Stau suspendată
pe-un talger de balanţă
cât un destin de mare
ondulându-şi mişcarea
de neoprit cât o viaţă
din văzduh către nisipuri
ritmic, obsedant,
până la vârtejul simţurilor.
S-ar putea să urc
până spre cer,
dar asta-i tot una
cu zborul planat, cât mai aproape
deasupra pământului.
S-ar putea însă
la fel de bine
să regăsesc gustul prăbuşirii
eşuând în infernul lor,
al celorlalţi,
ei, toţi ca unul
înrobiţi lui ceea-ce-trebuie
lui ceea-ce-se-cade
lui ceea-ce-se-cuvine
lui ceea-ce-se-judecă
lui ceea-ce-se-spune
ori drumurilor prea ades umblate
de eroii lamentabili ai vieţii
orânduite rostuite plănuite
în mlaştina călâie
a certitudinii.
Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza
Balanţa de aer
de Rodica Grindea (20-1-2013)1 ecou
… Invata-ma Doamne binecuvantarea,
rugamintea
pentru secretul frunzei vestejite,
pentru fructul poamelor parguite,
pentru libertatea asta de a traii
a simtii,
a respira
a stii sa vrei…
si a cadea…
(Originalul in ebraica de LEA GOLDBERG, in romaneste: Itzhak Bareket)