Şi dacă ne-am avea,
ce am mai face cu eternitatea iubirii?
am lăsa-o pe taraba gândurilor
sau am vinde-o împlinirii sângelui din noi?
Şi dacă ne-am avea,
întreaga eternitate a Lui Dumnezeu,
ar mai fi aceeaşi?
Şi dacă ne-am avea,
care piatră ar mai deveni ţărână,
iar noi nesfârşire,
fără să înţelegem Iluzia Vieţii
ce ne-a născut
infirmi de noi înşine?
Şi dacă ne-am avea,
cu toţii am fi o întrebare
care alături de viaţă
ne-a născut moartea,
în care să credem
abia la apusul zorilor din noi.
Şi dacă ne-am avea………
am mai redeveni noi cei de zi cu zi,
ucişi de fiecare clipă
cu propria-i moarte?