ceea ce a determinat-o pe Zina Bercovici, neobosita curatoare, sa mentina stacheta ridicata pentru ca si aceasta Expozitie internationala de Arta Contemporana sa prezinte publicului larg o selectie de creatii reusite. (4-9-2011 – Cultura)
  • CliniClowns România – Un zâmbet şi pentru copiii din Iaşi de Editori ACUM
    Începând cu luna august a acestui an CliniClowns România, organizaţie non-profit ce are ca scop îmbunătăţirea vieţii copiilor spitalizaţi va iniţia proiectul ”Terapia prin zâmbet ” şi în Iaşi. (4-9-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • Raed Arafat, Melania Medeleanu şi Adrian Despot susţin Campania ONGFest – Târgul Economiei Sociale de Editori ACUM
    În dorinţa de a promova voluntariatul, spiritul civic şi economia socială, ONGFest – Târgul Economiei Sociale va porni din Bucureşti şi va străbate întreaga ţară. Timp de o lună şi jumătate caravana îşi va stabili tabăra în Iaşi, Bacău, Miercurea – Ciuc, Sibiu, Craiova, Cluj – Napoca, Oradea, Timişoara şi Constanţa. Raed Arafat, Melania Medeleanu şi Adrian Despot sunt adevărate repere de implicare civică. Cei trei îi îndeamnă pe cetăţeni să devină conştienţi de faptul că gesturile mici sunt importante şi au un impact imediat şi pozitiv în comunitate.“Află! Implică-te! Împărtăşeşte!” (4-9-2011 – Comunicate de presa)
  • Expoziţia “ Elena” de Marilena Murariu
    (4-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Expoziţia “ Elena” de Marilena Murariu
    (5-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Expoziţia “ Elena” de Marilena Murariu
    (6-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Expoziţia “ Elena” de Marilena Murariu
    (7-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Expoziţia “ Elena” de Marilena Murariu
    (8-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Expoziţia “ Elena” de Marilena Murariu
    (9-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Expoziţia Elena de Marilena Murariu
    (10-9-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (9-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (4-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (5-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (6-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (7-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (8-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • FOTOGRAFUL SĂPTĂMÂNII: Christina D’Oro Hooley de Christina D’oro Hooley
    (10-9-2011 – Fotografia Zilei)
  • Luxoasele închisori din Norvegia de Eva Galambos
    O prezentare a sistemului penitenciar din Norvegia, considerat cel mai umanist din lume (4-9-2011 – Reportaj)
  • Make a lecture: Reconversia spațiilor industriale la Make a Point de Valentina Iancu
    Intrarea libera.Cand: Joi, 8 septembrie, ora 20:00.Unde: La Make a Point – Postavaria Romana, Sos. Morarilor nr. 1, PantelimonHarta: http://makeapoint.ro/point/info_contact_ro.htmlcontactati-ne la point@makeapoint.ro (8-9-2011 – Jurnal Cultural)
  • Raed Arafat, Melania Medeleanu şi Adrian Despot susţin Campania ONGFest – Târgul Economiei Sociale de Editori ACUM
    În dorinţa de a promova voluntariatul, spiritul civic şi economia socială, ONGFest – Târgul Economiei Sociale va porni din Bucureşti şi va străbate întreaga ţară. Timp de o lună şi jumătate caravana îşi va stabili tabăra în Iaşi, Bacău, Miercurea – Ciuc, Sibiu, Craiova, Cluj – Napoca, Oradea, Timişoara şi Constanţa. Raed Arafat, Melania Medeleanu şi Adrian Despot sunt adevărate repere de implicare civică. Cei trei îi îndeamnă pe cetăţeni să devină conştienţi de faptul că gesturile mici sunt importante şi au un impact imediat şi pozitiv în comunitate.“Află! Implică-te! Împărtăşeşte!” (4-9-2011 – Comunicate de presa)
  • Articole preferate de cititori:
  • Carnavalul Notting Hill – prilej de vindecare a rănilor Londrei de Petru Clej
    Carnavalul Notting Hill, care se defășoară la Londra în fiecare an la sfârșitul lui august este cel mai mare de acest fel din Europa, cu circa un milion de spectatori. (1-1-1970)
  • Palatul minoic din Knossos de Cristina Dobrin
    Miturile grecești asociate cu Palatul Knossos sunt fascinante, dar vizitând astăzi ruinele scoase la lumină, turiștilor le este greu de imaginat că acesta a fost cândva un loc bântuit. Palatul radiază cu exuberanţă prin intermediul elaboratelor planuri arhitecturale grupate în jurul curții centrale. Frescele elegante care au decorat pereţii palatului vorbesc de un popor care a abordat subtilităţile vieţii şi splendoarea naturii cu optimism și bucurie. (1-1-1970)
  • Români din Spania ajunşi la măsuri disperate de Editori ACUM
    Trei români, doi bărbaţi şi o femeie fac greva foamei în Spania, aceştia fiind în protest din data de 23 august. (1-1-1970)
  • Cadel Evans – primul ciclist australian care câștigă Turul Franței de Petru Clej
    Cadel Evans a devenit primul australian din istorie care câștigă Turul Franței, cea mai importantă competiție ciclistă internațională și una dintre cele mai prestigioase competiții din întreg sportul. (1-1-1970)
  • Complexele lingvistice ale moldovenilor și limba română de Denis Cenusa
    Limba de stat și toate variațiile de termeni atribuite limbii române revine în centrul atenției opiniei publice pe 31 august, deși reprezintă în continuare un dosar – “povară”, abandonat deseori, dar folosit în scopuri populiste de către guvernanții care s-au perindat la putere până acum. Problematica limbii este una cronică pentru societatea moldovenească, care în mare parte nu poate să-i recunoască identitea românească, după jumătate de secol de propagandă anti-românească și una pro-moldovenistă, pe altă parte. (4-9-2011 – Republica Moldova)
  • Guvernul britanic: anti-Gaddafi azi, pro-Gaddafi ieri de Petru Clej
    Potrivit unor documente secrete descoperite de jurnaliști britanici la Tripoli după fuga dictatorului Muammar al Gaddafi, serviciul de contraspionaj britanic MI5 ar fi colaborat în trecut cu torționarii libieni împotriva unor disidenți suspectați de afilieri fundamentalist islamice.Dezvăluirile vin pe fondul sprijinului activ al guvernului condus de David Cameron acordat revoluționarilor care l-au răsturnat de la putere pe Gaddafi. (4-9-2011 – Extern)
  • Grecia dezastru inevitabil, alegeri anticipate, coșmar pentru Europa de Nicolae Musat
    Guvernul grec a intriziat sa efectueze restructurarea sectorului de stat si s-a bazat numai pe cresterea sectorului de stat fapt care a micsorat si mai mult veniturile din impozite si astfel ii este si mai greu sa plateasca datorii scadente.Grecia deschide cutia Pandorei si ar putea sa fie exclusa din zona euro. (4-9-2011 – Extern)
  • Articole preferate de cititori:
  • Și totuși, ce viitor prevăd eu Republicii Moldova? de Petru Clej
    La Chișinău s-a sărbătorit cu fast ziua națională, aniversarea a 20 de ani de când Republica Moldova și-a proclamat independența. Fastul a fost chiar mai mare decât acum cinci ani, când la a XV-a aniversare regimul Voronin, aflat pe atunci la putere, nu a organizat o paradă militară așa cum a făcut-o actuala putere, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE). (1-1-1970)
  • Nu poți face din rahat bici și să mai facă și trosc – Republica Moldova, două decenii de independență de Petru Clej
    Prima jumătate a acestui titlu a fost o replică pe care am dat-o unui posting pe Facebook, pe pagina Alinei Radu, una dintre puținele persoane publice din Republica Moldova care are ceva relevant de spus. Ea își aducea aminte de ziua declarării independenței, acum 20 de ani:La 27 august 1991 eram în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) cu miile de cetățeni ai nou-născutei R.Moldova care nu știau încă despre faptul că marele ideal va fi terfelit timp de 20 de ani. Plec pe câteva zile din Moldova și tare aș vrea, la revenire, să mi se facă dor de PMAN ca atunci când aveam 20 de ani. Ce să facem să ni se facă dor de PMAN? (1-1-1970)
  • Limba noastră, cea română pentru unii, moldovenească pentru alții, “de stat” – ca un compromis de Petru Clej
    31 august – Ziua Limbii Noastre, e făcută sandwich între 27 august – Ziua declarării independenței Republicii Moldova și 2 septembrie ziua independenței “Republicii Moldovenești Nistrene”. Este data la care, în 1989, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a revenit la limba română (numită moldovenească) cu grafie latină. (1-1-1970)
  • Limba rusă şi nihilismul lingvistic în Republica Moldova de Denis Cenusa
    Accidental sau nu, dar vorbirea limbii ruse şi necunoaşterea celei de stat, conform Constituţiei – limba moldovenească, iar potrivit istoriei şi normelor ştiinţifice – limba română, devine o problemă agravantă, ce impune revizuirea relaţiilor inter-etnice şi a statutului limbii ruse într-o societate moldovenească divizată. (1-1-1970)
  • Pedepse aspre pentru cei implicați în tulburările urbane din Anglia de Petru Clej
    Premierul britanic, David Cameron, a apărat sentințele aspre pronunțate de instanțele de judecată împotriva persoanelor implicate în tulburările urbane începute pe 7 august la Londra și extinse apoi în alte nouă centre urbane din Anglia.Mai mulți inculpați au primit pedepse de închisoare pentru infracțiuni relativ minore, ceea ce a stârnit proteste din partea unor parteneri de guvernare ai premierului Cameron. (1-1-1970)
  • „Analize politice” pretenţioase, menite să cocoloşească realităţi dureroase” de Anca Ionescu-Targoviste
    Recentele evenimente tragice din Anglia au fost interpretate de unii „analişti politici” dintr-o perspectivă atât pe pretenţioasă, încât s-a ajuns să nu se mai vadă pădurea de uscături. Un exemplu concret îl constituie mult mediatizatul articol „The competing arguments used to explain the riots” , apărut în BBC News Magazine, care stabileşte limitele procustiene ale fărădelegilor din ultimele zile: nici mai mult, nici mai puţin de 10 (zece) au fost cauzele incendiilor, jafurilor, distrugerilor sălbatice şi tâlhăriilor la drumul mare. (1-1-1970)
  • ALEXANDER S. POPOV sau NEDREPTĂŢILE ISTORIEI de Francisc Grunberg
    În istoria ştiinţei nu sunt puţine cazurile în care o invenţie este revendicată de mai multe persoane sau, după decesul acestora, este atribuită mai multor persoane, dând prilej unor controverse aprinse, adeseori fără finalitate. Cine este inventatorul radioului? Iată o întrebare care nu-şi poate afla un răspuns univoc şi categoric. Şi pentru ca răspunsul să fie şi mai dificil de găsit, au intervenit în disputa asupra persoanei care a dăruit omenirii epocala descoperire şi ingrediente naţionaliste, patriotarde, la care s-au adăugat de multe ori opinii exprimate cu mult aplomb de la înălţimea catedrelor şi a academiilor, dar care s-au vădit a fi deficitare la capitolul documentare. (1-1-1970)
  • UN GENIU UITAT: REGINALD FESSENDEN, INVENTATORUL CANADIAN AL RADIOTELEFONIEI de Francisc Grunberg
    Chiar dacă arhivele radioului canadian nu conţin atât de multe materiale pe câte ar trebui, există un eveniment istoric bine documentat: realizarea lui Guglielmo Marconi, un italian care a făcut istorie transmiţând în 12 decembrie 1901 litera «S» din Cornwall, Anglia unei staţii de recepţie din Signal Hill, în înălţimile oraşului St. John’s Harbour. (1-1-1970)
  • Anna Hazare între Marx şi Gandhi de Ovidiu Ivancu
    O derutantă şi complexă poveste (devenită între timp caz) agită spiritele în India zilele acestea. Măcinată de corupţie, clasa politică indiană s-a văzut confruntată cu fenomenul Anna Hazare. Un activist social, fost soldat, ajuns la o vârstă venerabilă (74 de ani), bucurându-se de prezumpţia de incoruptibilitate din partea unor importante mase de nemulţumiţi, Anna Hazare a propus un proiect de lege anticorupţie (Jan Lokpal Bill) extrem de rigid şi antidemocratic. El doreşte instituirea unui board de incoruptibili în fiecare stat indian care să controleze toate masivele sisteme birocratice. Pentru că utopica lui soluţie nu poate trece de Parlament, Hazare hotărăşte să intre în greva foamei (pe 16 august 2011). Decizia lui, precum şi arestarea sa ulterioară în New Delhi sub acuzaţia de a fi încercat să organizeze o manifestaţie neautorizată îi atrage alături suportul popular. Hazare ar fi dorit să îşi înceapă greva foamei într-un parc în Delhi, iar poliţia ar fi autorizat manifestarea numai odată cu anumite măsuri de securitate (restrângerea grevei foamei la doar trei zile şi un număr de manifestanţi nu mai mare de 5 000). Anna Hazare s-a arătat inflexibil faţă de condiţiile formulate de autorităţi, prin urmare a fost arestat. Urmarea? Mii de manifestanţi au ocupat piaţa Ramlila Maidan din Delhi. Între timp, din închisoare, Hazzare îşi continua greva foamei şi trimitea periodic mesaje către public şi televiziuni prin staful său. La momentul redactării acestui text, guvernul indian, autorizat de Parlament, încearcă o negociere cu omul care, mai mult decât oricine altul în istoria recentă a Indiei, e adesea asociat cu Gandhi. Hazare a anunţat deja că va întrerupe greva foamei pe 28 august, la ora 10.00, conform cotidianului „Hindustan Times”.Acestea sunt faptele. Cel puţin trei întrebări esenţiale se ridică aici. 1. Propunerile lui Hazare sunt sau nu rezonabile într-un stat precum India? 2. În ce măsură miile de manifestanţi care poartă bonete albe inscripţionate „I am Anna” sau „India is Anna” cunosc cu adevărat natura măsurilor propuse de idolul lor? Şi 3. Este într-adevăr această mişcare similară cu ceea ce a declanşat Gandhi? (1-1-1970)
  • Dansul pe sârmă al Israelului de Eva Galambos
    Ultimele atentate din Israel, consecinţele lor, contextul politic actual în care se plasează Israelul (1-1-1970)
  • Băsescu „ceartă” Chișinăul, lezând suveranitatea Republicii Moldova de Denis Cenusa
    Retorica picanta a presedintelui României reuseste mereu sa atraga atentia opiniei publice de pe ambele maluri ale Prutului, alcatuind titlurile presei moldovenesti pentru o perioada indelungata de timp. Intr-o maniera relaxata, Traian Basescu a scanat situatia politica de la Chisinau, si a dat verdicte parcursului european al RM, cu atentie criticand actuala guvernare, in fata numerosilor tineri romani din diaspora, reuniti la scoala de vara de la Sulina. (1-1-1970)
  • Vârsta critică de Dan DAVID
    Dacă nu ştiu ce faci, unde te duci,Fierb aşa sugrumat ca sarmalele într-o oală de tuci. (4-9-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Tot în garaj, de această dată cu câțiva vecini de Florin Predescu
    Vine toamna, serile sunt mai racoroase. Sa profitam de bancile de picnic, mesele scoase afara si sa cinam cu vecinii.Gratarul, doua oale si galeata cu gheata plina cu beri, vin, apa minerala confirma inventarul unei seri minunate. (4-9-2011 – Gastronomie si Stil)
  • La despărţirea de Marele Rabin Menachem Hacohen de Andrea Ghita
    În ultima zi a lunii august, în Sinagoga Mare din Bucureşti, a avut loc ceremonia de rămas bun a Marelui Rabin Menachem Hacohen, un moment de răscruce potrivit pentru a evoca întâlnirile cu cel care, în ultimii 13 ani, a fost liderul spiritual al evreimii din România şi de a întreba unde este succesorul? (4-9-2011 – Perspective spirituale)
  • SPIRITUL ARTEI REVINE LA LONDRA de Dorel Schor

    Baruch Elron

    O noua expozitie intitulata „Spiritul Artei” se deschide la o galerie din centrul cultural al Londrei, dupa succesul expozitiei omonime din primavara. Succesul obliga desigur, ceea ce a determinat-o pe Zina Bercovici, neobosita curatoare, sa mentina stacheta ridicata pentru ca si aceasta Expozitie internationala de Arta Contemporana sa prezinte publicului larg o selectie de creatii reusite. (4-9-2011 – Cultura)
  • CliniClowns România – Un zâmbet şi pentru copiii din Iaşi de Editori ACUM
    Începând cu luna august a acestui an CliniClowns România, organizaţie non-profit ce are ca scop îmbunătăţirea vieţii copiilor spitalizaţi va iniţia proiectul ”Terapia prin zâmbet ” şi în Iaşi. (4-9-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • Articole preferate de cititori:
  • 2 poeme de Alexa Gavril Bâle de Dan DAVID
    Prin pădurea de piatrăalunecă noaptea: un cal obositte uiţi şi nu crezinici când iarbaîi devine coamă strălucitoare (1-1-1970)
  • Recitind „O Istorie a Evreilor” a lui Paul Johnson de Eva Galambos
    Actualitatea Istoriei evreilor a lui Paul Johnson (1-1-1970)
  • România Promoţiei ’66 la liceul Spiru Haret de Ileana Costea
    Pe 13 Septembrie 2011 va avea loc la librăria Cărtureşti o lansare de carte: Amintiri din Şcoală – Promoţia Spiru 66. Personal regret două lucruri: că munca mea de profesor şi nou şef de catedră la o universitate din California, şi distanţa geografică, ce mi se pare a se lungi cu an ce trece, nu îmi vor permite să fiu acolo la acea dată, şi că lansarea este despre Promoţia 66 la Spiru, şi nu promoţia 65, din care am făcut eu parte. (1-1-1970)
  • ÎN VIZITĂ LA MINE ÎNSUMI de Andrei FISCHOF
    Rânduri inspirate de un popas la Turda, în casa copilăriei poetului. (1-1-1970)
  • REGIMUL DE SLĂBIRE de Mihai Batog-Bujenita
    – Mi-aduc aminte că, în urmă cu mai mulţi ani, am urmat un regim de slăbire, numit şi de alimentare raţională, ce-i drept nu singur ci împreună cu un grup de oameni, un grup mai măricel, care se cheamă de fapt popor. Regimul era atât de bine alcătuit încât purta chiar numele inventatorului său, omul care se ocupa şi de aplicarea lui, un tip foarte priceput, vestit în acele vremuri pentru modul genial în care făcea praf tot ce atingea. Până la urmă ar fi reuşit şi cu noi, numai că, proşti cum suntem, n-am înţeles valoarea ştiinţifică a experimentului, toată ziua umblam după crăpău, pârlind tot ce părea comestibil şi evident eram plini de boli şi belele, aşa cum ne asigurau nutriţioniştii vremii (1-1-1970)
  • „AUSCHWITZ – EU NU POT SĂ UIT ȘI NU POT SĂ IERT” de Lucian Zeev HERȘCOVICI
    Recent am primit o carte nouă a scriitorului Harry Ross. Ne-am obișnuit cu cărțile lui, în proză și în versuri, ne delectăm cu ele, ne bucurăm de prolificitatea acestui scriitor evreu transilvănean, stabilit la Naharya, devenit scriitor israelian de limba română. Personal, mă bucur totdeauna să-l felicit la apariția unei cărți noi. De data aceasta simt nevoia să-l felicit o dată în plus. Pentru că este o carte deosebită, specială atât prin subiectul, cât și prin forma ei. Mă refer la volumul ”Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert; mărturiile unui fost deportat la Auschwitz”, publicat de autor în mica sa editură particulară, Harris-Or, în orașul lui de reședință și domiciliu. (1-1-1970)
  • Drumul mierii de Paulina Eliza Duta
    Drumul mierii era deseori într-o canistră adusă cu trenul de unchiul meu, pasionat apicultor. Om, albine, flori, regine, chiar şi trântori, ce-o mai fi fost nu ştiu, dar din toată combinaţia asta aurul polenului de abia se scurgea în borcanele pregătite din timp. (1-1-1970)
  • GABI GOLDNER – un om care ştia să se bucure de viaţă de Andrea Ghita
    Gabi Goldner ştia să se bucure de viaţă, să savureze momentele speciale, fie că era vorba de o piesă de teatru jucată alături de studenţi, de o vacanţă petrecută la Vama Veche, de o carte de bună, de o cină savuroasă cu vin aromitor, de o ţigară fină sau pur şi simplu de o după amiază de trândăvie…O dată mi-a spus: „Viaţa mi-a dăruit atâtea momente frumoasă, încât pot îndura orice năpastă care va să vină!”. (1-1-1970)
  • Somon în sos de ardei gras de Florin Predescu
    Va impartasesc o reteta de sezon. (1-1-1970)
  • O plimbare prin Centrul Istoric al Bucureştiului de Paulina Eliza Duta
    În acest album voi omite amănuntele pe care le-aţi putea citi în Wikipedia sau pe multele alte site-uri on-line despre Lipscani, Covaci sau strada Franceză. Asemeni vouă celor care-l răsfoiţi sper că rotiţele implicate în modernizarea infrastructurii Centrului Istoric se vor scutura de rugina nepăsării şi a superficialităţii oferind respectul cuvenit oraşului şi cetăţenilor săi. (1-1-1970)
  • Busuiocul nu numai ca matauz de Florin Predescu
    In Romania busuiocul a fost cunoscut ca planta folosita de reprezentantii clerici, ca planta magica si ca un ceai medicinal.Odata cu deschiderea granitelor dupa 1989 bucataria italiana devine populara si in Europa estica. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Sunt pedepsele aspre un rău necesar? de Anca Ionescu-Targoviste
    Pedepsele „aspre” : efecte colaterale ale recentelor dezordini din Anglia (1-1-1970)
  • KNUT MAGNE HAUGLAND, LA3KY ŞI EXPEDIŢIA KON-TIKI de Francisc Grunberg
    Norvegianul Knut Magne Haugland, LA3KY a decedat la 25 decembrie 2009 la vârsta de 92 de ani. El a fost ultimul supravieţuitor din cei şase expediţionari care împreuna cu Thor Heyerdahl au traversat cu succes în 1947 Oceanul Pacific într-o plută cu pânze construită din buşteni de balsa şi bambus, cu lungimea de 13,7 metri, botezată Kon-Tiki, în onoarea zeului incaş al Soarelui, pentru a dovedi că populaţia din America de Sud putea să se fi stabilit în Polinezia în perioada pre-columbiana. (1-1-1970)
  • UN PAS ÎNAPOI! de Toma George Maiorescu
    Am intrat în Mileniul III celebrând remarcabile cuceriri ale inteligenţei umane. Cercetarea ştiinţifică, aria mereu lărgită a cunoaşterii, gnosologia participă la o adevărată revoluţie. Descifrăm, tot mai profund, tainele Naturii. Decodăm cifruri ferecate milioane de ani, formule secrete ale creaţiei înseşi. Putem fi mândri de performanţele creierului uman. (1-1-1970)
  • România nu trebuie să adopte moneda euro de Petru Clej
    Din ce în ce mai mulți europeni, confruntați cu realitățile migrației, se întreabă care sunt limitele integrării. De aceea, prudent ar fi că opinia publică din România să fie mai sceptică cu privire la beneficiile aderării la euro. Dar cum în România un asemenea subiect nici nu prea se discută, eu am impresia că românii se îndreaptă flueirând către o catastrofă. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • „Mi-am luat inima – sau ce mai rămăsese din ea – în dinţi şi am ieşit afară din casă decisă să mă apăr până la ultima suflare” (memoriile Ilanei Hida – ultima parte) de Andrea Ghita
    Ilana Hida s-a născut la 20 septembrie 1922, într-o familie evreiască nu prea înstărită din Cluj. Tatăl ei era croitor şi a luptat în armata austro-ungară, fiind rănit grav pe frontul rusesc. În primăvara lui 1944 a fost deportată la Auschwitz împreună cu familia. A trecut prin mai multe lagăre naziste, dar a reuşit să supravieţuiască. Singura din familia ei. După război a trăit o vreme în Bucureşti, în anii 1970 stabilindu-se în Israel. Urmează ultimul episod al amintirilor ei despre ghetou şi sosirea la Auschwitz, aşa cum le-a relatat în 1986, fiului ei George Hida, care le-a înregistrat şi le pune la dispoziţia cititorului, la câţiva ani după stingerea din viaţă a Ilanei Hida (1-1-1970)
  • Pe rampa de la Auschwitz, o deţinută poloneză a vrut să smulgă fetiţa din braţele surorii mele… (memoriile Ilanei Hida, partea a II-a) de Andrea Ghita
    Ilana Hida s-a născut la 20 septembrie 1922, într-o familie evreiască nu prea înstărită din Cluj. Tatăl ei era croitor şi a luptat în armata austro-ungară, fiind rănit grav pe frontul rusesc. În primăvara lui 1944 a fost deportată la Auschwitz împreună cu familia. A trecut prin mai multe lagăre naziste, dar a reuşit să supravieţuiască. Singura din familia ei. După război a trăit o vreme în Bucureşti, în anii 1970 stabilindu-se în Israel. Urmează transcrierea amintirilor ei despre ghetou şi sosirea la Auschwitz, aşa cum le-a relatat în 1986, fiului ei George Hida, care le-a înregistrat şi le pune la dispoziţia cititorului, la câţiva ani după stingerea din viaţă a Ilanei Hida (1-1-1970)
  • „Mengele a pus mâna pe umărul mamei şi a apăsat-o până când a căzut la pământ, săraca” – (memoriile Ilanei Hida, partea a III-a) de Andrea Ghita
    Ilana Hida s-a născut la 20 septembrie 1922, într-o familie evreiască nu prea înstărită din Cluj. Tatăl ei era croitor şi a luptat în armata austro-ungară, fiind rănit grav pe frontul rusesc.În primăvara lui 1944 a fost deportată la Auschwitz împreună cu familia. A trecut prin mai multe lagăre naziste, dar a reuşit să supravieţuiască. Singura din familia ei. După război a trăit o vreme în Bucureşti, în anii 1970 stabilindu-se în Israel. Urmează transcrierea amintirilor ei despre ghetou şi sosirea la Auschwitz, aşa cum le-a relatat în 1986, fiului ei George Hida, care le-a înregistrat şi le pune la dispoziţia cititorului, la câţiva ani după stingerea din viaţă a Ilanei Hida. În numărul de astăzi publicăm partea a treia a memoriilor, despre primele zile la Auschwitz (1-1-1970)
  • Și America e în criză de Florin Predescu
    Pe un fond de mostenire a modei defaimarii Americii criza mondiala incape tocmai excelent pe mana conspirationistilor, a detractorilor de tot felul si in speta extremistilor nu numai din Romania.Nu propovaduiesc America, ci invit pe cei ce la un pahar de rachiu in birturile intestate de ‘politologi” ad hoc, dar si pe cei ce propaga in mass-media sa analizeze (daca nu sa rumege) emisiile de invective, de comentarii despre o tara pe care nu au vizitat-o, nu au vazut-o decat in poze sau in filme. (1-1-1970)
  • „Vezi fumul acela ? Acolo este sora ta, micuţa Judith şi tatăl tău. Acolo veţi sfârşi şi tu cu maică-ta şi cu toţi ceilalţi din baracă!” (memoriile Ilanei Hida, născută Lazarovici) de Andrea Ghita
    Ilana Hida s-a născut la 20 septembrie 1922, într-o familie evreiască nu prea înstărită din Cluj. Tatăl ei era croitor şi a luptat în armata austro-ungară, fiind rănit grav pe frontul rusesc. În primăvara lui 1944 a fost deportată la Auschwitz împreună cu familia. A trecut prin mai multe lagăre naziste, dar a reuşit să supravieţuiască. Singura din familia ei. După război a trăit o vreme în Bucureşti, în anii 1970 stabilindu-se în Israel. Urmează transcrierea amintirilor ei despre ghetou şi sosirea la Auschwitz, aşa cum le-a relatat în 1986, fiului ei George Hida, care le-a înregistrat şi le pune la dispoziţia cititorului, la câţiva ani după stingerea din viaţă a Ilanei Hida (1-1-1970)
  • Mihail Sebastian ca turnesol de Laszlo Alexandru
    Personalitatea complexă a lui Mihail Sebastian acţionează ca hîrtia de turnesol, atît asupra intelectualilor români din interbelic, cît şi asupra celor din prezent. Depoziţia lui lucidă, calmă, dar necruţătoare, privind derapajele extremiste ale contemporanilor săi, intelectuali de frunte ai culturii noastre, e cam greu de suportat. Simţul nuanţelor, inteligenţa şi sensibilitatea reprezintă de asemeni calităţi incontestabile ale diaristului. O asemenea apariţie surprinzătoare, ca un sîcîitor element de contrast în cîmpul literaturii române – obişnuită cu vorbele în doi peri, jocurile de intermediere şi compromisurile împinse uşor sub covor – pretindea o reacţie adecvată. Discreditarea memorialistului, pentru a se prezerva neprihănită imaginea pleiadei fasciste interbelice, a devenit o prioritate a ultimilor ani. (1-1-1970)
  • Play back de Laszlo Alexandru
    Aflu din însemnările directorului revistei Acolada lu’ Grigurcu (nr. 6/2011, p. 26, 28) că aş fi un lefegiu dubios, fiindcă mi-am vîndut marfa proastă – scrisul – pe bani buni: “Observ la polemistul nostru absolut manifestarea defel agreabilă, pe şleau spus păgubitoare pentru d-sa, a unei concrescenţe cu filosemitismul radical, cel care vînează «antisemiţii» oriunde i se pare că ar putea hălădui, sau care, fără jenă, îi improvizează. (…) O atitudine care, neîndoios, nu aduce nici un serviciu seminţiei lui David, ci dimpotrivă, o izolează, o face antipatică. Stratagemele ieftine ale lui Laszlo Alexandru trădează un partizanat, după cum se zvoneşte[,] materialmente profitabil…”.Pot să-l asigur pe Gh. Grigurcu de faptul că, inclusiv în prezent, trăiesc în acelaşi apartament strîmt pe care-l cunoaşte prea bine. Pentru publicaţiile mele care vizează corecta cunoaştere a Holocaustului, am primit din partea Ocultei Evreieşti Mondiale aceleaşi sume fabuloase pe care le-am căpătat şi din partea lui Gheorghe Grigurcu, pe vremea cînd locuia la mine pentru a se trata de cancer: absolut nimic (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • A condamna sau a nu condamna la închisoare – aceasta e întrebarea de Petru Clej
    Care este folosul pentru societate dacă un hoț care a furat apă minerală în valoare de 3,50 lire sterline este trimis pentru șase luni la închisoare, care potrivit unui ministru de interne de acum 20 ani, este un mod foarte costisitor de a face din niște oameni răi unii și mai răi? (1-1-1970)
  • UN EXERCIŢIU DE COMUNICARE. QUI PRODEST? de Mihai Batog-Bujenita
    Barcelona… Un oraş cu o personalitate fermecătoare, com- parabil cu oricare altă capitală europeană, o destinaţie de vacan- ţă pe care aş recomanda-o, fără nici o reţinere, chiar şi celor mai cârcotaşi turişti. Oferă cu generozitate, dar şi cu multă pricepere administrativă, istoria celor peste două mii de ani de existenţă, precum şi realizările uneori incredibile ale mâinilor, minţilor şi nu de puţine ori a geniului acestor minunaţi oameni, catalanii. (1-1-1970)
  • Aşteptând furtuna de Florin Predescu
    Tocmai mă obişnuisem cu ideea că am uitat de uraganele din Florida, însă roata furtunilor, a înverşunării lui Okeanos, nu are frontiere. (1-1-1970)
  •  
    54.198.119.26