Am intrat în cercul de foc fără să-mi pese,
Fără să presimt ceva, fără să ştiu.
Ei, am intrat! Am fost prins.
Pentru mine, în lumea aceasta doar tu erai.
Zburam după tine.
Cerul era o aripă ruptă din Rai.
Urmele tale, parfumul tău, braţele tale, erau reale.
Era totul aievea; nu era vis.
Mă miram că nu întâlneam îngeri.
Doar că aripi albe nu aveai!
Am ajuns lângă tine.
Lumina s-a stins, s-a făcut noapte.
Nu mai pluteam.
Atinsesem cercul de foc.
Am căzut cu aripile arse.
În centrul Universului, cu ochii din flăcări,
Râdeai.
…si eu ,vreau nu vreau , am intrat intr’un cerc de foc , dar imi pasa foarte mult , nu numai mie , tuturor de pe aici … de trei zile suntem avertizati ” CULOARE ROSIE ,CULOARE ROSIE ” ASTA INSEAMNA CA TREBUIE SA GASIM IN TIMP DE CATEVA SECUNDE ,ADAPOST INPOTRIVA ATACURILOR RACHETELOR AERIENE LANSATE DE HAMAS ” .
e oare cum ,foarte neplacut , dar speram sa supra vietuim si sa continuam a ne
ocupa de arte si literatura.
cu drag , itzhak bareket.