Alegătorii din Republica Moldova votează duminică 5 septembrie într-un referendum privind modul de alegere a președintelui țării.
Pe formularul de vot figurează o singură întrebare cu următoarea formulare:
“Sunteți pentru modificarea Constituției care să permită alegerea Președintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”
cu două variante de răspuns “Pentru” și “Contra”.
Referendumul a fost convocat de majoritatea parlamentară, deținută de coaliția de guvernare cvadripartită Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) pentru a putea sparge impasul constituțional generat de imposibilitatea timp de peste un an a Parlamentului de a alege președintele.
La ora actuală Constituția prevede o majoritate de 3/5 – 61 de voturi din 101 – pentru alegerea șefului statului. Dar și Parlamentul ales la 5 aprilie 2009 (unde Partidul Comuniștilor – PCRM – avea o majoritate de 60 de mandate) a eșuat în tentativa de a alege un președinte (ceea ce a dus la convocarea de alegeri parlamentare anticipate), și cel ales la 29 iulie 2009 (unde AIE deține 53 de mandate).
Nu e nicio surpriză că sondajele de opinie arată toate o majoritate confortabilă în favoarea revenirii la scrutinul prezidențial direct. Alegeri prezidențiale directe au avut loc în 1991, când Mircea Snegur a fost unicul candidat, și în 1996 când Petru Lucinschi l-a învins pe Mircea Snegur în al doilea tur de scrutin.
Dar cu câteva luni înaintea alegerilor din 2000, Parlamentul, care a intrat în conflict cu Petru Lucinschi, a modificat Constituția, introducând alegerile prezidențiale indirecte.
Dar, ca urmare a eșecului alegerii unui succesor lui Petru Lucinschi în iarna lui 2000, parlamentul a fost dizolvat și în alegerile din 2001 PCRM a câștigat o majoritate de peste 2/3, alegându-l pe liderul său, Vladimir Voronin, în funcția de președinte, pentru ca acesta să fie reales în 2005 în urma victoriei repetate a PCRM la parlamentare.
Acum, PCRM se opune schimbării Constituției prin referendum, susținând că doar Parlamentul poate face acest lucru, iar acolo Comuniștii dispun de treimea de blocaj.
Luând votul “Pentru” ca un fapt deja împlinit, partidele din AIE au convenit în principiu ca data de 14 noiembrie să fie ziua alegerilor simultane, prezidențiale și parlamentare.
Este de așteptat ca în scrutinul prezidențial să candideze cel puțin trei lideri ai partidelor din AIE – Vladimir Filat (Partidul Liberal Democrat – PLDM), actual prim ministru, Mihai Ghimpu (Partidul Liberal – PL), actual președinte al Parlamentului și șef interimar al statului și Marian Lupu (Partidul Democrat – PDM), fost candidat al AIE la prezidențialele din toamna anului 2009.