Cînd cerul îmi pare prea mare şi mă striveşte,
mă duc în pădure. Printre frunze, se văd doar bucăţi
de cer, mititele. Şi eu trăiesc şi mă simt bine.
Ca o călugăriţă care s-a rugat
toată noaptea şi, înainte să adoarmă,
se miră: Oare cine-o fi Dumnezeu?
Ca un soldat care dezertează ca să-şi întrebe
cîinele de-acasă: Oare borcanele cu gem
sînt viaţa de apoi a gutuilor?
Ca un călător străin undeva.
…minunat si bine venit ! daca viata de apoi a gutuilor e mireasma lor slavita si gustul lor neintrecut pentru noi toti , locuitori efemeri al acestei planete , fie
DOAMNE , fie , cat mai abundent si cu cat cu mai multa marinimie , ca e mare sarbatoare si mare bucurie…
acuma sunt foarte curios sa sfiu ce ai de spus in legatura cu CIRESELE AMARE ,VISINILE , CORCODISELE ,PRUNELE si toate celelalte trufandale din livezi ,,,sa na scri nene despre toate ,aceste superbe bucate ,ca merita ,ZAU asa , merita cu varf si indesat ,,,