• ACUM.TV
  • Editia Saptamanii 14 – 20 martie 2011
  • Semnificația morală a instituțiilor totalitare de Virgil Iordache
    Modelul din acest text l-am construit doar pentru a vă putea pune cu sens următoarele întrebări: nu cumva falia fundamentală din societatea românească nu este între securiști și victimele lor, sau între comuniști și anticomuniști, ci este cea dintre oportuniști și idealiști ? Nu cumva dezagregarea morală la care asistăm este rezultatul dominanței excesive a oportuniștilor în dauna „fraierilor” cu indiferent ce convingeri? (13-3-2011 – Editorial)
  • Un zelot al stalinismului dezlănţuit. Cine a fost Nestor Ignat? de Vladimir TISMANEANU
    Uitam prea repede cine au fost adevaratii responsabili ai terorii ideologice, psihologice si sociale din Romania comunizata. Se sterg cu buretele amneziei variile implicatii, complicitati, initiative criminale, campaniile distructive impotriva spiritului democratic, umilirea celor care refuzau sa ingenuncheze, persecutarea celor care indrazneau sa nu se prostitueze. Nonagenarul activist Nestor Ignat, fostul student al lui Nae Ionescu la Universitatea din Bucuresti convertit in ideolog al stangii leniniste, a fost vreme de decenii unul dintre acesti supremi politruci, un “indrumator” inflexibil si neiertator, iar o evaluare a biografiei sale care ignora ori minimalizeaza acest lucru devine de fapt o mistificare. Despre acest lucru este vorba in articolul de mai jos scris impreuna cu istoricul Cristian Vasile. (13-3-2011 – Istorie si actualitate)
  • Poezia între gustul public şi estetică de Ovidiu Ivancu
    De ceva vreme poezia a coborât pe stadioane. Sau, mai degrabă, în arenă se află nu poezia însăşi, ci ruda ei ceva mai puţin evoluată intelectualiceşte, versificaţia. Fenomenul pare a se fi produs cu o lentoare care ne-a scăpat tuturor. Zi de zi, secundă de secundă, poezia românească a parcurs drumul dinspre „Poetica” lui Aristotel sau scrierile lui Maiorescu înspre arenele cu gladiatori. Când a început să se petreacă asta? Poate că tendinţa s-a manifestat pe la jumătatea secolului XIX, când s-a făcut simţită confuzia între poezie şi poezia utilitaristă. Atunci, însă, metastaza a fost oprită de o generaţie de critici şi poeţi care s-a întors către estetică, culminând, desigur, cu Eminescu. Ceva mai bine de un secol mai târziu, cancerul a recidivat. El s-a numit proletcultism. (13-3-2011 – Cultura)
  • 8 Martie de Mircea Kivu
    Mărturisesc că nu am fost niciodată un fan al Zilei Femeii. Probabil că mi se trage din şcoală, când ne buluceam să ducem flori „tovarăşei”, prilej cu care am băgat de seamă că unii colegi strecurau, pe lângă bucheţelul de ghiocei, pacheţele an de an mai consistente. Nu am fost nici fan al florilor cumpărate „la comun” de colegii de serviciu pentru ca nici una dintre colege să nu rămână „nebăgată în seamă”. Mi s-a părut întotdeauna că e un fel de celebrare a iubirii de masă, concept derivat din antipaticul „cultură de masă”. (13-3-2011 – Polemica)
  • Sefi si Lideri de Adina Sadeanu
    O buna prietena mi-a facut deunazi o marturisire care m-a pus pe ganduri. Mi-a spus ca de cand citeste carti despre lideri, se simte tot mai instrainata de compania pentru care lucreaza. Cu cat citeste mai mult, cu atat este mai dezamagita. „Nu vad in jurul meu calitatile descrise in carti,” imi spunea cu suparare. Cuvintele ei mi-au dat si mai mult de gandit cand am aflat de unde-i vine dezamagirea. (13-3-2011 – Marja de eroare)
  • Somon cu avocado de Florin Predescu
    O alta reteta simplu de preparat, insa foarte gustoasa si dietetica. (13-3-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Repetiție (Poem de Aurel Pop) de Dan DAVID
    Nu uita să-l reciţiO dată pe ziFă-i publicitate pe netBate-l în cuie de lemnul cruciiÎn piaţa mare a oraşului (13-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Medicamente de la Paris (Doru) de Dan DAVID
    „Bine măi Coane, mâine-poimâine te iau ăştia la armatăşi maică-ta, iar un plod!” (13-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Balada nipona de Florin Predescu
    Tara Soarelui Rasare va inflori odata cu magnoliile-comemorare permanenta a unui popor tenace, luptator. (13-3-2011 – Societate civila)
  • Elegie de martie de Florin Predescu
    Inceput de primavara. (13-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • File din istoria Clujului “napoc”: Stîlpişori tricolori şi balustrade pentru ciori de Dan Ielciu
    Cum bine se spune, atunci cînd doi se bat, al treilea cîştigă. Mi-aduc aminte, ca acum, de ultima mare bătălie, în Cluj, ce s-a purtat între Poliţia Rutieră şi primărie. Ăia, pe atunci, nu prea aveau de lucru, de parcă întreg oraşul n-ar fi fost altceva decît tot un Rai şi-un Paradis, deşi, de fapt, „muncipiul” era tot o groapă şi-un gropoi. Da’ nu mai contează, că, după cum ne amintim, s-a rezolvat: primăria a venit în sprijinul şoferilor, întocmind harta rutieră a gropilor. (13-3-2011 – Limba Soacrei)
  • Un zelot al stalinismului dezlănţuit. Cine a fost Nestor Ignat? de Vladimir TISMANEANU
    Uitam prea repede cine au fost adevaratii responsabili ai terorii ideologice, psihologice si sociale din Romania comunizata. Se sterg cu buretele amneziei variile implicatii, complicitati, initiative criminale, campaniile distructive impotriva spiritului democratic, umilirea celor care refuzau sa ingenuncheze, persecutarea celor care indrazneau sa nu se prostitueze. Nonagenarul activist Nestor Ignat, fostul student al lui Nae Ionescu la Universitatea din Bucuresti convertit in ideolog al stangii leniniste, a fost vreme de decenii unul dintre acesti supremi politruci, un “indrumator” inflexibil si neiertator, iar o evaluare a biografiei sale care ignora ori minimalizeaza acest lucru devine de fapt o mistificare. Despre acest lucru este vorba in articolul de mai jos scris impreuna cu istoricul Cristian Vasile. (13-3-2011 – Istorie si actualitate)
  • Poezia între gustul public şi estetică de Ovidiu Ivancu
    De ceva vreme poezia a coborât pe stadioane. Sau, mai degrabă, în arenă se află nu poezia însăşi, ci ruda ei ceva mai puţin evoluată intelectualiceşte, versificaţia. Fenomenul pare a se fi produs cu o lentoare care ne-a scăpat tuturor. Zi de zi, secundă de secundă, poezia românească a parcurs drumul dinspre „Poetica” lui Aristotel sau scrierile lui Maiorescu înspre arenele cu gladiatori. Când a început să se petreacă asta? Poate că tendinţa s-a manifestat pe la jumătatea secolului XIX, când s-a făcut simţită confuzia între poezie şi poezia utilitaristă. Atunci, însă, metastaza a fost oprită de o generaţie de critici şi poeţi care s-a întors către estetică, culminând, desigur, cu Eminescu. Ceva mai bine de un secol mai târziu, cancerul a recidivat. El s-a numit proletcultism. (13-3-2011 – Cultura)
  • Balada nipona de Florin Predescu
    Tara Soarelui Rasare va inflori odata cu magnoliile-comemorare permanenta a unui popor tenace, luptator. (13-3-2011 – Societate civila)
  • 8 Martie de Mircea Kivu
    Mărturisesc că nu am fost niciodată un fan al Zilei Femeii. Probabil că mi se trage din şcoală, când ne buluceam să ducem flori „tovarăşei”, prilej cu care am băgat de seamă că unii colegi strecurau, pe lângă bucheţelul de ghiocei, pacheţele an de an mai consistente. Nu am fost nici fan al florilor cumpărate „la comun” de colegii de serviciu pentru ca nici una dintre colege să nu rămână „nebăgată în seamă”. Mi s-a părut întotdeauna că e un fel de celebrare a iubirii de masă, concept derivat din antipaticul „cultură de masă”. (13-3-2011 – Polemica)
  • Sefi si Lideri de Adina Sadeanu
    O buna prietena mi-a facut deunazi o marturisire care m-a pus pe ganduri. Mi-a spus ca de cand citeste carti despre lideri, se simte tot mai instrainata de compania pentru care lucreaza. Cu cat citeste mai mult, cu atat este mai dezamagita. „Nu vad in jurul meu calitatile descrise in carti,” imi spunea cu suparare. Cuvintele ei mi-au dat si mai mult de gandit cand am aflat de unde-i vine dezamagirea. (13-3-2011 – Marja de eroare)
  • Aparitia unui nou partid este o necesitate de Stefan Vlaston
    Sedinta CNC al PD-L de sambata ne-a aratat clar un lucru: reformarea PD-L nu mai este posibila, pentru ca nici nu este dorita de sefimea partidului. Cei trei samurai, Macovei, Preda si Voinescu au luat-o rau de tot pe cocoasa, vazand ca nu-i mai sustine nimeni, nici macar Baconschi, Sulfina Barbu sau TRU, care anterior declarasera ca sunt pentru adoptarea masurilor de integritate propuse in statut de cei trei. (13-3-2011 – Intern)
  • Si totusi, Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate de Serban Tabacu
    Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat verdictul in cazul lui Dan Voiculescu. Definitiv si irevocabil. Acesta a colaborat cu fosta Securitate, unde, sub numele conspirative de “Felix” si “Mircea”, a dat note informative , prin care, fara scrupule, si-a turnat colegii, prietenii si chiar rudele. (13-3-2011 – Intern)
  • Rita Levi – Montalcini – Un secol de viaţă- de Paulina Eliza Duta
    “ Secretul vieţii este acela de a continua să gândeşti. Şi să încetezi a te gândi la propria persoană.” (13-3-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • ABSENŢA DIN CARTEA ESTEREI de Lucian Zeev Herșcovici
    Cartea Esterei, cunoscută şi sub denumirea ebraică „Megilath Esther” (=Sulul Esterei) este una dintre cărţile cele mai populare din din Biblia Ebraică (=Vechiul Testament). Este o carte relativ târzie, care prezintă un eveniment istoric petrecut în timpul regelui persan Xerxes (Kshhayarsha), numit Ahaşveroş în cuprinsul acestei cărţi. Cartea Esterei aparţine literaturii hagiografice din Biblia Ebraică, fiind în categoria Scrierilor (=Ketuvym). În cadrul literaturii biblice creştine, ea este în categoria Cărţilor Istorice. (13-3-2011 – Perspective spirituale)
  • Femeia să se teamă ! de Andrea Ghita
    „Mi-am pierdut stickul, mă omoară bărbatu-meu!” am exclamat într-o seară de luni (ziua cea mai grea, când am de pregătit două emisiuni), disperată că – după îndelungi căutări pe birourile şi în computerele din redacţie, răsturnarea poşetei şi golirea buzunarelor – nu-mi găseam „memory-flash”-ul de 12 Giga ( pe care mi-l împrumutase soţul meu cu câteva luni în urmă) cu o mulţime de informaţii şi imagini importante. Oare de unde răsăriseră pe buzele mele aceste cuvinte…? (13-3-2011 – SPUNE)
  • Between Lionesses and Lambs de Natalie Montanaro
    March. It’s an auspicious month. One that takes its name from the god of Mars, the war-god of Roman fame. He’s red-faced and strong and won’t back down from a fight. He’s intelligent, ingenious, and one who makes a statement wherever he goes. He’s something to contend with, but only carefully. (13-3-2011 – Dialog Intercultural)
  • Încercaţi şi rezistenţi de Matei Mircioane
    Aflăm, dintr-o cercetare sociologică sumară, dar făcută cu seriozitate, în faţa televizorului şi la mai multe dezbateri responsabile, la cârciumă, cu români medii… (13-3-2011 – Divertisment)
  • Biden se înşeală, Moldova nu este “o poveste” de Denis Cenusa
    Supoziţia că vizita lui Biden a fost gândită pe ultima sută de paşi a fost confirmată de modestul şi repetativul discurs, rostit în faţa a mii de oameni, silnic sau de bunăvoie atraşi în centrul celui mai important eveniment din istoria actualei guvernări (vezi: “Vice-președintele american ajunge (întâmplător) în R.Moldova…“). Desigur, pentru o ţară ca R.Moldova este important şi simplul fapt că un vice-preşedinte american ne onorează cu prezenţa sa. Dar la scanarea cuvântării lui Joe Biden observăm cât de împrăştiate şi fragmentate au fost gândurile lui. Astfel, de la integrarea europeană a R.Moldova şi problema transnistreană s-a ajus la rădăcinile actriţei Portman şi binecuvântarea “în pachet” a SUA şi Moldovei. Or, ținând cont de semnificaţia epocală a acestui eveniment se impunea un alt gen de alocuţiune, posibil citită chiar de pe hârtie, dar una plină de mesaje veridice şi coerente, dar nu de “iluzii” despre o “Moldovă din basme”. (14-3-2011 – Republica Moldova)
  • A început procesul de rezervare a biletelor pentru Jocurile Olimpice de la Londra de Petru Clej
    Cu 500 de zile înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Londra a început procesul de rezervare a biletelor pentru toate probele olimpice și ceremoniile de deschidere și închidere.Rezervarea se poate face până pe 26 aprilie 2011, după care, la probele la care cererea de bilete e mai mare decât oferta, cumpărătorii biletelor vor fi deciși prin tragere la sorți.La miezul nopții a început să funcționeze în Trafalgar Square, din centrul Londrei, un ceas uriaș care va face numărătoarea inversă a zilelor până la debutul Olimpiadei, pe data de 27 iulie 2012. (15-3-2011 – Extern)
  • Din obişnuinţă de Calin Cazan
    (6-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Singur acasă de Calin Cazan
    (7-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Criza economică de Calin Cazan
    (8-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Factori dăunători de Calin Cazan
    (9-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Gândul de pe urmă de Calin Cazan
    (11-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Dilema de Calin Cazan
    (12-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Îngerul păzitor de Calin Cazan
    (10-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Curaj gaina, ca te tai! de Calin Cazan
    (13-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • La piaţă de Calin Cazan
    (14-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Dedicat lui Newton de Calin Cazan
    (15-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • La judecată de Calin Cazan
    (16-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • La Zoo de Calin Cazan
    (17-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Lecţii de box de Calin Cazan
    (18-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Medicul veterinar de Calin Cazan
    (19-3-2011 – O Fiertura pe Zi – de Cazan)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (14-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (16-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (13-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (15-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (17-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (18-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Fotograful săptămânii – Natalie Schor de Natalie Schor
    (19-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Paulina Eliza Duta
    (6-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Matei Mircioane
    (8-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Cristina Dobrin
    (7-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Gabriela Marinescu
    (9-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Teodor Nicolescu
    (10-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Natalie Montanaro
    (11-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • TEMA SĂPTĂMÂNII : Copilărie de Camelia Lica
    (12-3-2011 – Fotografia Zilei)
  • Articole preferate de cititori:
  • Atelierele Brâncuși – Centrul Pompidou, Paris de Cristina Dobrin
    În 1956 Brâncuși lasă statului francez, prin testament, atelierele sale situate în Impasse Ronsin nr.11, împreună cu tot ceea ce se va afla în interiorul lor în ziua morții sale: sculpturi, schițe, mobilier, unelte, biblioteca, colecția sa de discuri. Aceasta are loc în urma refuzului acceptării lucrărilor artistului de către guvernul României care, în 1951 îl considera pe Brâncuși un reprezentat al „formalismului burghez cosmopolit”, iar arta sa decadentă. (1-1-1970)
  • Muzeul Ţăranului Român în prag de primăvară de Paulina Eliza Duta
    Dacă pentru fiecare mărţişor pui de-o parte o frântură de 15 minute într-o pereche de mâini dibace, calculul nu este steril de emoţia investiţiei în timp şi a resurselor. Am poposit alături de aceşti entuziaşti ai Mărţişorului privindu-le trupurile uşor încovoiate de frig deasupra măsuţelor cu mărţişoare, regăsindu-mi zâmbetul printre aburii de ceai fierbinte şi căldura , mângâind o bătrână rătăcită cu un braţ de şosete de lână, oferind prilejul unui dialog şi al unui bun-rămas, plecând acasă purtând în geantă un mănunchi de vise de primăvară… (1-1-1970)
  • Prin noi înşine! de Raymond Luca
    …atentionarea mea din ianuarie a.c. a fost corecta. Stategia pe care ati ales-o s-a dovedit gresita. Ati sperat ca prin alianta cu PC veti cistiga acea iluzorie paritate cu PSD in cadrul USL, ca veti bloca ascensiunea PSD in preferintele electoratului si va veti asigura candidatura la presidentie cind va sa vina, in 2014 sau mai devreme. (13-3-2011)
  • Salvați Piața Matache – apel către ministrul Culturii de Editori ACUM
    Stimate Domnule Ministru, După cum ştiţi cu siguranţă, în următoarele zile – dacă nu în următoarele ore – Hala Matache din Bucureşti ar putea fi demolată. Dacă totul va decurge conform proiectului, clădirea – monument istoric – va dispărea împreună cu un perimetru de referinţă pentru identitatea capitalei, prin formaţia, caracterul şi atmosfera sa. În cel mai bun caz, va rămâne doar imaginea faţadei reprodusă în copie, „lipită” pe o structura nouă. (1-1-1970)
  • Despre Figure In/Figure Out de Valentina Iancu
    Pe Calea Victoriei, în spatele Hotelului Bulevard, s-a deschis marți, 15 februarie, un spațiu dedicat artei contemporane: LC Foundation – Contemporary Art Centre. Un spațiu mare care prin amplasamentul ultra-central are potențialul de-a aduce arta contemporană în atenția unui public divers. Expoziția care inaugurează spațiul dezvoltă o idee inițiată de patru artiști: Adrian Preda, George Anghelescu, Simona Vilău si Ștefan Ungureanu. O idee provocatoare care pornește de la întrebarea: „Dacă mâine toate lucrările tale ar arde într-un incendiu, cu excepția uneia, care ai vrea sa fie această ultimă lucrare?” (1-1-1970)
  • Carte românească la Ierusalim de Editori ACUM
    Cu o participare neîntreruptă de 30 de ani, România se prezintă la ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Carte de la Ierusalim (20-25 februarie 2011) cu o bogată selecţie de carte, dar şi cu evenimente culturale de înaltă ţinută (cafenele literare, lansări, lecturi în limbile ebraică şi română). (1-1-1970)
  • Instantanee din Roma de Paulina Eliza Duta
    Anatomia unui oraş precum Roma este complicată şi plină de reverberaţii la fiecare pas. Şi aşa şi trebuie parcursă, per pedes…Caput Mundi-Capitala Lumii- învăluie şi fascinează. (1-1-1970)
  • Cea de-a XXI-a aniversare a lansării „ Proclamaţiei de la Timişoara „- Manifestări culturale de Editori ACUM
    Societatea „Timişoara” şi partenerii săi organizează cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a lansării „Proclamaţiei de la Timişoara” o serie de manifestări culturale care vor avea loc vineri, 11 martie şi luni, 14 martie la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara. (1-1-1970)
  • Nouă din zece cluburi din oraşele mari ale României nu permit accesul romilor de Editori ACUM
    In noaptea de 5 spre 6 martie, Romani CRISS a realizat o acţiune de testare a accesului în locurile publice din capitală in timp ce organizaţi rome ale monitorilor locali de drepturile omului (TRUST siRomano Suno) au acţionat similar în Cluj-Napoca, Craiova şi Dorohoi. (1-1-1970)
  • Aparitia unui nou partid este o necesitate de Stefan Vlaston
    Sedinta CNC al PD-L de sambata ne-a aratat clar un lucru: reformarea PD-L nu mai este posibila, pentru ca nici nu este dorita de sefimea partidului. Cei trei samurai, Macovei, Preda si Voinescu au luat-o rau de tot pe cocoasa, vazand ca nu-i mai sustine nimeni, nici macar Baconschi, Sulfina Barbu sau TRU, care anterior declarasera ca sunt pentru adoptarea masurilor de integritate propuse in statut de cei trei. (13-3-2011 – Intern)
  • Si totusi, Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate de Serban Tabacu
    Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat verdictul in cazul lui Dan Voiculescu. Definitiv si irevocabil. Acesta a colaborat cu fosta Securitate, unde, sub numele conspirative de “Felix” si “Mircea”, a dat note informative , prin care, fara scrupule, si-a turnat colegii, prietenii si chiar rudele. (13-3-2011 – Intern)
  • Biden se înşeală, Moldova nu este “o poveste” de Denis Cenusa
    Supoziţia că vizita lui Biden a fost gândită pe ultima sută de paşi a fost confirmată de modestul şi repetativul discurs, rostit în faţa a mii de oameni, silnic sau de bunăvoie atraşi în centrul celui mai important eveniment din istoria actualei guvernări (vezi: “Vice-președintele american ajunge (întâmplător) în R.Moldova…“). Desigur, pentru o ţară ca R.Moldova este important şi simplul fapt că un vice-preşedinte american ne onorează cu prezenţa sa. Dar la scanarea cuvântării lui Joe Biden observăm cât de împrăştiate şi fragmentate au fost gândurile lui. Astfel, de la integrarea europeană a R.Moldova şi problema transnistreană s-a ajus la rădăcinile actriţei Portman şi binecuvântarea “în pachet” a SUA şi Moldovei. Or, ținând cont de semnificaţia epocală a acestui eveniment se impunea un alt gen de alocuţiune, posibil citită chiar de pe hârtie, dar una plină de mesaje veridice şi coerente, dar nu de “iluzii” despre o “Moldovă din basme”. (14-3-2011 – Republica Moldova)
  • A început procesul de rezervare a biletelor pentru Jocurile Olimpice de la Londra de Petru Clej
    Cu 500 de zile înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Londra a început procesul de rezervare a biletelor pentru toate probele olimpice și ceremoniile de deschidere și închidere.Rezervarea se poate face până pe 26 aprilie 2011, după care, la probele la care cererea de bilete e mai mare decât oferta, cumpărătorii biletelor vor fi deciși prin tragere la sorți.La miezul nopții a început să funcționeze în Trafalgar Square, din centrul Londrei, un ceas uriaș care va face numărătoarea inversă a zilelor până la debutul Olimpiadei, pe data de 27 iulie 2012. (15-3-2011 – Extern)
  • Articole preferate de cititori:
  • Carol Iancu, Liviu Rotman, rabinul Şafran şi rabinul Rosen de Emil Simiu
    Presa din România de azi îngăduie exprimarea de opinii divergente; în acest sens, articolul dlui Liviu Rotman despre ultima carte a profesorului Iancu este bine-venit („Un contramodel de abordare a Holocaustului“, în Observator cultural, nr. 561, din 4 februarie 2011). Nu e de mirare că dnii Rotman şi Iancu au viziuni fundamental diferite asupra istoriei evreilor români din generaţia născută în perioada interbelică. (1-1-1970)
  • Ereticul Gorbaciov: Ţarul revizionist si impenitentul Iliescu de Vladimir TISMANEANU
    Mihail Gorbaciov si Ion Iliescu apartin aceleiasi generatii politice, au impartasit visuri, mituri, iluzii proprii utopiei leniniste. La ora actuala, cei doi fosti lideri simbolizeaza ipostaze extrem de diferite ale relatiei cu mostenirile comunismului: primul s-a despartit de lumea in care s-a format de o maniera sincera si irevocabila, a permis si a incurajat pluralismul. Al doilea a ramas legat prin mii de fire de traditia exclusivista, conspirationista, ultra-centralista, anti-democratica si intoleranta a bolsevismului. (1-1-1970)
  • Este Moldova o republică bananieră? de Petru Clej
    O stradă principală din Chișinău a fost prost asfaltată în octombrie trecut și acum trebuie din nou reparată. Guvernul a interzis exporturile de grâu din această țară care odinioară era un mare furnizor de alimente pentru URSS. Un bărbat și-a ucis în bătaie nepotul de un an și jumătate lăsat în grija rudelor de mama copilului plecată la muncă în Cipru. Șoferul prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a fost filmat conducând mașina oficială (cu șeful său la bord) pe contra-sens. Acestea sunt câteva din titlurile știrilor din mass media de la Chișinău din perioada de două săptămâni cât m-am aflat acolo.Luate separat, aceste știri nu spun neapărat totul despre această țară, dar luate împreună și mai ales coroborate cu constatările mele din discuții cu politicieni și jurnaliști de acolo, ele m-au făcut să-mi pun întrebarea din titlu. (1-1-1970)
  • Prostituatele, un argument pentru legalizare de Mircea Kivu
    Adversarii legalizării confundă, de regulă, norma morală sau religioasă cu cea juridică. Nu e creştineşte să dai bani cu camătă, nici să ai relaţii sexuale în afara căsătoriei, dar e legal. Prostituţia este de peste jumătate de secol incriminată în România, dar cu toate acestea nu a încetat niciodată să existe sub diferite forme (nu mă refer aici la cea politică). O vedem pe străzi, în anunţurile de mică publicitate, pe internet, în stabilimente cu diverse denumiri (saloane de masaj, cluburi de noapte). Nu legalizarea ar crea fenomenul, ci invers. El produce însă, nefiind reglementat, o serie de „efecte colaterale”, cum ar fi utilizarea minorilor, traficul de carne vie, sechestrări de persoane, răpiri şi violuri, şantaje asupra clienţilor şi, nu în ultimul rând, răspândirea unor boli grave. Acestea produc mult mai mult rău decât prostituţia în sine. Legalizarea ar însemna circumscrierea în anumite limite şi crearea de premise pentru lupta împotriva fenomenelor enumerate. (1-1-1970)
  • “Menșevicul” Liiceanu? de Vladimir TISMANEANU
    Rar mi-a fost sa constat atata marginire intelectuala precum in cazul celor care exulta in aceste zile spunand: “Vezi, pana si Michnik i-a zis lui Liiceanu ca este mensevic!” Ca si cum mensevismul ar fi pacatul suprem, un fel de patologie politica, numele unei maladii rusinoase ori al unui un virus misterios. Daca acesti oameni l-ar fi citit pe Kolakowski, daca ar fi deschis cartea lui Andre Liebich aparuta la Cluj in traducere romaneasca (“Spre un alt tarm”), ar fi stiut ca mensevicii au fost cei care s-au opus constant totalitarismului bolsevic. In fapt, in anii 20, mensevicii au fost cei care au forjat acest concept observand similitudinile socante dintre fascismul lui Mussolini si experimentul terorist-utopic din URSS. (1-1-1970)
  • Şoahul neterminat sau despre o formulă inadecvată (1) de Alexandru Florian
    Volumul lui Carol Iancu oferă o imagine distorsionată prin minimalizare despre una dintre cele mai tensionate etape din istoria evreilor din România.În toamna anului 2010, Editura Hasefer a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România a lansat o campanie de promovare a volumului dedicat memoriei lui Alexandru Şafran. Încă din vară, am exprimat autorului unele îndoieli privind alegerea titlului şi i-am adresat rugămintea de a-l schimba. Astăzi, cartea cu formularea inadecvată a titlului se află în librării. Dacă ar fi fost numai un titlu, nu aş fi aşternut aceste rânduri. Este o simplă diversitate de opinii, iar consecinţele se vor vedea în timp. Neîmplinirile cărţii sunt însă şi altele, ele depăşind formula Şoahului neterminat. (1-1-1970)
  • McCain sprijină „micuța Moldovă” de Petru Clej
    Senatorul John McCain, candidat al Partidului Republican la președinția Statelor Unite în 2008, a cerut sprijinirea eforturilor de democratizare în Republica Moldova. (1-1-1970)
  • Televiziunea, politicienii şi moldovenii… de Denis Cenusa
    Abilitatea partidelor de a face “show-uri” politice poate deveni principiul esenţial la formarea popularităţii, în situaţia în care alte criterii contează mai puţin pentru publicul obsedat de televiziune, reţele de socializare sau radiou. De prestaţia regizorilor şi actorilor politici depinde şi modul cum partidele sunt percepute de către opinia publică, conectată preponderent la realităţile televizate decât la cele cotidiene, palbabile, dar complicate şi neatrăgătoare. (1-1-1970)
  • Şoahul neterminat sau despre o formulă inadecvată (2) de Alexandru Florian
    În Studiul introductiv autorul enumeră, pe câteva pagini, principalele decrete-legi din perioada 1941-1943, care au transformat viaţa evreilor români într-un calvar fără speranţă. Ar fi fost însă de dorit amintirea sursei bibliografice care i-a înlesnit această sugestivă listare: Evreii din România între anii 1940-1944, vol. 1, Legislaţia antievreiască, coordonat ştiinţific de Sergiu Stanciu şi alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, Bucureşti, 1993. De asemenea, antologia cuprinde 20 de documente care au fost editate cu mulţi ani în urmă de către istoricul Jean Ancel. Cu toate acestea, în volum sursa lor este cea de arhivă… (1-1-1970)
  • Renaşterea sălbăticiei pe ogoarele şi fâneţele patriei de Nelu Craciun
    Iată că presa ne semnalează o iniţiativă de repopulare cu sălbăticiuni a unor întinse zone din răsăritul şi apusul Europei, între care Carpaţii meridionali şi Delta Dunării. Rewilding Europe, proiect finanţat de Loteria Naţională Olandeză îşi propune, totodată, redesenarea unei economii rurale puternic ancorată în natură. (1-1-1970)
  • Cine se preface – Voronin sau Filat? de Denis Cenusa
    Pentru Moldova este un lucru obișnuit, ba chiar mai mult – o regulă de aur, ca orice zvon, necunoscută sau idee speculativă, să fie folosite de unele voci pentru a tulbura și a dezorienta opinia publică. (1-1-1970)
  • Schimbarea climei în România de Roxana Bojariu
    Datele de observaţie indicã, pentru secolul XX, o creştere a temperaturii medii anuale de 0.3°C, la nivelul României. Creşterea temperaturii este mai pronunţatǎ în jumatatea esticǎ, unde, tendinţele seculare înregistrate ating şi 0.8°C, în timp ce, în regiunea intracarpaticã, încalzirea este în general mai redusă Analiza cantităţilor de precipitaţii înregistrate în secolul XX indicã o tendinţǎ de scadere a valorilor anuale, mai pronunţatǎ în centrul ţǎrii. (1-1-1970)
  • Când modernizăm administraţia statului? de Mircea Kivu
    Ni s-a tot spus că actualul Guvern îşi propune modernizarea statului. Asta înseamnă, cel puţin prin prisma acţiunilor de până acum, scăderea în volum a aparatului administrativ şi stabilirea unui sistem coerent de retribuire a bugetarilor. Cât de coerent şi, mai ales, cât de stimulant pentru performanţă este sistemul introdus prin noua Lege a salarizării rămâne de discutat. (1-1-1970)
  • Consiliul Europei, comuniştii şi un nou referendum de Denis Cenusa
    La un an de la criza politică legată de alegerea preşedintelui, stabilizarea politică a ţării rămâne a fi un obiectiv intangibil pentru forţele politice de la Chişinău. (1-1-1970)
  • Uniunea Social Liberală, un concubinaj politic neviabil de Serban Tabacu
    Cât de însetat trebuie să fii de putere ca să treci peste principiile şi normele de conduită ce ţi-au călăuzit paşii în viaţa politică şi în virtutea cărora te-ai identificat cu un partid politic. Cât de pătimaş trebuie să fii în urmărirea unui ţel, fie el şi cu o miză extremă, ca să te abaţi de la traiectoria politică pe care te-ai înscris şi care ţi-a adus atâtea satisfacţii şi recompense. (1-1-1970)
  • Somon cu avocado de Florin Predescu
    O alta reteta simplu de preparat, insa foarte gustoasa si dietetica. (13-3-2011 – Gastronomie si Stil)
  • Repetiție (Poem de Aurel Pop) de Dan DAVID
    Nu uita să-l reciţiO dată pe ziFă-i publicitate pe netBate-l în cuie de lemnul cruciiÎn piaţa mare a oraşului (13-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Medicamente de la Paris (Doru) de Dan DAVID
    „Bine măi Coane, mâine-poimâine te iau ăştia la armatăşi maică-ta, iar un plod!” (13-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Elegie de martie de Florin Predescu
    Inceput de primavara. (13-3-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Rita Levi – Montalcini – Un secol de viaţă- de Paulina Eliza Duta
    “ Secretul vieţii este acela de a continua să gândeşti. Şi să încetezi a te gândi la propria persoană.” (13-3-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • ABSENŢA DIN CARTEA ESTEREI de Lucian Zeev Herșcovici
    Cartea Esterei, cunoscută şi sub denumirea ebraică „Megilath Esther” (=Sulul Esterei) este una dintre cărţile cele mai populare din din Biblia Ebraică (=Vechiul Testament). Este o carte relativ târzie, care prezintă un eveniment istoric petrecut în timpul regelui persan Xerxes (Kshhayarsha), numit Ahaşveroş în cuprinsul acestei cărţi. Cartea Esterei aparţine literaturii hagiografice din Biblia Ebraică, fiind în categoria Scrierilor (=Ketuvym). În cadrul literaturii biblice creştine, ea este în categoria Cărţilor Istorice. (13-3-2011 – Perspective spirituale)
  • Articole preferate de cititori:
  • VASUL „STRUMA” ÎN ISTORIOGRAFIE ŞI ÎN MEMORIA COLECTIVĂ de Lucian Zeev Herșcovici

    Vasul Struma

    La 23 februarie s-au comemorat 69 de ani de la scufundarea vasului „Struma”. O tragedie cu caracter special în cadrul tragediei uriaşe a Holocaustului. Tragedie mare care include 767 tragedii mici, individuale, ale victimelor. Tragedii mici care trebuie analizate pe baza normelor academice ale unei ştiinţe relativ noi, victimologia. (1-1-1970)
  • Să atingi cerul cu mâna – interviu cu tânăra alpinistă Crina Coco Popescu de Cristina Dobrin
    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    In tabara de varf pe Mt.Vinson

    Crina COCO Popescu este prima alpinistă din lume care termină circuitul Seven Volcanoes – cei mai înalți vulcani de pe cele șapte continente! Alpinista româncă în vârstă de 16 ani, reprezentantă a Federației Române de Alpinism și Escaladă a încheiat luni, 24 ianuarie, circuitul Seven Volcanoes prin ascensiunea pe Mount Sidley – 4285 m – cel mai înalt vulcan al Antarcticii. Coco este totodată și prima alpinista din lume care a urcat pe Mount Sidley. (1-1-1970)
  • Arhimandritul Iustin Pârvu, ”Sfânta tinerețe legionară” , You Tube. Nu poate fi o știre! de Ioan Avram
    Parintele Iustin Parvu are 92 de ani. Este staretul manastirii Petru Voda de langa Piatra Neamt. Cunoscut ca unul din marii nostrii duhovnici. Pe bloguri, site-uri si intr-un apreciat “ziar”on-line circula o stire.Pe “You tube” au fost postate doua filmulete video cu un grup de maicute cantandu-i la aniversara parintelui Iustin Parvu imnul”Sfanta tinerete legionara”. (1-1-1970)
  • O mireasă din Armenopolis, în Arţah (Nagorno Karabagh) – interviu cu Cristina Popa – Rakedjian de Andrea Ghita
    Strămoşii Cristinei Popa au părăsit Armenia natală cu opt secole în urmă ( după cucerirea statului si devastarea renumitei capitale Ani, cea cu 1000 de biserici). După secole de pribegie, în 1672 s-au stabilit în Transilvania, unde au întemeiat mai multe oraşe, cel mai renumit fiin Armenopolis (Gherla de astazi). Încă din adolescenţă a fost mânată de dorinţa de a cunoaşte limba şi istoria strămoşilor ei. A beneficiat de o bursă în Armenia, prilej cu care a făcut o călătorie şi în străvechea regiune Arţah, cunoscută sub denumirea modernă de Nagorno Karabagh) care purta urmele recentului conflict armat. Peste câţiva ani s-a întors în Arţah, pentru a-şi uni destinul cu Armen şi a se dedica activităţii civice. (1-1-1970)
  • In Memoriam Ion Hobana (1931-2011) de Marina Nicolaev
    Maestrul anticipaţiei româneşti, Ion Hobana, a plecat dintre noi la 80 de ani. (1-1-1970)
  • Galia Maria Gruder şi Burschi Gruder – „Flor un fluture cutezător” de Marina Nicolaev
    Galia Maria Gruder şi Burschi Gruder – „Flor un fluture cutezător” este ultima carte, apărută post-mortem, a decanului ilustraţiei pentru copii din România, graficianul Burschi Gruder. (1-1-1970)
  • Nunta de aur sau civilizația bradului de Florin Predescu
    As fi vrut sa scriu un poem dedicat celor ce au implinit 50 de ani de casatorie, chiar daca nu au trait tocmai bine… (1-1-1970)
  • Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele de Gavriil STIHARUL
    Ochii îmi sunt o turmă care paşte stelela hotarul cerului (1-1-1970)
  • Mângâierile vorbelor de Dan DAVID
    Ameţiţi de cuvinte,Nu luăm în serios glumele care se numesc realitate. (1-1-1970)
  • My dear Romania de Adina Sadeanu
    Aveam sapte ani când am aflat ca cenzura comunista statea ascunsa, ca un ravas intr-o prajitura chinezeasca. “Daca mai spui la toata lumea ca iti aduc dulciuri de la fabrica, o sa ma prinda si o sa ma inchida” imi spunea ingrijorata mama, in anii 80. Nedumerita, am intrebat-o cu o cruda candoare: “Pentru cat timp?” (1-1-1970)
  • Instantanee din Roma-partea a II-a de Paulina Eliza Duta
    Instantanee sufleteşti din Roma (1-1-1970)
  • Dodo Niţă şi Kiss Ferenc – „Livia Rusz o monografie” de Marina Nicolaev
    În anul 2009, Editura MJM Craiova a publicat „Livia Rusz o monografie” sub semnătura scriitorilor Dodo Niţă şi Kiss Ferenc. La această monografie au mai colaborat: Kiss Kerecsen Ferenc, Curd Ridel, Mihaela Balaci, Anca Sauciuc, Marius Dodu, Ana-Maria Nica (layout). (1-1-1970)
  • Iisus te iubește de Florin Predescu
    D’ ale imigrantilor ! (1-1-1970)
  • Secretul muncii e şi… munca de Florin Predescu
    Viata unui om in cateva cuvinte incearca sa portretizeze categoria de urmat pentru generatiile mai tinere. (1-1-1970)
  • Fructul lunii martie – grapefruit de Florin Predescu
    Suc de grapefruit, putina tuica naturala de Zalau (prune), cateva cuburi de gheata si cateva capsuni (taiate in felii) ar insemna o alta Margarita. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Lecția poloneză de Adina Sadeanu
    Sa presupunem ca un extraterestru ar ateriza in Europa de Est si cineva i-ar pune in poala ultimul tip de iPad, incarcat cu date si grafice despre tarile din regiune. Sunt aproape sigura ca atentia i-ar fi captata de un singur nume: Polonia. (1-1-1970)
  • Protest împotriva demolărilor din Bucureşti de Marina Nicolaev
    În ultima perioadă, asistam la o amputare incredibilă a patrimoniului istoric şi arhitectural al Bucureştiului, o distrugere fără discernământ, fără precedent. (1-1-1970)
  • Depopularea ţării şi falimentul sistemului de pensii de Nelu Craciun
    Această ţară a cunoscut doar o singură perioadă, foarte-foarte scurtă, lipsită de corupţie şi de privilegii, începută în seara de 22 decembrie 1989 şi încheiată în ianuarie 1990, odată cu victoria contrarevoluţiei. (1-1-1970)
  • Romania in context european. Avantaje si dezavantaje privind integrarea in Uniunea Europeana. de Razvan Munteanu
    Acest articol este unul academic, si incearca sa prezinte, facand o scurta analiza, avantajele si dezavantajele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Vom vedea astfel, ca principalul castigator in aceasta relatie este UE, Romania trebuind sa gaseasca solutia optima pentru a deveni si ea la randul sau un actor de tip „win”. (1-1-1970)
  • Femeia să se teamă ! de Andrea Ghita
    „Mi-am pierdut stickul, mă omoară bărbatu-meu!” am exclamat într-o seară de luni (ziua cea mai grea, când am de pregătit două emisiuni), disperată că – după îndelungi căutări pe birourile şi în computerele din redacţie, răsturnarea poşetei şi golirea buzunarelor – nu-mi găseam „memory-flash”-ul de 12 Giga ( pe care mi-l împrumutase soţul meu cu câteva luni în urmă) cu o mulţime de informaţii şi imagini importante. Oare de unde răsăriseră pe buzele mele aceste cuvinte…? (13-3-2011 – SPUNE)
  • Between Lionesses and Lambs de Natalie Montanaro
    March. It’s an auspicious month. One that takes its name from the god of Mars, the war-god of Roman fame. He’s red-faced and strong and won’t back down from a fight. He’s intelligent, ingenious, and one who makes a statement wherever he goes. He’s something to contend with, but only carefully. (13-3-2011 – Dialog Intercultural)
  • Articole preferate de cititori:
  • O sărbătoare stupidă și anacronică: Ziua Femeii de Petru Clej
    Există discriminare între barbați și femei? Sigur că există, dar în democraţiile avansate, cele care nu “dau liber” de 8 martie, aceste discriminări se reduc, nu doar prin măsuri instituţionale, ci şi, mai ales, prin schimbarea graduală a mentalităţii.Aşa încât, după opinia mea, a venit vremea să fie abandonată această butaforie de sorginte stângistă, care este mai degrabă o insultă la adresa femeilor, oriunde s-ar afla: desființați Ziua Internațională a Femeii. E un anacronism și o stupiditate. (1-1-1970)
  • Memoria evreilor din Gherla de Andrea Ghita
    „Shabat Shalom!” mă salută vineri seara prietenul meu nonagenar Mihai Eisikovits din Baia Mare, al cărui apel îl recunosc deja după soneria telefonului. „Ce mai e nou?” îl întreb şi apoi mă pregătesc să ascult povestea – relatată cu un glas sonor şi accent ardelenesc – care, oricât de recentă ar fi, trimite la trecut, la istorie, la mărturie. Ultimele noutăţi se leagă de diligenţele pentru ridicarea unui monument în memoria celor o mie de martiri evrei din Gherla, oraşul său natal. (1-1-1970)
  • Istoria Şoahului în România – răspuns la alegaţiile lui Liviu Rotman de Carol Iancu
    În numărul 561 al Observatorului cultural, a apărut articolul „Un contramodel de abordare a Holocaustului“, consacrat ultimei mele cărţi: Alexandru Şafran şi Şoahul neterminat în România. Culegere de documente, Bucureşti, Editura Hasefer, 2010, 576 p. Obiectivul recenziei lui Liviu Rotman (L.R.) este discreditarea rolului istoric jucat de şef-rabinul Alexandru Şafran în timpul celui de-al doilea război mondial şi, în acelaşi timp, afectarea reputaţiei mele de istoric. Este vorba despre o voinţă tenace de denigrare, din partea cuiva care nu a produs nici un studiu privind perioada anilor 1940-1944 şi a cărui „muncă“ actuală constă în a suscita o polemică falsă pentru a face să se vorbească despre el. Îmi propun să răspund alegaţiilor lui Rotman. (1-1-1970)
  • Rinocerizarea lui Lucian-Ion Cojocaru de Petru Clej
    Eu le spun adeseori acelora care tună și fulgeră împotriva Occidentului, chiar atunci când se află acolo și câștigă o pâine mai albă decât ar putea câștiga în România: nu v-a pus nimeni pistolul la tâmplă să veniți aici, dacă nu vă convine, întoreceți-vă în România. La urma urmei, românii, în marea lor majoritate, au fost disperați să adere la UE, în pofida rezervelor exprimate în unele țări membre că România nu e pregătită de aderare. Bine ar fi ca acești români să înțeleagă că primirea într-un club prevede și obligații, nu numai drepturi. (1-1-1970)
  • Eleganța imposturii de Virgil Iordache
    Într-o societate de hoți impostorul și impostoarea sunt întotdeauna eleganți. Ei sunt cei mai curați hoți, dar fură suficient ca să aibă resursele să strălucească. Dar frumusețea hoților e un balon de săpun. Stilul mafiotului este admirabil doar în fotografia, surprinderea fulgurantă a mafiotului. În realitate, în viața particulară, mafiotul pute. (1-1-1970)
  • THE PEACE CORPS AT FIFTY: LEGACY OF A GENERATION de Natalie Montanaro
    Where were you in 1961? It was such a long time ago and many of you weren’t even born yet. But I was. And so were many others of us who answered the call to service with the US Peace Corps. Now, we are some of us grandparents, wanting to leave our own legacies to children and grandchildren. This life has given us reason to be proud. (1-1-1970)
  • Winter Wondering de Natalie Montanaro
    Did you ever wonder why some people are nuts enough to want to live in places like Iceland (I happen to have a very contented friend who is a professor in Rykievik) or northern Minnesota (they love it there, Do-ent yahh knowe?) (1-1-1970)
  • Mai are vreun rost să citim cărţi? de Matei Mircioane
    Omenirea nu a învăţat nimic din cărţi. Se pune, astfel, problema: mai are rost să scriem şi să citim cărţi? Eu zic că da. Dar viaţa mă contrazice. (1-1-1970)
  • Păşunismul de ieri şi de azi de Ovidiu Ivancu
    În perioada interbelică, Eugen Lovinescu a simţit nevoia să intervină în peisajul literaturii noastre vorbind despre modernism. Printre alte deja cunoscute teze ale modernismului lovinescian se numără şi necesitatea întoarcerii literaturii către zona citadină. Evident că o asemenea întoarcere era absolut necesară atunci, într-un peisaj literar ameninţat de ideile literare ale lui Iorga, de sămănătorism şi poporanism. Să ne reamintim, era perioada în care se afla la mare preţ ideea absurdă că românul adevărat şi fibra naţională se găsesc la sat. Literatura română s-a grăbit să îmbrăţişeze entuziast tendinţa şi ne-am trezit în scurt timp cu texte care aduceau în faţa cititorului galerii întregi de personaje-ţărani, oameni robuşti, cu o viziune sănătoasă, adesea chiar optimistă şi mesianică asupra vieţii (pe linia Goga-Coşbuc). S-au pus astfel bazele unui mit care avea să traverseze deceniile, instaurându-se adânc într-un mental colectiv românesc serios zdruncinat (până la schizoidie) de regimul comunist. În anii ce au urma, desigur, lucrurile au fost distorsionate. (1-1-1970)
  • Nu există securişti de Virgil Iordache
    Destructurarea fricii de ficţiunea ”secureşti” le va arăta în mod terapeutic cine sunt de fapt, victime şi vinovaţi, le va pune onglinda propriei neputinţe în faţă, le va deschide poate poarta căinţei, iar victimelor lor pe cea a iertării. Destructurarea fricii va întrerupe lanţul suferinţei printr-o suferinţă acută de moment. Distrugându-le bruma de putere pe care o mai au prin eliminarea fricii proprii îi ajutăm şi pe ei. (1-1-1970)
  • Nu vă convine în UE? E prea târziu și nu meritați înțelegere de Petru Clej
    Nu am nicio simpatie pentru cetățeanul euro-entuziast dinainte de 2007, devenit eurosceptic sau chiar eurofob după acea dată. De ce? Pentru că așa cum acest cetățean (generic) ar vrea să muncească precum în socialism și să traiască precum în capitalism, tot așa el s-a așteptat ca aderarea la UE să însemne doar avantaje, în esență “să ne dea”, să ne protejeze de ursul de la răsărit iar noi să ne prefacem că zicem ca ei și facem ca noi, unde e valabilă regula de aur “las’că merge și așa”N (1-1-1970)
  • Nu presa, ci jurnaliştii: a câta putere în stat? de Dora Vulcan
    Dacă vreuna din figurile publice de după 1989 îşi propunea să atragă atenţia jurnaliştilor, era suficient să facă trimitere la forţa pe care ar deţine-o presa, identificată ca a patra putere în stat. Cel mai mic şi neînsemnat dintre scribi, indiferent de statutul său în redacţie, devenea astfel membru al unei frăţii, pe cât de invizibile pe atât de încărcate de o mistică putere. Să fii identificat ca putere în stat după Parlament, Guvern şi Justiţie e lucru mare. (1-1-1970)
  • File din istoria Clujului “napoc”: Stîlpişori tricolori şi balustrade pentru ciori de Dan Ielciu
    Cum bine se spune, atunci cînd doi se bat, al treilea cîştigă. Mi-aduc aminte, ca acum, de ultima mare bătălie, în Cluj, ce s-a purtat între Poliţia Rutieră şi primărie. Ăia, pe atunci, nu prea aveau de lucru, de parcă întreg oraşul n-ar fi fost altceva decît tot un Rai şi-un Paradis, deşi, de fapt, „muncipiul” era tot o groapă şi-un gropoi. Da’ nu mai contează, că, după cum ne amintim, s-a rezolvat: primăria a venit în sprijinul şoferilor, întocmind harta rutieră a gropilor. (13-3-2011 – Limba Soacrei)
  • Încercaţi şi rezistenţi de Matei Mircioane
    Aflăm, dintr-o cercetare sociologică sumară, dar făcută cu seriozitate, în faţa televizorului şi la mai multe dezbateri responsabile, la cârciumă, cu români medii… (13-3-2011 – Divertisment)
  • Articole preferate de cititori:
  • Despre Babe şi Moşi de Andrea Ghita
    Primăvara e după colţ. Mâine e Mărţişorul, ziua primei Babe din cele nouă (numărul cojoacelor lepădate de Baba Dochia) un răstimp capricios în care vremea blândă şi însorită poate fi degrabă alungată de viscol şi ger. Acum e momentul să ne alegem o „babă” … (1-1-1970)
  • „Suferinţa românească”, îndurarea şi durerea în cot de Liviu ANTONESEI
    Un prieten m-a întrebat o dată ce cred despre „suferinţa românească” şi-am rămas bouche bée. Sigur că, dacă e să vorbim despre suferinţă, e preferabil să vorbim despre cea individuală, despre cele individuale, pentru că nu există suferinţă în sine, ci puzderie de suferinţe circumstaţiate, precis definite în cauzele, împrejurările şi efectele lor. O să accept, totuşi, convenţia şi voi încerca să formulez cîteva aprecieri generale, referitoare la „suferinţa românească”, definită nu doar localizat, ci şi în perspectivă istorică. Pentru că eu nu cred în modul de a proceda al etnopsihologiei, cam depăşită de la începuturile sale, care operează cu calităţi, defecte şi moduri de a trăi în lume ale popoarelor socotite ca fiind cumva substanţiale şi imuabile. În opinia mea, acestea se construiesc şi se metamorfozează în timp, în funcţie de feluritele evenimente şi împrejurări istorice. (1-1-1970)
  • „Nu sunt zei, sunt maimuțe”: uzurparea lui Adam Michnik de către Dinu Patriciu de Vladimir TISMANEANU
    Ceea ce prevedeam zilele trecute se intampla sub ochii nostri: in 1997, Adrian Paunescu il anexa fraudulos pe Adam Michnik propriilor interese, astazi, in Adevarul, dl. Dinu Patriciu face acelasi lucru fara sa ii pese ce-ar spune fostul dizident polonez despre aceasta uzurpare simbolica. Ce mai conteaza biografia si opera lui Michnik, importanta este valoarea sa intrebuintare hic et nunc… (1-1-1970)
  • Primavera de Florin Predescu
    In loc de Martisor un poem dedicat tuturor cititoarelor publicatiei noastre. (1-1-1970)
  • Mărţişorul-origine, semnificaţie, tradiţii de Paulina Eliza Duta
    „ Iarna a trecut,/Ploaia a-ncetat,/Flori pe câmp s-au arătat şi/A sosit vremea cântării./În ţarină glas de turturea se aude…” (folclor) (1-1-1970)
  • Antisemitism în lumea celebrităților – discreditarea lui John Galliano de Eva Galambos
    Manifestarile antisemite ale lui Galliano si reactiile starnite de el, inclusiv ale actritei Natalie Portman (1-1-1970)
  • Pledoarie pentru eutanasie de Ramon Neumann
    Eutanasia este o problema complexa si dureroasa, care trebue rezolvata prin legalizarea ei, in conditii care sa previna orice derapaj. (1-1-1970)
  •  
    54.167.62.170