Mașinile a
lunecă una după alta;
Aproape că nu se aud.
Nu pot trece strada la tine.
Trotuarele noastre sunt paralele;
Se întâlnesc la infinit.
Dar acolo e ceață, un decor obscur.
Nu am putere să străbat atâta pustiu!
Peste fluviul de lumini de la faruri
Îți trimit doar câteva semne:
O pălărie albă
Fluturând peste valurile gazelor de eșapament alburii,
Și un gând care ezită să te cheme.