Depărtările mele nu sunt chiar depărtări.
De aceea şi orizontul nu e prea departe
De vàrful aripilor!
Din două bătăi din aripi
Orizontul îmi ramàne mult în urmă..
Iar eu,
Eu înaintea lui…
.
Și timpul meu e prea aproape de mine.
Mă strànge la umeri
Și aş vrea să ies din el!
Ieşit din timp ca Venus din mare,
Cu secundele şiroindu-mi pe corp…
Timpul mi-a rămas mic
Iar depărtările mult în urmă…
.
Mă înveţi să îmi împart clipele
Cu mustangii din poemele tale.
Poate aşa a sfàrsit şi Chronos după ce si-a devorat copiii!
Priponit de un zarzăr, mustangul tău îmi rumegă orele…
,,,d-ta.reusesti sa introduci prin lucrarea de azi si ACUM , un ritm si o muzica pe care ,eu cel putin ,o astept de multa vreme …ei uite ca a sosit !
FELICITARI MULTUMITOARE . cu drag ,itzhak bareket ,