• ACUM.TV
  • Editia Saptamanii 10 – 16 octombrie 2011
  • DOUĂ DECENII DE LA DEZINTEGRAREA UNIUNII SOVIETICE de Nicolae Filipescu
    Intre 1985 si 1989, Secretarul General al Partidului Comunist din URRS a incercat sa reabiliteze viabilitatea precara a Uniunii Sovietice si sa mentina o oarecarea coeziune in cadrul „lagarului socialist” prin implementarea unor reforme politice si economice (perestroika) si prin liberalizarea discursului politic (glasnosti). In 1989 si 1990, Gorbaciov a adopat o politica neconfruntationala cu Occidentul, a acceptat autonomia politica a tarilor din Europa Est-Centrala si a permis reunificarea Germaniei. Pentru aceste initiative extraordinare, Gorbaciov, devenit presedinte al URSS, a primit Premiul Nobel pentru Pace. (9-10-2011 – Editorial)
  • Premiul Nobel pentru pace. Dezamăgire la Stockholm de George PETRINEANU
    Ieri 7 octombrie, inaintea decernarii Premiului Nobel pentru pace, o serie de cotidiene suedeze (Svenska Dagbladet, Expressen) o desemnau ca favorita pe Lina Ben Mhenni. Lina este activista tunisiana ale carei opinii exprimate curajos pe blogul personal au avut o contributie hotaratoare la caderea regimului lui Zine El Abedine Ben Ali in Tunisia. Faptul ca Lina Ben Mhenni nu a fost premiata a starnit dezamagire in media suedeza. (9-10-2011 – Extern)
  • Spațiu aviatic comun Moldova-UE: aproape gata de Nicu Popescu
    La 12 octombrie 2009 la ecfr am publicat acest policy memo despre UE-Moldova. una din recomandarile principale era: ‘Liberalise air-travel between the EU and Moldova, hopefully leading to a drastic reduction of air travel fares. Moldova’s neighbours Ukraine and Romania have more liberalised air travel markets, which makes the costs of air travel from Moldova to other European capitals up to 2-3 times more expensive than from Kiev or Bucharest. Reducing air travel costs will benefit the Moldovan diaspora and their relatives who would be able to travel more often and cheaper.’ evident, in guvern a fost unul din principalele subiecte de care m-am ocupat. si din iulie curent sunt in echipa de negociatori din partea RM pe marginea acestui subiect. (10-10-2011 – Republica Moldova)
  • Mai există speranţă de Eva Galambos
    Codex Sinaiticus

    Codex Sinaiticus

    Ideile tinerilor care s-au înscris la masteratul de Cultură şi civilizaţie ebraică (9-10-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • Cum a fost Posibil? 70 de ani de la Pogromul de la Iasi de Valentina Iancu
    Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” și Art Yourself au plăcerea să vă invite marți, 11 octombrie 2011, ora 19 la vernisajul expoziției taberei de pictură Cum a fost posibil? 70 de ani de la Pogromul de la Iași. (9-10-2011 – Jurnal Cultural)
  • Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX –Conferinţa « Metode, mecanisme şi instrumente folosite pentru aducerea perspectivei de gen în centrul politicilor publice » de Editori ACUM
    Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX” organizează în perioada 10-11 octombrie 2011, la Hotel “ROYAL” Bucureşti, conferinţa regională cu titlul: « Metode, mecanisme şi instrumente folosite pentru aducerea perspectivei de gen în centrul politicilor publice » (6-10-2011 – Comunicate de presa)
  • Zilele Culturii Evreiești în România , 16 – 17 Octombrie 2011 de Andrea Ghita
    În perioada 16 – 17 octombrie se vor desfăşura la Bucureşti “Zilele Culturii Evreiești din România” , incluse în suita de manifestări dedicate aniversării a 75 de ani de existenţă a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. (12-10-2011 – Jurnal Cultural)
  • CODUL MORSE, UN SEMNAL CARE DISPARE de Francisc Grunberg
    Limbajul punctelor şi liniilor a fost lingua franca (aici în sensul de limbă comună, universală – nota mea, YO4PX) a radioamatorilor, o comunitate de oameni pasionaţi, împătimiţi ai tehnologiei, care au furnizat căi de comunicare în situaţii de urgenţă şi calamităţi. (9-10-2011 – Repere carteziene)
  • Cum a fost Posibil? 70 de ani de la Pogromul de la Iasi de Valentina Iancu
    Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” și Art Yourself au plăcerea să vă invite marți, 11 octombrie 2011, ora 19 la vernisajul expoziției taberei de pictură Cum a fost posibil? 70 de ani de la Pogromul de la Iași. (9-10-2011 – Jurnal Cultural)
  • Premiul Nobel pentru pace. Dezamăgire la Stockholm de George PETRINEANU
    Ieri 7 octombrie, inaintea decernarii Premiului Nobel pentru pace, o serie de cotidiene suedeze (Svenska Dagbladet, Expressen) o desemnau ca favorita pe Lina Ben Mhenni. Lina este activista tunisiana ale carei opinii exprimate curajos pe blogul personal au avut o contributie hotaratoare la caderea regimului lui Zine El Abedine Ben Ali in Tunisia. Faptul ca Lina Ben Mhenni nu a fost premiata a starnit dezamagire in media suedeza. (9-10-2011 – Extern)
  • Mai există speranţă de Eva Galambos
    Codex Sinaiticus

    Codex Sinaiticus

    Ideile tinerilor care s-au înscris la masteratul de Cultură şi civilizaţie ebraică (9-10-2011 – Ei vor face o diferenta)
  • CODUL MORSE, UN SEMNAL CARE DISPARE de Francisc Grunberg
    Limbajul punctelor şi liniilor a fost lingua franca (aici în sensul de limbă comună, universală – nota mea, YO4PX) a radioamatorilor, o comunitate de oameni pasionaţi, împătimiţi ai tehnologiei, care au furnizat căi de comunicare în situaţii de urgenţă şi calamităţi. (9-10-2011 – Repere carteziene)
  • google_1
    google_2

  • Ion Diaconescu a trecut examenul final… de Stefan N. Maier si Petru Clej
    Cum ne vom aminti de el? Cum va ramane in istorie? (12-10-2011 – Medalion)
  • Un soldat israelian = 1000 de prizonieri palestinieni ? de Petru Clej
    Israelul și gruparea islamistă palestiniană Hamas au ajuns lo înțelegere privind schimbarea militarului israelian Gilad Shalit, prizonier în Gaza din 2006, cu un grup de deținuți palestinieni din închisori israeliene. (11-10-2011 – Ultima Ora)
  • Memoria legendarului campion Farkas Paneth, la Cluj de Andrea Ghita
    După doi ani de la trecerea în lumea celor drepţi, Farkas Paneth continuă să fie acasă la Cluj, în sălile de antrenament şi de competiţie. Impulsul paletei sale de lemn, confecţionată în 1945 cu încrâncenarea celui întors din iadul de la Auschwitz, a propulsat decenii de-a rândul jucătorii clujeni pe culmile tenisului de masă european şi mondial şi mai are energia de a stimula şi sportivii de azi şi de mâine. (9-10-2011 – Sport)
  • VARA INDIANĂ ÎN TORONTO de Cristina Dobrin
    Vă invit la o plimbare fotografică prin unul din nenumăratele parcuri ale metropolei Toronto, parcul Sunnybrook, într-o după-amiază de duminecă, zi în care în Canada se sărbătorește Thanksgiving day. (9-10-2011 – Album)
  • După amiază de toamnă de Florin Predescu
    Intr-un colt ferit de invazia turistilor si a poluarii – numit Point Lookout in sudul statului Maryland am prins un peste numit Rockfish.L-am curatat, l-am spalat, l–am marinat in boia de ardei dulce, piper, usturoi, migdale sfaramitate si in putin vin alb. (9-10-2011 – Gastronomie si Stil)
  • 2 poeme de Ştefan BOLEA de Dan DAVID
    în oraş te poţi pierde foarte uşorei trimit puşcaşii marini să mă hăituiascăsniperi mă veghează la fiecare intersecţieprin satelit mă urmăresc cei de la nasaaşteptând prilejul să mă bombardeze (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Aproape coșmar de Dan DAVID
    „Nici eu nu sunt viu, nu mă pot mișca,Iar sângele m-i s-a uscat prin artere.Am rămas cu un singur gând.Mă torturează de mi se face milă de mine.” (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Șerpoaica – Povestire de Bruno Ștefan (2) de Dan DAVID
    Când a terminat de vorbit, Elisabeta s-a transformat în şarpe în faţa tuturor localnicilor, încolăcindu-se pe mâna dreaptă a lui Cezar, lăsând asistenţa fără grai. (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Floarea vietii… de Irina Lucia Mihalca
    Floarea vietii… (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Cupa Mondială la rugby: când țara de baștină nu mai contează de Petru Clej
    Din circa 600 de jucători care au evoluat la Cupa Mondială, 112 proveneau din altă țară decât din cea în cărei echipă evoluau. (13-10-2011 – Sport)
  • CE ȚIE NU-ȚI PLACE… de Alex Dimitrov
    (9-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • FIE PÂINEA CÂT DE REA…. de Alex Dimitrov
    (11-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • TELEVIZIUNEA INDEPENDENTĂ de Alex Dimitrov
    (10-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • ALIANŢĂ ELECTORALĂ de Alex Dimitrov
    (12-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • PARADISUL PIERDUT de Alex Dimitrov
    (13-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • DEMOCRAŢIA de Alex Dimitrov
    (14-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • CRIZĂ ÎN ECOSISTEM de Alex Dimitrov
    (15-10-2011 – O Fiertura pe Zi)
  • FERESTRE de Dan DAVID
    (10-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • FERESTRE de Andrea Ghita
    (11-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • FERESTRE de Daniel Macovei
    (12-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • FERESTRE de Matei Mircioane
    (14-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • FERESTRE de Eduard Mattes
    (13-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • FERESTRE de Daiana Mandl
    (9-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • FERESTRE de Vlad Solomon
    (15-10-2011 – Fotografia Zilei)
  • Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX –Conferinţa « Metode, mecanisme şi instrumente folosite pentru aducerea perspectivei de gen în centrul politicilor publice » de Editori ACUM
    Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX” organizează în perioada 10-11 octombrie 2011, la Hotel “ROYAL” Bucureşti, conferinţa regională cu titlul: « Metode, mecanisme şi instrumente folosite pentru aducerea perspectivei de gen în centrul politicilor publice » (6-10-2011 – Comunicate de presa)
  • Zilele Culturii Evreiești în România , 16 – 17 Octombrie 2011 de Andrea Ghita
    În perioada 16 – 17 octombrie se vor desfăşura la Bucureşti “Zilele Culturii Evreiești din România” , incluse în suita de manifestări dedicate aniversării a 75 de ani de existenţă a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. (12-10-2011 – Jurnal Cultural)
  • Un soldat israelian = 1000 de prizonieri palestinieni ? de Petru Clej
    Israelul și gruparea islamistă palestiniană Hamas au ajuns lo înțelegere privind schimbarea militarului israelian Gilad Shalit, prizonier în Gaza din 2006, cu un grup de deținuți palestinieni din închisori israeliene. (11-10-2011 – Ultima Ora)
  • Memoria legendarului campion Farkas Paneth, la Cluj de Andrea Ghita
    După doi ani de la trecerea în lumea celor drepţi, Farkas Paneth continuă să fie acasă la Cluj, în sălile de antrenament şi de competiţie. Impulsul paletei sale de lemn, confecţionată în 1945 cu încrâncenarea celui întors din iadul de la Auschwitz, a propulsat decenii de-a rândul jucătorii clujeni pe culmile tenisului de masă european şi mondial şi mai are energia de a stimula şi sportivii de azi şi de mâine. (9-10-2011 – Sport)
  • Cupa Mondială la rugby: când țara de baștină nu mai contează de Petru Clej
    Din circa 600 de jucători care au evoluat la Cupa Mondială, 112 proveneau din altă țară decât din cea în cărei echipă evoluau. (13-10-2011 – Sport)
  • Articole preferate de cititori:
  • Regele Mihai primește cu bucurie invitația de a se adresa Parlamentului de Editori ACUM
    Casa Regală a primit cu bucurie vestea invitării Majestății Sale Regelui de a se adresa Camerelor reunite ale Parlamentului României, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. (1-1-1970)
  • Spațiu aviatic comun Moldova-UE: aproape gata de Nicu Popescu
    La 12 octombrie 2009 la ecfr am publicat acest policy memo despre UE-Moldova. una din recomandarile principale era: ‘Liberalise air-travel between the EU and Moldova, hopefully leading to a drastic reduction of air travel fares. Moldova’s neighbours Ukraine and Romania have more liberalised air travel markets, which makes the costs of air travel from Moldova to other European capitals up to 2-3 times more expensive than from Kiev or Bucharest. Reducing air travel costs will benefit the Moldovan diaspora and their relatives who would be able to travel more often and cheaper.’ evident, in guvern a fost unul din principalele subiecte de care m-am ocupat. si din iulie curent sunt in echipa de negociatori din partea RM pe marginea acestui subiect. (10-10-2011 – Republica Moldova)
  • Articole preferate de cititori:
  • De ce în Ungaria evreii nu doresc sa fie o minoritate? de Eva Galambos
    Peter Feldmajer, preşedintele MAZSIHISZ

    Peter Feldmajer, preşedintele MAZSIHISZ

    Motivele pentru care evreii din Ungaria nu vor să fie consideraţi minoritate (1-1-1970)
  • Republica Moldova, Uniunea Europeană și homosexualii de Denis Cenusa
    Politicul moldovenesc a întâmpinat cu o doză exagerată de extaz faptul că legislativul european a înserat în moţiunea sa de rezoluţie privind negocierea Acordului de Asociere moldo-comunitar menţiunea despre “perspectiva europeană” a R.Moldova. Jonglând cu formule diplomatice, eurodeputatul britanic, Graham Watson, responsabil de pregătirea acestei propuneri, a înсercat să sensibilizeze factorii de decizie europeni asupra rolului stimulator pe care îl poate oferi promiterea unui “viitor european” în UE pentru a angaja R. Moldova în realizarea reformelor structurale. Ancorarea acestei prevederi nu este deloc întâmplătoare, având ca scop impulsionarea reformelor atât la nivel instituţional, dar şi atragerea unui sprijin mai mare din partea societăţii reticente, rezervate sau conservator-paternaliste. (1-1-1970)
  • „Primăvara arabă” nu a adus după sine respectarea drepturilor omului de Eva Galambos
    Ţările din Orientul Mijlociu sunt departe de a pune în aplicare respectarea drepturilor omului, în majoritatea statelor primăverii arabe se aplică în continuare torturi , chiar execuţii sumare (1-1-1970)
  • Aderarea României la Schengen: un război cu lalele de Liliana Popescu
    În 22 septembrie a.c. a avut loc Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) al UE, în cadrul căruia a fost luată decizia de amânare a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Decizia se datorează opoziţiei categorice a reprezentanţilor Olandei şi Finlandei şi ea a fost luată în ciuda faptului că România a îndeplinit condiţiile tehnice ale acquis-ului Schengen. Cum au reacţionat politicienii şi mass media românească? Ce semnificaţie are această decizie pentru România? Iată întrebări pe care articolul de mai jos le discută. (1-1-1970)
  • Marea Britanie: Limita de vârstă pentru pensionare a fost eliminată de Petru Clej
    De la începutul lunii octombrie, în Marea Britanie nu mai există limită de vârstă pentru pensionare. De acum încolo, angajatorii nu vor mai avea dreptul să-și pensioneze automat lucrătorii atunci când aceștia împlinesc 65 de ani. Dar ce implicații poate avea această măsură adoptată de parlament? (1-1-1970)
  • Hai să ne jucăm de-a alegerea președintelui de Petru Clej
    Lipsa de maturitate a clasei politice din Republica Moldova, țară cu o populație cât jumătate din populația Londrei, este notorie. Din păcate, acești politicieni nu se pot vedea din afară, ca să-și dea seama cât sunt de ridicoli în joaca lor dintr-o țară care seamănă uneori cu o casă de păpuși. (1-1-1970)
  • Premierul Filat – un dublu mincinos? de Denis Cenusa
    Toți își amintesc despre promisiunile făcute de liderul PLDM, Vlad Filat, pentru luna septembrie. Primul angajament sonor și semnificativ se referă la identificarea unei soluții viabile pentru alegerea președintelui țării, a doua promisiune vizează promovarea și/sau adoptarea legii “anti-discriminare”. Ambele inițiative au fost cu succes abandonate de PLDM, în condițiile în care Parlamentul European le-a menționat în recenta rezoluție prin care solicită o mai mare deschidere față de R. Moldova din partea Uniunii Europene. Omiterea acestor obiective se pare că nu deranjează guvernanții moldoveni, care sunt de acord să apară la summitul Parteneriatului Estic de la Varșovia având asemenea restanțe. (1-1-1970)
  • Este AIE-2 un proiect “falimentar” pentru integrarea europeană a Republicii Moldova? de Denis Cenusa
    Zarurile au fost aruncate, dar jocul nu se sfârșește. Alianța de guvernare își menține cursul, păstrându-și echilibru firav pentru a nu se lasă sub linia de plutire. Mesajul pro-european și “focurile de artificii” organizate сu orice prilej de echipele PR ale actualei guvernări, de nevoie susținute de către occidentali, creează percepții neuniforme în gândirea publicului. Bazându-se pe confuzia cronică a moldovenilor în materie de politică și actul guvernării în sine, puterea actuală trage deasupra sa atenția actorilor externi, încercând să-și voaleze incompetența guvernării și diferențele mici care o disting de inamicii ei nativi- comuniștii. (1-1-1970)
  • Israelul este din ce în ce mai izolat în regiune de Eva Galambos

    Atac împotriva Ambasadei israelului de la Cairo

    Influenţa deteriorării relaţiilor cu Turcia şi a evenimentelor din Cairo asupra poziţiei Israelului în regiune. (1-1-1970)
  • Ion Diaconescu a trecut examenul final… de Stefan N. Maier si Petru Clej
    Cum ne vom aminti de el? Cum va ramane in istorie? (12-10-2011 – Medalion)
  • VARA INDIANĂ ÎN TORONTO de Cristina Dobrin
    Vă invit la o plimbare fotografică prin unul din nenumăratele parcuri ale metropolei Toronto, parcul Sunnybrook, într-o după-amiază de duminecă, zi în care în Canada se sărbătorește Thanksgiving day. (9-10-2011 – Album)
  • După amiază de toamnă de Florin Predescu
    Intr-un colt ferit de invazia turistilor si a poluarii – numit Point Lookout in sudul statului Maryland am prins un peste numit Rockfish.L-am curatat, l-am spalat, l–am marinat in boia de ardei dulce, piper, usturoi, migdale sfaramitate si in putin vin alb. (9-10-2011 – Gastronomie si Stil)
  • 2 poeme de Ştefan BOLEA de Dan DAVID
    în oraş te poţi pierde foarte uşorei trimit puşcaşii marini să mă hăituiascăsniperi mă veghează la fiecare intersecţieprin satelit mă urmăresc cei de la nasaaşteptând prilejul să mă bombardeze (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Aproape coșmar de Dan DAVID
    „Nici eu nu sunt viu, nu mă pot mișca,Iar sângele m-i s-a uscat prin artere.Am rămas cu un singur gând.Mă torturează de mi se face milă de mine.” (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Șerpoaica – Povestire de Bruno Ștefan (2) de Dan DAVID
    Când a terminat de vorbit, Elisabeta s-a transformat în şarpe în faţa tuturor localnicilor, încolăcindu-se pe mâna dreaptă a lui Cezar, lăsând asistenţa fără grai. (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Floarea vietii… de Irina Lucia Mihalca
    Floarea vietii… (9-10-2011 – Poeme, Eseuri, Proza)
  • Articole preferate de cititori:
  • „Salvaţi sinagoga din Hârlău!” – imperativul unei zile dedicate istoriei evreilor hârlăoani de Andrea Ghita
    De mai mulţi ani se fac diligenţe pentru salvarea sinagogii din Hârlău, numai că lucrurile trenează. Încă nu s-a reuşit nici clasarea ei ca monument istoric, întrucât persistă neclarităţile în ceea ce priveşte titlul de proprietate al edificiului. Fără un studiu de fezabilitate şi un proiect corespunzător, lucrările de restaurare nu pot începe, iar după ce vor fi început nu se ştie dacă se vor găsi fonduri suficiente pentru terminarea lor. Fiecare zi de amânare muşcă necruţător din viaţa clădirii care nu poate fi salvată fără solidaritatea şi dedicaţia umană. (1-1-1970)
  • „Eu nu spun adio acestei comunităţi” – interviu cu Marele Rabin Menachem Hacohen de Andrea Ghita
    În 31 august 2011, la Sinagoga Mare din Bucureşti, a avut loc ceremonia de rămas bun a Marelui Rabin Menachem Hacohen, care şi-a încheiat misiunea în România. În ajunul acestei zile importante, Marele Rabin a avut amabilitatea de a mă primi în biroul său – unde tocmai îşi corecta discursul de a doua zi – şi de a-mi acorda un interviu… (1-1-1970)
  • CAROL RACKLIN SIEGEL – IUDAISM ȘI SPIRITUALITATE de Dorel Schor

    DOVE

    Am fost tentat sa intitulez aceasta prezentare a unei artiste care isi combina talentul si dragostea pentru pictura cu temele biblice „Iudaism si spiritualitate” sau „Mostenire si identitate iudaica” – in intentia de a surprinde cit mai bine esenta creatiilor ei. (1-1-1970)
  • LAPTELE NEGRU – fragment (1) de Norman Manea
    Aș vrea să sper că textul studentei mele, reprezentând vocea unei tinere din noua generație creștină occidentală de azi, va interesa cititorul român, suscitând revelatoare comparații cu dezbaterea publică din țară, câtă a fost sau va mai fi, în legătură cu dureroasa temă. (1-1-1970)
  • Memorial Iosif Mattes de Dragos Nelersa

    Anul 1937. Cel care avea să devină campion de box și-a luat pasiunea în serios încă de la o vârsta fragedă

    În toamna anului acesta se împlinesc unsprezece ani de când maestrul Iosif Mattes ne-a părăsit. De numele său se leagă destinele multor pugiliști ieșeni dar și o pleiadă de medalii și victorii în ring pe care tânărul Mattes le-a obţinut în anii 1935-1949. Şi poate cel mai important este faptul că a fost unul dintre cei care într- adevăr s-a zbătut pentru a scoate din anonimat școala ieșeană de box. (1-1-1970)
  • A BLANK PAGE de Natalie Montanaro
    Wish I could be a single drop of water….. (1-1-1970)
  • ANUL NOU EVREIESC ŞI SĂRBĂTORILE CARE ÎL URMEAZĂ: IUDAISM ŞI UNIVERSALITATE de Lucian Zeev HERȘCOVICI
    Articol despre sorgintea şi tâlcul sărbătorilor evreieşti de toamnă. (1-1-1970)
  • „Îţi voi spune o poveste extraordinară. Povestea ta”- interviu cu fotograful Cosmin Dănilă- de Paulina Eliza Duta
    După ce priveşti doar câteva dintre fotografiile lui Cosmin Dănilă vei simţi că ai pătruns într-o lume aparte plină de culoare şi de sensibilitate.Aceasta este lumea fiecăruia dintre cei care au fost atraşi de talentul şi modestia lui Cosmin pentru a-i încredinţa simţului său fotografic cele mai preţioase momente ale vieţii lor.Vă invit să-l cunoaşteţi pe Cosmin Dănilă. (1-1-1970)
  • GALERIE LA PALAT- PICTURILE DIN FLOOS CASTLE de Dorel Schor

    Pierre Bonnard

    Al zecelea duce de Roxburghe este mare amator de arta. De altfel, toti ducii si ducesele de Roxburghe au fost mari amatori de arta…Acesta este si unul din motivele pentru care am vizitat castelul Floors, cel mai mare castel locuit din Scotia. (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • TRAGEDIE ÎN NORDUL ARCTICII: Dirijabilul Italia, Umberto Nobile şi Giuseppe Biagi de Francisc Grunberg

    Dirijabilul Italia înainte de plecarea spre Polul Nord

    În 1928 s-a desfăşurat în nordul Arcticii o dramatică acţiune de salvare a supravieţuitorilor dirijabilului Italia. Această acţiune s-a putut realiza în bună parte datorită contribuţiei unui radioamator rus necunoscut, Nicolai Schmidt, primul care le-a auzit apelul de ajutor. (1-1-1970)
  • DICTATORII ȘI RADIOAMATORISMUL de Francisc Grunberg
    Dintotdeauna radioamatorismul a fost privit de dictatori cu bănuială şi teamă, ca o preocupare suspectă şi potenţial periculoasă. Posibilitatea de a transmite mesaje peste sârma ghimpată a „Cortinelor de fier”, peste graniţele păzite cu străşnicie – graniţe pe care armele sunt îndreptate mai mult spre interior decât spre exterior, cum inspirat remarca înainte de decembrie 1989 în ziarul Libération un poet român curajos – era asociată în Republica Populară Română, dar şi sub celelalte regimuri opresive din lume, trecute sau prezente, cu activitatea de spionaj „în solda duşmanului”. În imaginaţia paranoidă a dictatorilor, spionii, deghizaţi în radioamatori, încearcă să submineze eroicul efort popular de edificare a societăţilor bazate pe supravegherea şi supunerea totală a cetăţenilor, fie ele regimuri socialiste, comuniste, militare, tribale sau fundamentaliste. (1-1-1970)
  • 60 DE ARGUMENTE ÎN FAVOAREA RADIOAMATORISMULUI de Francisc Grunberg
    La a 60-a aniversare a revistei The CQ Magazine echipa publicaţiei a prezentat 60 de „argumente” în favoarea radioamatorismului, formulate de Richard Moseson, W2VU, editorul revistei şi directorul editorial al tuturor publicaţiilor CQ, care a avut amabilitatea de a-mi acorda dreptul de publicare. Articolul a fost publicat pentru prima dată pe Radioamator.ro (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • Să întâlneşti un Om, la Auschwitz! de Andrea Ghita
    Din sipetul amintirilor lui Mihai Eiskovits, o poveste despre detaşamentul de muncă, Auschwitz şi întâlnirea cu un Om Salvator. (1-1-1970)
  • Traumatizanta poveste a unei ştampile de Ovidiu Ivancu
    Asemenea lui Iona în stomacul chitului, de multe ori am fost nevoit să intru în contact direct (mult mai direct decât mi-aş fi putut vreodată dori!) cu birocraţia. Birocraţia în formele ei diverse, absurde, suprarealiste… Spre deosebire de mulţi conaţionali, eu unul înţeleg necesitatea birocraţiei, ba, mai mult decât atât, înţeleg şi accept raţiunea ei de a exista. (1-1-1970)
  • ROMGLEZA ŞI ROMTALIANA de Francisc Grunberg
    Nu stă în intenţia mea de a stabili sau de a impune cuiva norme de exprimare şi de scriere. Sarcina emiterii unor astfel de ucazuri şi-a asumat-o Academia Română, cu mai mult sau mai puţin succes. Înlocuirea lui î cu â în interiorul cuvintelor nu a fost adoptată unanim, numeroase publicaţii de marcă persistă în folosirea vechii ortografieri. Admiţând că a folosi în scriere o literă în loc de alta este în ultimă instanţă un amănunt căruia i s-a dat o importanţă exagerată şi care a stârnit patimi poate nejustificate, suntem nevoiţi să acordăm o atenţie mult mai mare influenţelor externe pe care le suportă limba română în ultimii ani, provocărilor cărora ea trebuie să le facă faţă. (1-1-1970)
  • Alt rinocer de Laszlo Alexandru
    Gheorghe Grigurcu îşi semnează încolonarea, fără surle sau trîmbiţe, în tagma de tot tulbure a extremiştilor preocupaţi azi de cultul personalităţii mareşalului. Nu-mi propun să-i replic eu la asemenea insanităţi poluante. Mă limitez la citarea unui pasaj elocvent din Raportul Final elaborat de un colectiv internaţional de specialişti şi însuşit ca document oficial de către doi preşedinţi ai României. (1-1-1970)
  • „Mi-am luat inima – sau ce mai rămăsese din ea – în dinţi şi am ieşit afară din casă decisă să mă apăr până la ultima suflare” (memoriile Ilanei Hida – ultima parte) de Andrea Ghita
    Ilana Hida s-a născut la 20 septembrie 1922, într-o familie evreiască nu prea înstărită din Cluj. Tatăl ei era croitor şi a luptat în armata austro-ungară, fiind rănit grav pe frontul rusesc. În primăvara lui 1944 a fost deportată la Auschwitz împreună cu familia. A trecut prin mai multe lagăre naziste, dar a reuşit să supravieţuiască. Singura din familia ei. După război a trăit o vreme în Bucureşti, în anii 1970 stabilindu-se în Israel. Urmează ultimul episod al amintirilor ei despre ghetou şi sosirea la Auschwitz, aşa cum le-a relatat în 1986, fiului ei George Hida, care le-a înregistrat şi le pune la dispoziţia cititorului, la câţiva ani după stingerea din viaţă a Ilanei Hida (1-1-1970)
  • Articole preferate de cititori:
  • 101 ani de viață! Florica Nicolescu, specialist în domeniul psihopedagogiei copilului de Ileana Costea

    Florica Nicolescu - Portret

    La Râmnicu Vâlcea, pe 7 octombrie 2011, Florica Nicolescu (născută Stafiescu), prietenă de o viaţă şi colaboratoarea Dr. Florica Bagdasar în domeniul psihologiei copilului cu dizabilităţi, împlinieşte 101 ani. Ca şi anul trecut, ziua ei de naştere va fi sărbătorită într-un mod specific secolului 21, prin video şi internet, pe Skype (La Vâlcea rude apropiate, printre care şi nepoata ei, Doina Ţetcu, biografa ei principală. De departe, fiul Floricăi, Radu Nicolescu, doctor in matematică si profesor universitar de informatică la Auckland, Noua Zeelanda, cu soţia lui, Letiţia, şi Ileana Costea, din Los Angeles, California, co-autoare a articolului.) (1-1-1970)
  • TOTEM – Cirque du Soleil de Cristina Dobrin
    Undeva între ştiinţă şi legendă, TOTEM explorează legăturile care unesc OMUL cu celelalte specii, visurile şi potenţialul său infinit. Pe parcursul a două ore, spectatorii sunt purtați într-o călătorie fascinantă a speciei umane, de la starea de amfibie până la visul omului de a zbura. Inspirat din miturile fondatoare ale civilizațiilor, TOTEM ilustrează, printr-un limbaj vizual și acrobatic, progresul evolutiv al speciilor. (1-1-1970)
  • Aplauze în sala de tribunal… şi la ONU de Eva Galambos

    Mahmud Abbas la ONU

    Atitudini antisemite sau antiisraeliene sunt primite cu aplauze, atât în săli de tribunal cât şi la ONU (1-1-1970)
  • Reverie in septembrie de Florin Predescu
    Septembrie ingana cu ultimele zile de vara precum raurile se pierd in mare. E aproape imposibil sa refaci amestecul de culori varatice cu cele de toamna, lumina difuza in amurg ori in zori. (1-1-1970)
  • Nu am vrut să învăţ nemţeşte! de Andrea Ghita
    Puteam să merg la grădiniţa sau la şcoala germană, puteam să aleg această limbă la gimnaziu sau liceu, dar am refuzat cu înverşunare. Mulţi, foarte mulţi ani, în mentalul meu limba germană era legată indisolubil de război, de nazişti, fascişti şi lagărele de exterminare. Ostilitatea faţă de limba vorbită de ceilalţi (fie ei inamici sau vecini antipatici, concetăţeni pizmuiţi sau dispreţuiţi) se manifestă într-o veselie pe plaiurile mioritice. Cel mai sugestiv exemplu e maghiara. (1-1-1970)
  •  
    3.238.82.77