Cine nu si-a sters in taina un suspin,
Cand vara prea scurta pare
Sibiul arde in umbletul ei felin
Precum umbra din adanc tresare,
Cavalerul isi taraste cu greu zalele,
Cerul norii si ultimele soapte
De dinaintea coridei, balele
Zorilor nasc noapte de noapte.
Ratacesti si tu in propriu-ti burg.
E ca si cum revii in acelasi loc
Si nu stii ca orele se scurg
Sau anii in piata rotunjita in bazalt.
Mireasma crangului de soc
Te inchide in turnul cel inalt.