Liliana Viţu face o analiză a modului în care îşi face, sau mai bine zis, nu-şi face datoria Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova.
Vineri seara, oră de vârf… La postul privat de televiziune cu acoperite naţională NIT apar câteva măşti care însă nu au nimic în comun cu Povestea de seară, ci amintesc de feţele unor lideri de partide din opoziţie.
În primele secunde crezi că e vorba de o satiră politică imitată de pe la posturile ruseşti de televiziune.
Numai că, la mai puţin de un minut, realizezi că ai de a face cu o mostră de incultură, scandaloasă prin abundentul limbajul licenţios şi atacul la persoană, unii politicieni incomozi fiind prezentaţi ca alcoolici, traficanţi de droguri, mafioţi, homosexualii, iar alţii ca „puturoşii din Cotroceni”…
Toate acestea fără vreun avertisment ce în mod normal trebuie plasat pe post înaintea programului sau în colţul ecranului pe durata emisiunii.
„Poveşti cu măşti” este prima dintre emisiunile realizate în Republica Moldova care a fost calificată de la spectatorii de rând până la oamenii de teatru şi cultură drept o „satiră grosolană”, „scârboşenie şi hidoşenie”, „o mizerie la comandă”, „prostie nemaipomenită”, „o porcărie nocivă” sau „bădărănii lipsite de gust”.
Este printre puţinele emisiuni pe care publicul s-a plâns la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), cerând luarea unor măsuri pentru stârpirea limbajului buruienos.
La fel, este printre puţinele producţii care au ridicat problema nerespectării prevederilor Codului Audiovizualului de către membrii CCA, după ce mai multe ONG-uri de media au cerut ca membrii principalei structuri de reglementare a audiovizualului să ia atitudine faţă de afirmaţiile obscene făcute în timpul emisiunii.
Deşi problema a fost dezbătută inclusiv de deputaţii în Parlament încă la începutul lunii aprilie şi, în pofida sesizărilor pe care preşedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, admite că le-a primit, subiectul nu şi-a găsit loc pe niciuna din agendele şedinţelor pe care Consiliului le-a avut până acum.
Mai mult, CCA este obligat prin lege să investigheze în termen de 15 zile cererile şi plângerile depuse.
Singurele explicaţii venite din partea lui Gorincioi cum că NIT, fiind un post privat, poate să se bucure de un tratament special din partea CCA şi că instituţia pe care o conduce nu poate lua o decizie, deoarece nu există un precedent, sunt strigătoare la cer.
În primul rând, Codul Audiovizualului nu prevede tratament diferenţiat pentru posturile private şi publice, în timp ce sancţiunile sunt aceleaşi pentru toţi.
În al doilea rând, fiind (pe hârtie) garant al interesului public în audiovizualul moldovenesc, CCA ar fi trebuit să se autosesizeze şi să dea, cel puţin, un avertisment public, dacă nu chiar să amendeze sau suspende emisiunea, pe motiv de propagare a unul limbaj licenţios şi nerespectare a pluralismului de opinii.
De ce însă membrii CCA au preferat inacţiunea şi se fac că plouă cu norme deontologice la NIT?
După cum explică mai mulţi manageri de presă şi lideri ai ONG-urilor mass-media, CCA este „bântuită de diverse interese”, regizorii emisiunii aflându-se la preşedinţie.
Neonorarea funcţiei de reglementator probează partizanatul politic de care a dat dovadă noua componenţă a Consiliului, inclusiv la eliberarea discriminatorie a licenţelor şi frecvenţelor.
Faptul că audiovizualul Republicii Moldova serveşte astăzi o mostră de cea mai proastă manipulare şi propagandă neagră nu este doar meritul autorilor din umbră şi celor care îndeplinesc comanda politică.
În primul rând, responsabilitatea pentru faptul că orice copil poate învăţa dintr-o emisiune să înjure atât în limba rusă, cât şi în „limba moldovenească” revine celor care s-au angajat să promoveze nişte principii etice elementare în câmpul audiovizual al RM.
Nu popularitatea emisiunii „Poveşti cu măşti” printre o majoritate predispusă manipulării trezeşte îngrijorarea, ci încurajarea tacită din partea unor membri ai CCA (cu pretenţii de oameni culţi!) pentru o astfel de subcultură politică.
Liliana Viţu este Master in Studii Europene Moderne şi a fost reporter BBC în Republica Moldova între 1998 şi 2004.