• ACUM.TV
  • Editia Saptamanii 21 – 27 martie 2011
  • Constanţe şi schimbări la Revista ACUM de Stefan N. Maier
    Revista ACUM, aşa cum o cunoaştem azi, poartă amprenta inconfundabilă a celui care a păstorit-o în ultimii ani în calitate de Redactor Şef.Retragerea lui Petru Clej din această funcţie, din motive de sănătate şi de timp, aşa cum explică el însuşi într-un material publicat în această ediţie, este pe cât de neaşteptată, pe atâta de nedorită. Este greu de imaginat cum va supravieţui revista fără contribuţia lui Petru şi, trebuie să recunosc, am fost extrem de tentat să afirm că revista ACUM îşi încetează activitatea. (20-3-2011 – Editorial)
  • De ce renunț să mai fiu redactor șef al revistei ACUM de Petru Clej
    Recente necazuri de sănătate mi-au permis un timp de reflecție cu privire la implicarea mea editorială la revista ACUM, începută pe data de 1 aprilie 2008, când am răspuns invitației prietenului meu de o viață, Ștefan Maier, pe care îl cunosc de mai bine de 41 de ani. (20-3-2011 – Coltul Editorului)
  • Prietenul meu de la gura metroului. Not Born to be Wild de George PETRINEANU
    Cântereti stradali la Turku, Finlanda

    Cântăreti stradali la Turku, Finlanda

    Îl întâlnesc la gura metroului sau la intrarea în magazinul alimentar. Cântă la acordeon și așteaptă un bănuț de la trecători. A priceput că nu trebuie sa stânjenească lumea insistând. Nu are nici plăcuță cu ,,Ajutați România”- nu cerșește, canta. Nu sunt prea multi în Stockholm. Romi veniți din țară să câștige un ban. (20-3-2011 – Dialog Intercultural)
  • Nicu Alifantis: „Senilitatea nu are vârstă” de Cristina Dobrin
    După o amânare de cinci săptămâni, din cauza unei gripe nedorite, astă seară a avut loc în Toronto, concertul “Cântec de iubire” al lui Nicu Alifantis. (20-3-2011 – Jurnal Cultural)
  • De la mancarea de post, la conceptul de vegetarian de Florin Predescu
    Am intrat in postul sarbatorilor pascale. Timp de saptamani multi crestini nu mananca “de dulce”, adica produse din carne si chiar din lapte. Reteta propusa este foarte potrivita acestei perioade (20-3-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Nu te uita aşa la mine (poem de Silvia Caloianu) de Dan DAVID
    veneau băieţii răi să ne strice coroniţeleşi numai de ale mele nu se atingeauodată unul mi-a zis nu te uita aşa la mine (20-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Masacre de Dan DAVID
    Mă tem că voi fi pedepsit.Cine poate ierta masacrul? (20-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Şoricelul şi elefantul de Calin Cazan
    (21-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Stres de Calin Cazan
    (22-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Nedumerire de Calin Cazan
    (23-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Ţi-am spus că ne asociem doar ca să scăpăm de ăla! de Calin Cazan
    (24-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Marina îşi memora cursurile ca pe apă de Calin Cazan
    (25-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Copiii bodyguardului de Calin Cazan
    (26-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Prin noi înşine! de Raymond Luca
    …atentionarea mea din ianuarie a.c. a fost corecta. Stategia pe care ati ales-o s-a dovedit gresita. Ati sperat ca prin alianta cu PC veti cistiga acea iluzorie paritate cu PSD in cadrul USL, ca veti bloca ascensiunea PSD in preferintele electoratului si va veti asigura candidatura la presidentie cind va sa vina, in 2014 sau mai devreme. (13-3-2011 – Ultima Ora)
  • Nicu Alifantis: „Senilitatea nu are vârstă” de Cristina Dobrin
    După o amânare de cinci săptămâni, din cauza unei gripe nedorite, astă seară a avut loc în Toronto, concertul “Cântec de iubire” al lui Nicu Alifantis. (20-3-2011 – Jurnal Cultural)
  • Frumoasă ţară, din elicopter! de Matei Mircioane
    O cugetare autoironică, aparent hazlie, tristă în realitate, a făcut înconjurul României timp de câteva zeci de ani şi apoi a cam fost lăsată deoparte, fiindcă s-a uzat şi şi-a pierdut hazul: „Frumoasă ţară! Păcat că este locuită”. Recent, după declaraţia stupidă a preşedintelui Băsescu, cum că el vede ţara din elicopter şi le recomandă investitorilor să facă la fel, termenii pot fi schimbaţi în felul următor: „Urâtă ţară! Dar, ce frumoasă e văzută din elicopter!” (20-3-2011 – Romania)
  • De la mancarea de post, la conceptul de vegetarian de Florin Predescu
    Am intrat in postul sarbatorilor pascale. Timp de saptamani multi crestini nu mananca “de dulce”, adica produse din carne si chiar din lapte. Reteta propusa este foarte potrivita acestei perioade (20-3-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Prietenul meu de la gura metroului. Not Born to be Wild de George PETRINEANU
    Cântereti stradali la Turku, Finlanda

    Cântăreti stradali la Turku, Finlanda

    Îl întâlnesc la gura metroului sau la intrarea în magazinul alimentar. Cântă la acordeon și așteaptă un bănuț de la trecători. A priceput că nu trebuie sa stânjenească lumea insistând. Nu are nici plăcuță cu ,,Ajutați România”- nu cerșește, canta. Nu sunt prea multi în Stockholm. Romi veniți din țară să câștige un ban. (20-3-2011 – Dialog Intercultural)
  • google_1
    google_2

  • De ce românii nu sunt şi nu vor fi niciodată… japoneji de Ovidiu Ivancu
    Ce ar face România la un cutremur de 8,9 e neesenţial. De ce? Pentru că, înainte de a-şi rezolva problemele esenţiale, România nu va putea face faţă niciodată vreunui cataclism de asemenea magnitudine. Chiar dacă de mâine am avea toată tehnologia disponibilă astăzi pe planetă, ne-ar fi complet inutilă. Trebuie să începem de altundeva. Nu cataclismele în sine ar trebui să ne îngrijoreze pe noi, ci reacţia pe care o avem la producerea lor. Şi modul în care vom reuşi să supravieţuim după. Iar asta ţine de educaţie şi, în ultimă instanţă, şi de lipsa apei curente în şcoli. Dacă începem de mâine, poate că vom avea rezultate substanţiale în vreo trei decenii. Mentalul colectiv e destul de refractar schimbărilor, sunt studii serioase care o afirmă. Însă e singurul care poate asigura pregătirea pentru catastrofe. De orice natură ar fi ele.Dacă a doua zi după un cutremur de 7 pe Richter supermarketurile vor începe să fie devalizate, ar trebui să ne mobilizăm întreaga armată doar pentru a le păzi. În acest timp, oamenii probabil că vor agoniza sub dărâmături. E doar un exemplu minor, puteţi face alte exerciţii de imaginaţie dacă doriţi. (20-3-2011 – SPUNE)
  • Frumoasă ţară, din elicopter! de Matei Mircioane
    O cugetare autoironică, aparent hazlie, tristă în realitate, a făcut înconjurul României timp de câteva zeci de ani şi apoi a cam fost lăsată deoparte, fiindcă s-a uzat şi şi-a pierdut hazul: „Frumoasă ţară! Păcat că este locuită”. Recent, după declaraţia stupidă a preşedintelui Băsescu, cum că el vede ţara din elicopter şi le recomandă investitorilor să facă la fel, termenii pot fi schimbaţi în felul următor: „Urâtă ţară! Dar, ce frumoasă e văzută din elicopter!” (20-3-2011 – Romania)
  • Străbunica Rifka, evreica maramureşeană de Andrea Ghita

    Coperta cărţii mamei

    Bunica mamei împreună cu fiica ei, Eva (mama mamei mele adică bunica mea), cu celelalte fiice, fii, nepoţi şi nepoate – în total peste 50 de suflete – au pierit la Auschwitz, în vara anului 1944. Peste şase decenii avea să prindă viaţă în cartea mamei mele, devenind un personaj autentic şi pitoresc, pe care vă invit să-l cunoaşteţi. (20-3-2011 – Marturii)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Paulina Eliza Duta
    (20-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Teodor Nicolescu
    (21-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Matei Mircioane
    (22-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Andrea Ghita
    (23-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Gabriela Marinescu
    (24-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Corina Ostoia
    (26-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII: Triumful primăverii de Cristina Dobrin
    (25-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Secretul de Calin Cazan
    (20-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Prin noi înşine! de Raymond Luca
    …atentionarea mea din ianuarie a.c. a fost corecta. Stategia pe care ati ales-o s-a dovedit gresita. Ati sperat ca prin alianta cu PC veti cistiga acea iluzorie paritate cu PSD in cadrul USL, ca veti bloca ascensiunea PSD in preferintele electoratului si va veti asigura candidatura la presidentie cind va sa vina, in 2014 sau mai devreme. (13-3-2011 – Ultima Ora)
  • Articole preferate de cititori:
  • Muzeul Ţăranului Român în prag de primăvară de Paulina Eliza Duta
    Dacă pentru fiecare mărţişor pui de-o parte o frântură de 15 minute într-o pereche de mâini dibace, calculul nu este steril de emoţia investiţiei în timp şi a resurselor. Am poposit alături de aceşti entuziaşti ai Mărţişorului privindu-le trupurile uşor încovoiate de frig deasupra măsuţelor cu mărţişoare, regăsindu-mi zâmbetul printre aburii de ceai fierbinte şi căldura , mângâind o bătrână rătăcită cu un braţ de şosete de lână, oferind prilejul unui dialog şi al unui bun-rămas, plecând acasă purtând în geantă un mănunchi de vise de primăvară… (1-1-1970)
  • Instantanee din Roma de Paulina Eliza Duta
    Anatomia unui oraş precum Roma este complicată şi plină de reverberaţii la fiecare pas. Şi aşa şi trebuie parcursă, per pedes…Caput Mundi-Capitala Lumii- învăluie şi fascinează. (1-1-1970)
  • Cea de-a XXI-a aniversare a lansării „ Proclamaţiei de la Timişoara „- Manifestări culturale de Editori ACUM
    Societatea „Timişoara” şi partenerii săi organizează cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a lansării „Proclamaţiei de la Timişoara” o serie de manifestări culturale care vor avea loc vineri, 11 martie şi luni, 14 martie la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara. (1-1-1970)
  • Mircea Nicolau – „Eu nu pictez imagini ci idei” de Marina Nicolaev
    Mircea Nicolau – un artist român universal (1-1-1970)
  • Nouă din zece cluburi din oraşele mari ale României nu permit accesul romilor de Editori ACUM
    In noaptea de 5 spre 6 martie, Romani CRISS a realizat o acţiune de testare a accesului în locurile publice din capitală in timp ce organizaţi rome ale monitorilor locali de drepturile omului (TRUST siRomano Suno) au acţionat similar în Cluj-Napoca, Craiova şi Dorohoi. (1-1-1970)
  • Atelierele Brâncuși – Centrul Pompidou, Paris de Cristina Dobrin
    În 1956 Brâncuși lasă statului francez, prin testament, atelierele sale situate în Impasse Ronsin nr.11, împreună cu tot ceea ce se va afla în interiorul lor în ziua morții sale: sculpturi, schițe, mobilier, unelte, biblioteca, colecția sa de discuri. Aceasta are loc în urma refuzului acceptării lucrărilor artistului de către guvernul României care, în 1951 îl considera pe Brâncuși un reprezentat al „formalismului burghez cosmopolit”, iar arta sa decadentă. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Ereticul Gorbaciov: Ţarul revizionist si impenitentul Iliescu de Vladimir TISMANEANU
    Mihail Gorbaciov si Ion Iliescu apartin aceleiasi generatii politice, au impartasit visuri, mituri, iluzii proprii utopiei leniniste. La ora actuala, cei doi fosti lideri simbolizeaza ipostaze extrem de diferite ale relatiei cu mostenirile comunismului: primul s-a despartit de lumea in care s-a format de o maniera sincera si irevocabila, a permis si a incurajat pluralismul. Al doilea a ramas legat prin mii de fire de traditia exclusivista, conspirationista, ultra-centralista, anti-democratica si intoleranta a bolsevismului. (1-1-1970)
  • “Menșevicul” Liiceanu? de Vladimir TISMANEANU
    Rar mi-a fost sa constat atata marginire intelectuala precum in cazul celor care exulta in aceste zile spunand: “Vezi, pana si Michnik i-a zis lui Liiceanu ca este mensevic!” Ca si cum mensevismul ar fi pacatul suprem, un fel de patologie politica, numele unei maladii rusinoase ori al unui un virus misterios. Daca acesti oameni l-ar fi citit pe Kolakowski, daca ar fi deschis cartea lui Andre Liebich aparuta la Cluj in traducere romaneasca (“Spre un alt tarm”), ar fi stiut ca mensevicii au fost cei care s-au opus constant totalitarismului bolsevic. In fapt, in anii 20, mensevicii au fost cei care au forjat acest concept observand similitudinile socante dintre fascismul lui Mussolini si experimentul terorist-utopic din URSS. (1-1-1970)
  • Si totusi, Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate de Serban Tabacu
    Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat verdictul in cazul lui Dan Voiculescu. Definitiv si irevocabil. Acesta a colaborat cu fosta Securitate, unde, sub numele conspirative de “Felix” si “Mircea”, a dat note informative , prin care, fara scrupule, si-a turnat colegii, prietenii si chiar rudele. (1-1-1970)
  • McCain sprijină „micuța Moldovă” de Petru Clej
    Senatorul John McCain, candidat al Partidului Republican la președinția Statelor Unite în 2008, a cerut sprijinirea eforturilor de democratizare în Republica Moldova. (1-1-1970)
  • Carol Iancu, Liviu Rotman, rabinul Şafran şi rabinul Rosen de Emil Simiu
    Presa din România de azi îngăduie exprimarea de opinii divergente; în acest sens, articolul dlui Liviu Rotman despre ultima carte a profesorului Iancu este bine-venit („Un contramodel de abordare a Holocaustului“, în Observator cultural, nr. 561, din 4 februarie 2011). Nu e de mirare că dnii Rotman şi Iancu au viziuni fundamental diferite asupra istoriei evreilor români din generaţia născută în perioada interbelică. (1-1-1970)
  • Televiziunea, politicienii şi moldovenii… de Denis Cenusa
    Abilitatea partidelor de a face “show-uri” politice poate deveni principiul esenţial la formarea popularităţii, în situaţia în care alte criterii contează mai puţin pentru publicul obsedat de televiziune, reţele de socializare sau radiou. De prestaţia regizorilor şi actorilor politici depinde şi modul cum partidele sunt percepute de către opinia publică, conectată preponderent la realităţile televizate decât la cele cotidiene, palbabile, dar complicate şi neatrăgătoare. (1-1-1970)
  • Schimbarea climei în România de Roxana Bojariu
    Datele de observaţie indicã, pentru secolul XX, o creştere a temperaturii medii anuale de 0.3°C, la nivelul României. Creşterea temperaturii este mai pronunţatǎ în jumatatea esticǎ, unde, tendinţele seculare înregistrate ating şi 0.8°C, în timp ce, în regiunea intracarpaticã, încalzirea este în general mai redusă Analiza cantităţilor de precipitaţii înregistrate în secolul XX indicã o tendinţǎ de scadere a valorilor anuale, mai pronunţatǎ în centrul ţǎrii. (1-1-1970)
  • Şoahul neterminat sau despre o formulă inadecvată (2) de Alexandru Florian
    În Studiul introductiv autorul enumeră, pe câteva pagini, principalele decrete-legi din perioada 1941-1943, care au transformat viaţa evreilor români într-un calvar fără speranţă. Ar fi fost însă de dorit amintirea sursei bibliografice care i-a înlesnit această sugestivă listare: Evreii din România între anii 1940-1944, vol. 1, Legislaţia antievreiască, coordonat ştiinţific de Sergiu Stanciu şi alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, Bucureşti, 1993. De asemenea, antologia cuprinde 20 de documente care au fost editate cu mulţi ani în urmă de către istoricul Jean Ancel. Cu toate acestea, în volum sursa lor este cea de arhivă… (1-1-1970)
  • Un zelot al stalinismului dezlănţuit. Cine a fost Nestor Ignat? de Vladimir TISMANEANU
    Uitam prea repede cine au fost adevaratii responsabili ai terorii ideologice, psihologice si sociale din Romania comunizata. Se sterg cu buretele amneziei variile implicatii, complicitati, initiative criminale, campaniile distructive impotriva spiritului democratic, umilirea celor care refuzau sa ingenuncheze, persecutarea celor care indrazneau sa nu se prostitueze. Nonagenarul activist Nestor Ignat, fostul student al lui Nae Ionescu la Universitatea din Bucuresti convertit in ideolog al stangii leniniste, a fost vreme de decenii unul dintre acesti supremi politruci, un “indrumator” inflexibil si neiertator, iar o evaluare a biografiei sale care ignora ori minimalizeaza acest lucru devine de fapt o mistificare. Despre acest lucru este vorba in articolul de mai jos scris impreuna cu istoricul Cristian Vasile. (1-1-1970)
  • Aparitia unui nou partid este o necesitate de Stefan Vlaston
    Sedinta CNC al PD-L de sambata ne-a aratat clar un lucru: reformarea PD-L nu mai este posibila, pentru ca nici nu este dorita de sefimea partidului. Cei trei samurai, Macovei, Preda si Voinescu au luat-o rau de tot pe cocoasa, vazand ca nu-i mai sustine nimeni, nici macar Baconschi, Sulfina Barbu sau TRU, care anterior declarasera ca sunt pentru adoptarea masurilor de integritate propuse in statut de cei trei. (1-1-1970)
  • Când modernizăm administraţia statului? de Mircea Kivu
    Ni s-a tot spus că actualul Guvern îşi propune modernizarea statului. Asta înseamnă, cel puţin prin prisma acţiunilor de până acum, scăderea în volum a aparatului administrativ şi stabilirea unui sistem coerent de retribuire a bugetarilor. Cât de coerent şi, mai ales, cât de stimulant pentru performanţă este sistemul introdus prin noua Lege a salarizării rămâne de discutat. (1-1-1970)
  • Consiliul Europei, comuniştii şi un nou referendum de Denis Cenusa
    La un an de la criza politică legată de alegerea preşedintelui, stabilizarea politică a ţării rămâne a fi un obiectiv intangibil pentru forţele politice de la Chişinău. (1-1-1970)
  • Biden se înşeală, Moldova nu este “o poveste” de Denis Cenusa
    Supoziţia că vizita lui Biden a fost gândită pe ultima sută de paşi a fost confirmată de modestul şi repetativul discurs, rostit în faţa a mii de oameni, silnic sau de bunăvoie atraşi în centrul celui mai important eveniment din istoria actualei guvernări (vezi: “Vice-președintele american ajunge (întâmplător) în R.Moldova…“). Desigur, pentru o ţară ca R.Moldova este important şi simplul fapt că un vice-preşedinte american ne onorează cu prezenţa sa. Dar la scanarea cuvântării lui Joe Biden observăm cât de împrăştiate şi fragmentate au fost gândurile lui. Astfel, de la integrarea europeană a R.Moldova şi problema transnistreană s-a ajus la rădăcinile actriţei Portman şi binecuvântarea “în pachet” a SUA şi Moldovei. Or, ținând cont de semnificaţia epocală a acestui eveniment se impunea un alt gen de alocuţiune, posibil citită chiar de pe hârtie, dar una plină de mesaje veridice şi coerente, dar nu de “iluzii” despre o “Moldovă din basme”. (1-1-1970)
  • Nu te uita aşa la mine (poem de Silvia Caloianu) de Dan DAVID
    veneau băieţii răi să ne strice coroniţeleşi numai de ale mele nu se atingeauodată unul mi-a zis nu te uita aşa la mine (20-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Masacre de Dan DAVID
    Mă tem că voi fi pedepsit.Cine poate ierta masacrul? (20-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Articole preferate de cititori:
  • VASUL „STRUMA” ÎN ISTORIOGRAFIE ŞI ÎN MEMORIA COLECTIVĂ de Zeev HERȘCOVICI Lucian

    Vasul Struma

    La 23 februarie s-au comemorat 69 de ani de la scufundarea vasului „Struma”. O tragedie cu caracter special în cadrul tragediei uriaşe a Holocaustului. Tragedie mare care include 767 tragedii mici, individuale, ale victimelor. Tragedii mici care trebuie analizate pe baza normelor academice ale unei ştiinţe relativ noi, victimologia. (1-1-1970)
  • ABSENŢA DIN CARTEA ESTEREI de Zeev HERȘCOVICI Lucian
    Cartea Esterei, cunoscută şi sub denumirea ebraică „Megilath Esther” (=Sulul Esterei) este una dintre cărţile cele mai populare din din Biblia Ebraică (=Vechiul Testament). Este o carte relativ târzie, care prezintă un eveniment istoric petrecut în timpul regelui persan Xerxes (Kshhayarsha), numit Ahaşveroş în cuprinsul acestei cărţi. Cartea Esterei aparţine literaturii hagiografice din Biblia Ebraică, fiind în categoria Scrierilor (=Ketuvym). În cadrul literaturii biblice creştine, ea este în categoria Cărţilor Istorice. (1-1-1970)
  • Să atingi cerul cu mâna – interviu cu tânăra alpinistă Crina Coco Popescu de Cristina Dobrin
    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    Crina COCO Popescu este prima alpinistă din lume care termină circuitul Seven Volcanoes – cei mai înalți vulcani de pe cele șapte continente! Alpinista româncă în vârstă de 16 ani, reprezentantă a Federației Române de Alpinism și Escaladă a încheiat luni, 24 ianuarie, circuitul Seven Volcanoes prin ascensiunea pe Mount Sidley – 4285 m – cel mai înalt vulcan al Antarcticii. Coco este totodată și prima alpinista din lume care a urcat pe Mount Sidley. (1-1-1970)
  • Rita Levi – Montalcini – Un secol de viaţă- de Paulina Eliza Duta
    “ Secretul vieţii este acela de a continua să gândeşti. Şi să încetezi a te gândi la propria persoană.” (1-1-1970)
  • Arhimandritul Iustin Pârvu, ”Sfânta tinerețe legionară” , You Tube. Nu poate fi o știre! de Ioan Avram
    Parintele Iustin Parvu are 92 de ani. Este staretul manastirii Petru Voda de langa Piatra Neamt. Cunoscut ca unul din marii nostrii duhovnici. Pe bloguri, site-uri si intr-un apreciat “ziar”on-line circula o stire.Pe “You tube” au fost postate doua filmulete video cu un grup de maicute cantandu-i la aniversara parintelui Iustin Parvu imnul”Sfanta tinerete legionara”. (1-1-1970)
  • In Memoriam Ion Hobana (1931-2011) de Marina Nicolaev
    Maestrul anticipaţiei româneşti, Ion Hobana, a plecat dintre noi la 80 de ani. (1-1-1970)
  • Medicamente de la Paris (Doru) de Dan DAVID
    „Bine măi Coane, mâine-poimâine te iau ăştia la armatăşi maică-ta, iar un plod!” (1-1-1970)
  • Mângâierile vorbelor de Dan DAVID
    Ameţiţi de cuvinte,Nu luăm în serios glumele care se numesc realitate. (1-1-1970)
  • O mireasă din Armenopolis, în Arţah (Nagorno Karabagh) – interviu cu Cristina Popa – Rakedjian de Andrea Ghita
    Strămoşii Cristinei Popa au părăsit Armenia natală cu opt secole în urmă ( după cucerirea statului si devastarea renumitei capitale Ani, cea cu 1000 de biserici). După secole de pribegie, în 1672 s-au stabilit în Transilvania, unde au întemeiat mai multe oraşe, cel mai renumit fiin Armenopolis (Gherla de astazi). Încă din adolescenţă a fost mânată de dorinţa de a cunoaşte limba şi istoria strămoşilor ei. A beneficiat de o bursă în Armenia, prilej cu care a făcut o călătorie şi în străvechea regiune Arţah, cunoscută sub denumirea modernă de Nagorno Karabagh) care purta urmele recentului conflict armat. Peste câţiva ani s-a întors în Arţah, pentru a-şi uni destinul cu Armen şi a se dedica activităţii civice. (1-1-1970)
  • Secretul muncii e şi… munca de Florin Predescu
    Viata unui om in cateva cuvinte incearca sa portretizeze categoria de urmat pentru generatiile mai tinere. (1-1-1970)
  • Fructul lunii martie – grapefruit de Florin Predescu
    Suc de grapefruit, putina tuica naturala de Zalau (prune), cateva cuburi de gheata si cateva capsuni (taiate in felii) ar insemna o alta Margarita. (1-1-1970)
  • Elegie de martie de Florin Predescu
    Inceput de primavara. (1-1-1970)
  • Somon cu avocado de Florin Predescu
    O alta reteta simplu de preparat, insa foarte gustoasa si dietetica. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Lecția poloneză de Adina Sadeanu
    Sa presupunem ca un extraterestru ar ateriza in Europa de Est si cineva i-ar pune in poala ultimul tip de iPad, incarcat cu date si grafice despre tarile din regiune. Sunt aproape sigura ca atentia i-ar fi captata de un singur nume: Polonia. (1-1-1970)
  • Balada nipona de Florin Predescu
    Tara Soarelui Rasare va inflori odata cu magnoliile-comemorare permanenta a unui popor tenace, luptator. (1-1-1970)
  • Protest împotriva demolărilor din Bucureşti de Marina Nicolaev
    În ultima perioadă, asistam la o amputare incredibilă a patrimoniului istoric şi arhitectural al Bucureştiului, o distrugere fără discernământ, fără precedent. (1-1-1970)
  • Depopularea ţării şi falimentul sistemului de pensii de Nelu Craciun
    Această ţară a cunoscut doar o singură perioadă, foarte-foarte scurtă, lipsită de corupţie şi de privilegii, începută în seara de 22 decembrie 1989 şi încheiată în ianuarie 1990, odată cu victoria contrarevoluţiei. (1-1-1970)
  • Romania in context european. Avantaje si dezavantaje privind integrarea in Uniunea Europeana. de Razvan Munteanu
    Acest articol este unul academic, si incearca sa prezinte, facand o scurta analiza, avantajele si dezavantajele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Vom vedea astfel, ca principalul castigator in aceasta relatie este UE, Romania trebuind sa gaseasca solutia optima pentru a deveni si ea la randul sau un actor de tip „win”. (1-1-1970)
  • De ce românii nu sunt şi nu vor fi niciodată… japoneji de Ovidiu Ivancu
    Ce ar face România la un cutremur de 8,9 e neesenţial. De ce? Pentru că, înainte de a-şi rezolva problemele esenţiale, România nu va putea face faţă niciodată vreunui cataclism de asemenea magnitudine. Chiar dacă de mâine am avea toată tehnologia disponibilă astăzi pe planetă, ne-ar fi complet inutilă. Trebuie să începem de altundeva. Nu cataclismele în sine ar trebui să ne îngrijoreze pe noi, ci reacţia pe care o avem la producerea lor. Şi modul în care vom reuşi să supravieţuim după. Iar asta ţine de educaţie şi, în ultimă instanţă, şi de lipsa apei curente în şcoli. Dacă începem de mâine, poate că vom avea rezultate substanţiale în vreo trei decenii. Mentalul colectiv e destul de refractar schimbărilor, sunt studii serioase care o afirmă. Însă e singurul care poate asigura pregătirea pentru catastrofe. De orice natură ar fi ele.Dacă a doua zi după un cutremur de 7 pe Richter supermarketurile vor începe să fie devalizate, ar trebui să ne mobilizăm întreaga armată doar pentru a le păzi. În acest timp, oamenii probabil că vor agoniza sub dărâmături. E doar un exemplu minor, puteţi face alte exerciţii de imaginaţie dacă doriţi. (20-3-2011 – SPUNE)
  • Străbunica Rifka, evreica maramureşeană de Andrea Ghita

    Coperta cărţii mamei

    Bunica mamei împreună cu fiica ei, Eva (mama mamei mele adică bunica mea), cu celelalte fiice, fii, nepoţi şi nepoate – în total peste 50 de suflete – au pierit la Auschwitz, în vara anului 1944. Peste şase decenii avea să prindă viaţă în cartea mamei mele, devenind un personaj autentic şi pitoresc, pe care vă invit să-l cunoaşteţi. (20-3-2011 – Marturii)
  • Articole preferate de cititori:
  • O sărbătoare stupidă și anacronică: Ziua Femeii de Petru Clej
    Există discriminare între barbați și femei? Sigur că există, dar în democraţiile avansate, cele care nu “dau liber” de 8 martie, aceste discriminări se reduc, nu doar prin măsuri instituţionale, ci şi, mai ales, prin schimbarea graduală a mentalităţii.Aşa încât, după opinia mea, a venit vremea să fie abandonată această butaforie de sorginte stângistă, care este mai degrabă o insultă la adresa femeilor, oriunde s-ar afla: desființați Ziua Internațională a Femeii. E un anacronism și o stupiditate. (1-1-1970)
  • Memoria evreilor din Gherla de Andrea Ghita
    „Shabat Shalom!” mă salută vineri seara prietenul meu nonagenar Mihai Eisikovits din Baia Mare, al cărui apel îl recunosc deja după soneria telefonului. „Ce mai e nou?” îl întreb şi apoi mă pregătesc să ascult povestea – relatată cu un glas sonor şi accent ardelenesc – care, oricât de recentă ar fi, trimite la trecut, la istorie, la mărturie. Ultimele noutăţi se leagă de diligenţele pentru ridicarea unui monument în memoria celor o mie de martiri evrei din Gherla, oraşul său natal. (1-1-1970)
  • Istoria Şoahului în România – răspuns la alegaţiile lui Liviu Rotman de Carol Iancu
    În numărul 561 al Observatorului cultural, a apărut articolul „Un contramodel de abordare a Holocaustului“, consacrat ultimei mele cărţi: Alexandru Şafran şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente, Bucureşti, Editura Hasefer, 2010, 576 p. Obiectivul recenziei lui Liviu Rotman (L.R.) este discreditarea rolului istoric jucat de şef-rabinul Alexandru Şafran în timpul celui de-al doilea război mondial şi, în acelaşi timp, afectarea reputaţiei mele de istoric. Este vorba despre o voinţă tenace de denigrare, din partea cuiva care nu a produs nici un studiu privind perioada anilor 1940-1944 şi a cărui „muncă“ actuală constă în a suscita o polemică falsă pentru a face să se vorbească despre el. Îmi propun să răspund alegaţiilor lui Rotman. (1-1-1970)
  • Eleganța imposturii de Virgil Iordache
    Într-o societate de hoți impostorul și impostoarea sunt întotdeauna eleganți. Ei sunt cei mai curați hoți, dar fură suficient ca să aibă resursele să strălucească. Dar frumusețea hoților e un balon de săpun. Stilul mafiotului este admirabil doar în fotografia, surprinderea fulgurantă a mafiotului. În realitate, în viața particulară, mafiotul pute. (1-1-1970)
  • THE PEACE CORPS AT FIFTY: LEGACY OF A GENERATION de Natalie Montanaro
    Where were you in 1961? It was such a long time ago and many of you weren’t even born yet. But I was. And so were many others of us who answered the call to service with the US Peace Corps. Now, we are some of us grandparents, wanting to leave our own legacies to children and grandchildren. This life has given us reason to be proud. (1-1-1970)
  • Winter Wondering de Natalie Montanaro
    Did you ever wonder why some people are nuts enough to want to live in places like Iceland (I happen to have a very contented friend who is a professor in Rykievik) or northern Minnesota (they love it there, Do-ent yahh knowe?) (1-1-1970)
  • Mai are vreun rost să citim cărţi? de Matei Mircioane
    Omenirea nu a învăţat nimic din cărţi. Se pune, astfel, problema: mai are rost să scriem şi să citim cărţi? Eu zic că da. Dar viaţa mă contrazice. (1-1-1970)
  • Femeia să se teamă ! de Andrea Ghita
    „Mi-am pierdut stickul, mă omoară bărbatu-meu!” am exclamat într-o seară de luni (ziua cea mai grea, când am de pregătit două emisiuni), disperată că – după îndelungi căutări pe birourile şi în computerele din redacţie, răsturnarea poşetei şi golirea buzunarelor – nu-mi găseam „memory-flash”-ul de 12 Giga ( pe care mi-l împrumutase soţul meu cu câteva luni în urmă) cu o mulţime de informaţii şi imagini importante. Oare de unde răsăriseră pe buzele mele aceste cuvinte…? (1-1-1970)
  • 8 Martie de Mircea Kivu
    Mărturisesc că nu am fost niciodată un fan al Zilei Femeii. Probabil că mi se trage din şcoală, când ne buluceam să ducem flori „tovarăşei”, prilej cu care am băgat de seamă că unii colegi strecurau, pe lângă bucheţelul de ghiocei, pacheţele an de an mai consistente. Nu am fost nici fan al florilor cumpărate „la comun” de colegii de serviciu pentru ca nici una dintre colege să nu rămână „nebăgată în seamă”. Mi s-a părut întotdeauna că e un fel de celebrare a iubirii de masă, concept derivat din antipaticul „cultură de masă”. (1-1-1970)
  • Nu există securişti de Virgil Iordache
    Destructurarea fricii de ficţiunea ”secureşti” le va arăta în mod terapeutic cine sunt de fapt, victime şi vinovaţi, le va pune onglinda propriei neputinţe în faţă, le va deschide poate poarta căinţei, iar victimelor lor pe cea a iertării. Destructurarea fricii va întrerupe lanţul suferinţei printr-o suferinţă acută de moment. Distrugându-le bruma de putere pe care o mai au prin eliminarea fricii proprii îi ajutăm şi pe ei. (1-1-1970)
  • Nu vă convine în UE? E prea târziu și nu meritați înțelegere de Petru Clej
    Nu am nicio simpatie pentru cetățeanul euro-entuziast dinainte de 2007, devenit eurosceptic sau chiar eurofob după acea dată. De ce? Pentru că așa cum acest cetățean (generic) ar vrea să muncească precum în socialism și să traiască precum în capitalism, tot așa el s-a așteptat ca aderarea la UE să însemne doar avantaje, în esență “să ne dea”, să ne protejeze de ursul de la răsărit iar noi să ne prefacem că zicem ca ei și facem ca noi, unde e valabilă regula de aur “las’că merge și așa”N (1-1-1970)
  • Nu presa, ci jurnaliştii: a câta putere în stat? de Dora Vulcan
    Dacă vreuna din figurile publice de după 1989 îşi propunea să atragă atenţia jurnaliştilor, era suficient să facă trimitere la forţa pe care ar deţine-o presa, identificată ca a patra putere în stat. Cel mai mic şi neînsemnat dintre scribi, indiferent de statutul său în redacţie, devenea astfel membru al unei frăţii, pe cât de invizibile pe atât de încărcate de o mistică putere. Să fii identificat ca putere în stat după Parlament, Guvern şi Justiţie e lucru mare. (1-1-1970)
  • Between Lionesses and Lambs de Natalie Montanaro
    March. It’s an auspicious month. One that takes its name from the god of Mars, the war-god of Roman fame. He’s red-faced and strong and won’t back down from a fight. He’s intelligent, ingenious, and one who makes a statement wherever he goes. He’s something to contend with, but only carefully. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Despre Babe şi Moşi de Andrea Ghita
    Primăvara e după colţ. Mâine e Mărţişorul, ziua primei Babe din cele nouă (numărul cojoacelor lepădate de Baba Dochia) un răstimp capricios în care vremea blândă şi însorită poate fi degrabă alungată de viscol şi ger. Acum e momentul să ne alegem o „babă” … (1-1-1970)
  • „Suferinţa românească”, îndurarea şi durerea în cot de Liviu ANTONESEI
    Un prieten m-a întrebat o dată ce cred despre „suferinţa românească” şi-am rămas bouche bée. Sigur că, dacă e să vorbim despre suferinţă, e preferabil să vorbim despre cea individuală, despre cele individuale, pentru că nu există suferinţă în sine, ci puzderie de suferinţe circumstaţiate, precis definite în cauzele, împrejurările şi efectele lor. O să accept, totuşi, convenţia şi voi încerca să formulez cîteva aprecieri generale, referitoare la „suferinţa românească”, definită nu doar localizat, ci şi în perspectivă istorică. Pentru că eu nu cred în modul de a proceda al etnopsihologiei, cam depăşită de la începuturile sale, care operează cu calităţi, defecte şi moduri de a trăi în lume ale popoarelor socotite ca fiind cumva substanţiale şi imuabile. În opinia mea, acestea se construiesc şi se metamorfozează în timp, în funcţie de feluritele evenimente şi împrejurări istorice. (1-1-1970)
  • Mărţişorul-origine, semnificaţie, tradiţii de Paulina Eliza Duta
    „ Iarna a trecut,/Ploaia a-ncetat,/Flori pe câmp s-au arătat şi/A sosit vremea cântării./În ţarină glas de turturea se aude…” (folclor) (1-1-1970)
  • Primavera de Florin Predescu
    In loc de Martisor un poem dedicat tuturor cititoarelor publicatiei noastre. (1-1-1970)
  • Antisemitism în lumea celebrităților – discreditarea lui John Galliano de Eva Galambos
    Manifestarile antisemite ale lui Galliano si reactiile starnite de el, inclusiv ale actritei Natalie Portman (1-1-1970)
  • File din istoria Clujului “napoc”: Stîlpişori tricolori şi balustrade pentru ciori de Dan Ielciu
    Cum bine se spune, atunci cînd doi se bat, al treilea cîştigă. Mi-aduc aminte, ca acum, de ultima mare bătălie, în Cluj, ce s-a purtat între Poliţia Rutieră şi primărie. Ăia, pe atunci, nu prea aveau de lucru, de parcă întreg oraşul n-ar fi fost altceva decît tot un Rai şi-un Paradis, deşi, de fapt, „muncipiul” era tot o groapă şi-un gropoi. Da’ nu mai contează, că, după cum ne amintim, s-a rezolvat: primăria a venit în sprijinul şoferilor, întocmind harta rutieră a gropilor. (1-1-1970)
  • Încercaţi şi rezistenţi de Matei Mircioane
    Aflăm, dintr-o cercetare sociologică sumară, dar făcută cu seriozitate, în faţa televizorului şi la mai multe dezbateri responsabile, la cârciumă, cu români medii… (1-1-1970)
  • „Nu sunt zei, sunt maimuțe”: uzurparea lui Adam Michnik de către Dinu Patriciu de Vladimir TISMANEANU
    Ceea ce prevedeam zilele trecute se intampla sub ochii nostri: in 1997, Adrian Paunescu il anexa fraudulos pe Adam Michnik propriilor interese, astazi, in Adevarul, dl. Dinu Patriciu face acelasi lucru fara sa ii pese ce-ar spune fostul dizident polonez despre aceasta uzurpare simbolica. Ce mai conteaza biografia si opera lui Michnik, importanta este valoarea sa intrebuintare hic et nunc… (1-1-1970)
  •  
    18.97.9.174