Ferigă de adevăr
umbrită mereu de Destin,
limită de viaţă,
spini mântuitori şi mult sânge;
iată compromisul omului cu lumea.
Religii mafiote
şi cruci transformate în ruguri,
noroi în venele gândurilor,
nenăscute fiinţe îşi aşteaptă dreptul
la suferinţă.
Cizme încercănate
de prea mult mers,
rupte şi găurite
în talpa soartei lor.
fabrici ruinate de speranţe,
legi indescifrabile şi răspopite,
pentru a alimenta viitorul cu un trecut
la fel de jalnic precum prezentul
înstrăinat de sinele omului.