REALISMUL INTERSECTAT DE SIMBOLURI
Un bun prieten mi-a facut cunostinta cu arta lui Moreno Pincas, pictor israelian traitor la Paris, care va vernisa in curind o expozitie a sa la Muzeul de Arta din Ramat Gan. Stilul sau ar putea fi considerat inclasificabil. El ignora toate modele si modelele, creaza compozitii dense, populate cu grupuri teatrale, figuri si caractere ciudate, surprinzatoare, adesea grotesti…
Moreno Pincas
Grotescul in pictura are totusi vechime . Maestrul flamand Hieronimus Bosch picteaza o opera fantastica si grotesca care ilustreaza in principal pacatul si decaderea umana. Biserica l-a considerat eretic, dar el s-a dovedit reprezentantul exponential al sfirsitului de Ev mediu, cu temerile si credintele epocii sale. Imaginatia sa exuberanta, se hraneste din folclorul, din superstitiile si din lumea fantastica in care amesteca profanul cu sacrul, obisnuitul cu supranaturalul, chipuri normale cu altele deformate de grimase.
Hieronymus Bosch
Bruegel cel Batrin a creat un bestiar al Universului, in care grotescul si fantasticul merg mina in mina. La el trecerea de la hiper-realism la grotesc este de factura suprarealista. Goya a pictat familia regala cu spirit demonic, fara sa o infrumuseteze si a populat „capriciile” sale cu monstrii stranii, cu jivine hidoase. Velasquez i-a imortalizat pe „las meninas” si pe infantele Baltazar uriti si caraghiosi. E cunoscuta lucrarea „cap grotesc” a lui Leonardo de Vinci. Si de ce n-am nota tot aici realismul intersectat de simboluri din picturile alegorice, satiric controversate, ale „Judecatii de apoi”, printre ele cea murala de la manastirea Voronet din Bucovina romaneasca.
Grotesti sint unele personaje din lucrarile lui Toulouse-Lautrec, Edward Munch si chiar Fernando Botero, plasate intre sublim si vulgar, chiar daca figurile sunt simpatice in naivitatea lor. Se remarca in acest sens pictorul belgian James Ensor , un avangardist cu personaje predilect grotesti suprarealiste, artist controversat pentru critica sociala acida, pentru mascaradele si procesiunile cu aspect de insectar.
George Grosz
In mod special au abordat grotescul in pictura doi artisti germani, considerati de nazisti „decadenti”: George Grosz si Otto Dix. Influentati de curentul Dada si marcati de ororile razboiului, ei au surprins o societate nemiloasa in care predomina violenta, setea de imbogatire, prostitutia, somajul. Critica sociala este acerba, personajele sint in mod deliberat caricaturale, viziunea coroziva, exprima disperare si deziluzie.
Otto Dix
Voi mai pomeni de unele tablori semnate de Victor Brauner, Iosif Iser, Aurel Jiquidi, de „Spaima” si „Regele nebun” ale lui Corneliu Baba in contextul unui subiect care se vrea peren.
Corneliu Baba