De ani de zile diverse reţele moldo-româneşti au reuşit să ofere zeci, sute şi posibil mii de cetăţenii, adeverinţe de naştere şi paşapoarte româneşti solicitanţilor din Republica Moldova, dar deabia acum a fost declanşată vînătoarea după ”intermediarii” infractori. Autorităţile române au închis ochii la aceste fărădelegi până acum nu demult. Dar problema paşaportizării necontrolate a cetăţenilor moldoveni este mult prea complicată şi principială atunci când vine vorba despre aderarea României la Schengen. Se pare că Bucureştiul doreşte să demonstreze Bruxellului că acest proces poate fi stăpânit, făcând ordine în propria curte şi pedepsindu-şi funcţionarii corupţi seduşi de “intermediarii” moldoveni.
Carul s-a mişcat din loc pentru că establishmentul de la Bucureşti vrea să-şi restabilească imaginea şifonată de numeroasele proteste anti-guvernamentale şi anti-Băsescu, ale căror motivaţie rezulta din deteriorarea situaţiei socio-economice. Dacă anul trecut a avut loc inspectarea şi disciplinarea funcţionarilor responsabili de supravegherea frontierelor româneşti, atunci din necesitatea de a linişti electoratul răzvrătit autorităţile române au decis să persevereze în direcţia aderării la Schengen. Acţiunile întreprinse pentru anihilarea reţelelor infracţionale reprezintă o nouă mostră pentru a convinge oficialităţile europene despre responsabilitatea, consecvenţa şi perseverenţa României în combaterea corupţiei. Aceasta o poate apropia de zona Schengen, anulând şi argumentele care circulă activ în Europa în privinţa acordării în masă a paşapoartelor româneşti pentru populaţia din Republica Moldova.
Dacă se reuşeşte stabilirea unui termen concret privind aderarea integrală sau cel puţin etapizată la Schengen, atunci Băsescu şi partidul său va primi un mic bonus din partea populaţiei, chiar dacă această se plânge pe cu totul alte probleme. Oricum, dezrădăcinarea corupţiei în cadrul instituţiilor abilitate pentru redobândirea cetăţeniei poate fi recepţionată pozitiv de publicul nemulţumit de clasa politică coruptă. Pe lângă distragerea atenţiei de la preşedinte şi dificultăţile economice, noul executiv de la Bucureşti are posibilitatea să demonstreze performanţe Bruxellului exercitând presiuni asupra Olandei şi altor state membre potrivnice faţă de candidatura României pentru Schengen.
Mai mult decât atât, apare oportunitatea de a resuscita responsabilitatea faţă de cetăţenia română în rândul moldovenilor, care caută să intre în posesia paşaportului românesc în scopuri migraţioniste meschine. Procesul se află la etapa iniţială şi dacă va conduce la eliminarea tuturor unităţilor infracţionale, atunci România îşi va reduce din handicapul de imagine de care suferă în Europa, iar moldovenii vor fi impuşi să-şi regândească atitudinea faţă da statul vecin şi cetăţenia acestuia. De asemenea, afilierea cu România va decădea din relaţiile comerciale infracţionale bazate pe “cerere şi ofertă”, devenind obiectul unui discernământ responsabil în relaţia dintre etnicii români şi statul român.
În continuarea, atât ambasada României de la Chişinău cât şi alte instituţii româneşti trebuie să monitorizeze situaţia şi să sesizeze cazurile de promovarea a serviciilor de intermerdiere. Astfel, toate instituţiile media din ţară şi din România care sunt antrenate în asemenea activităţi infracţionale trebuie să se autosesizeze şi să le pună capăt cât mai repede posibil. Iar mesajele, articolele, studiile şi alte materiale care scot în evindeţă deficienţelor în acordarea sau redobândirea cetăţeniei române trebuie încurajate de ambasadorii, consulii şi alţi funcţionari români, în loc să fie ignorate fie disconsiderate în cel mai grosolan mod.
Deconspirarea şi neutralizarea reţelelor sunt în beneficiul statului român, aderării României la Schengen, contribuind la responsabilizarea şi disciplinarea solicitanţilor de cetăţeni română.