Alegerea lui Nicolae Timofti pune capăt unui interimat în fruntea Republicii Moldova de 917 zile
Mai este o treaptă pentru validarea alegerilor prezidenţiale, de care vom trece după confirmarea rezultatului de către Curtea Constituţională. Nicolae Timofti, votat de 62 dintre cei 101 deputați, după aproape trei ani de vacanță a postului, va fi cel mai probabil preşedinte, chiar dacă comuniştii vor să impună Curții să creadă altfel. Dar cum rămânem cu AIE-2 (Alianța pentru Integrare Europeană, coaliția de guvernare) şi mai putem vorbi oare despre aceasta după ce algoritmul forţelor a fost schimbat. Marian Lupu nu a fost ales preşedintele ţării, deşi era elementul cheie al acordului de înfiinţare a Alianţei, care i-ar fi permis lui Mihai Ghimpu să devină președinte al Parlamentului.
Dar după votul din 16 martie, ecuaţia de putere se va schimba, iar guvernarea se va reformata. Viaţa politică va fi mai activă decât a fost până acum, deoarece AIE-2 va trebui să supravieţuiască ciocnirilor de interese dintre PLDM-PDM-PL, unde liberalii sunt pe cele mai vulnerabile poziţii.
Contradicţiile nu se vor lăsa aşteptate, deoarece Timofti nu va accepta dictatul cuiva. Deşi este din familie de foşti deportaţi şi are simpatii faţă de mişcarea unionistă, noul deocamdată neconfirmat preşedinte al RM va fi atent la dialogul cu Ghimpu, deoarece va lucra pentru rezultat, dar nicidecum nu pentru comoditatea şi favorurile partidelor din actuala AIE. Posibil că Timofti este convenabil celor din AIE-2 din multe considerente, dar în noua configuraţie factorul extern va fi mai impunător, condiţionând autorităţile moldoveneşti să lucreze asupra reformelor.
Reformatarea puterii este şi un deziderat al socialiştilor, care astăzi au ales un preşedinte apartinic, reuşind să-l înlăture pe Lupu şi să-l staţioneze pe Ghimpu în funcţia de simplu deputat. Liderul liberalilor a promis că nu va pretinde la funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, luată de la comunistul Artur Reşetnicov. De aceea, posibil până la finalizarea mandatului acestui Parlament, Ghimpu va fi în afara unor funcţii serioase în stat.
Acum, liderii AIE-2 sunt puşi în situaţia să recunoască că Alianţa nu mai există sau să semneze un document nou, dar nici Timofti şi nici Filat nu sunt deloc interesaţi în aceasta. Epicentrul conflictelor se mută în Parlament, unde socialiştii (PSRM) se vor consolida în rolul de opoziţie constructivă, dar şi critică după cum a promis Igor Dodon, liderul PSRM. Comuniştii au devenit marginali, iar strategia PCRM-ului nu a dat roade, în schimb liderul lor, Vladimir Voronin, a confirmat că socialiştii sunt pe picior de paritate cu opoziţia comunistă, după ce s-a convocat egal la egal cu liderul socialiştilor.
Avem preşedinte, dar AIE-2 s-a invalidat odată ce a votat pentru Timofti – un preşedinte apartinic. Ei au fost constrânşi să o facă, pentru a se îndepărta de alegeri anticipate riscante, costisitoare şi nedorite în primul rând de electoratul său. La fel şi socialiştii au acceptat riscul să devină duşmanii unei părţi din electoratul de stângă, pentru a depăşi criza politică şi a se impune în faţa comuniştilor. Cât de mult nu ar convinge liderii AIE opinia publică că Timofti întăreşte actuala guvernare, ultima oricum se va reformata, pentru că puterea va fi împărţită disproporţionat.