Decupez din zid o cărămidă
apoi alta și alta
și tot așa mai departe
pînă gaura aduce cu o gură stirbă.
Îmi pun ochelarii
și mă strecor în camera vecină:
scot rînd pe rînd
umbrele strămoșilor
plutind ca niște fetuși în borcane…
Le aliniez pe masă,
ridic steagul
și încremenesc în poziție de drepți…
Nene Nichita, ASTA E CEVA! Ma alaturez cu drag, respect si apreciere, in pozitia de drepti.