lui M, in memoriam
ai pierdut vreodată pe cineva la amiază
între două săruturi
mările se retrag din arhipeleaguri şi tu ştii
că nici un continent nu mă însingurează mai mult
ca această nelinişte cronică în bernă
se întîmplă de niciunde să îmi scrie un alt compendiu tandru
despre scenografia norilor
sau partea de umbră înflorită a eclipsei
într-o zi ne vor semăna pe frunte toate grădinile cerului
îmi şoptea
dincolo e raiul
8 septembrie 2006
Ca intotdeauna, poezia Marinei Nicolaev, sensibila si profunda, indeamna la meditatie.