Îmbunătăţirea minoră a poziţiei Moldovei în ratingul privind libertatea presei, publicat de Freedom House, este un progres ce a produs bucurie printre guvernanţi. Alte sentimente au predominat în rândul instituţiilor media, conştiente de faptul că libertatea lor este firavă, compromisă şi pe alocuri dependentă de factorul politic.
Intersectarea presei cu politicul a fost perfect subliniată de Centrul pentru Jurnalism Independent, în încercarea de a proiecta peisajul mediatic autohton. În manifestul organizaţiei publicat de Ziua Mondială a libertăţii Presei, se nominalizează cazurile concrete de implicare şi control asupra diverselor media de către Chiril Lucinschi (PLDM), Valeriu Munteanu (PL), Valeriu Lazăr (PDM). Aceştia deţin pachete de acţiuni în cadrul adminstrării unor surse media, şi, cel mai probabil utilizează acest resort.
Pe lângă aceasta, ne amintim că Vlad Plahotniuc decide soarta postului TV cu acoperire naţională “PrimeTV” şi alte televiziuni, comuniştii s-au impus până în aprilie 2012 prin intermediul “NIT”, liberalii se fac văzuţi cu ajutorul “EuroTV”, iar liberal-democraţii cu TV7.
Mai nou, partidele politice vor să cucerească spaţiul virtual, a cărui dezvoltare vertiginoasă a atras atenţia îndată după 7 aprilie 2009. Astfel, partidele din Alianţă, comuniştii, socialiştii şi partidele extra-parlamentare au dezvoltat resurse de informare on-line şi se concentrează pe crearea televiziunilor on-line. Comuniştii şi socialiştii au anunţat deschis că vor canaliza eforturi în aceste scopuri.
Dacă presa TV, radio şi cea scrisă este parţial controlată şi poate fi strangulată în orice clipă de stăpânii oligarhi aflaţi la putere, atunci presa online deocamdată se poate bucura de libertate. Dar coruperea presei şi a celor angajaţi în domeniu pune în pericol orice libertate în media TV, radio, tipărită, fie chiar şi cea virtuală.
Tradiţional, jurnaliştii sunt ţinta politicienilor în campaniile electorale, când aceştia primesc salarii adiţionale, bonusuri “în plic” sau favoruri, care îi îngenunchează şi le pune echidistanţa sub presiunea banului.
Este o realitate tristă ce poate fi reprogramată şi setată în termenii necesari pentru o societate deschisă şi democratică, doar dacă jurnaliştii vor reuşi să scape de acea dependenţă economică şi politică existentă în prezent. Concurenţa creată de jurnalismul social, via blogosferă, reţele de socializare şi microblogging, va determina jurnalismul tradiţional să se schimbe. Vizibilitatea jurnalismului social în comparaţie cu cel tradiţional va convinge factorul politic să relaxeze presiunea asupra instituţiilor media controlate, acceptând revoluţionare lor şi ridicarea nivelului de libertate.
Semne reale de îmbunătăţire vor fi atunci când va fi asigurată reformarea televiziunii publice, transparenţa asupra proprietarilor mass-media, protejarea jurnaliştilor şi respectarea legii privitor la libertatea exprimării de către funcţionarii publici, slujitorii sistemului judecătoresc, poliţie şi guvernanţi.
Cei la NIT, ElitaTV, PublikaTV, Oleg Brega, Victoria Kriukova, toţi cei prezenţi la inaugurarea preşedintelui Nicolae Timofti, care ulterior a şi bruscat verbal jurnaliştii (vezi articolul: Primele “gafe” ale președintelui Timofti), sunt tentaţi să contrazică punctajul acordat de Freedom House.
Locul 116 din totalul ţărilor evaluate (197 de state) nu este o victorie a actualei guvernări. Dezgheţarea a avut loc pentru că au plecat comuniştii, cunoscuţi pentru agresivitatea şi hiper-închiderea faţă de presa neloială. Deci, meritul le “revine” comuniştilor plecaţi în opoziţie, care nu mai dispun de pârghiile necesare pentru a îngrădi activitatea jurnaliştilor. De aceea, mai sunt încă cel puţin 2 ani ca cei din actuala guvernare să-şi demonstreze faţa democratică, dacă cu adevărat o au, şi să înceteze ingerinţa în afacerile mass-media.
Orice pluralism de opinie mimat, artificial indus opiniei publice de o presă docilă unei guvernări, va împiedica dezvoltarea societăţii, deconectând-o de la democraţia participativă, substituită gradual cu “show-democraţia”.